8,350 matches
-
confecționează naiul numit "Gigantul", având 42 de tuburi, 1,35 m înălțime și 1,2 m lățime. În 1959 obține Premiul I și titlul de laureat pe țară, și înregistrează primele compoziții proprii în stil folcloric, cu "Orchestra Populară a Radiodifuziunii". Devine cunoscut publicului larg după ce este descoperit de etnomuzicologul elvețian Marcel Cellier, care studia muzica populară românească în anii '60. Ca student, în perioada 1961-1966 călătorește în multe țări europene și câștigă Locul I în numeroase competiții internaționale. În perioada
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
s-a născut în Galați, crescând într-o familie cu tradiție muzicală: tatăl, Vasile fiind tenor într-un cor de amatori. Cariera muzicală a început-o la vârsta de nouă ani, când a devenit membru al Corului de Copii al Radiodifuziunii Române. La vârsta de unsprezece ani, cânta ca solistă. În 1952 s-a mutat la București pentru a studia la Școala Specială de Muzică, școală pentru cei cu aptitudini speciale. Cotrubaș și-a făcut apariția pe scenă la Opera din
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
Din 1996 - Participant în juriul Concursului de canto "Traian Grozăvescu" Lugoj, la toate edițiile<br> 1999 - Președinte în juriul Concursului Internațional de canto din Montecorvino di Rovella (Italia)<br> 2001 - Concert aniversar "Giuseppe Verdi" în colaborare cu Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din București<br> Imprimări Radio - Televiziune - Electrecord Turnee în străinătate Distincții: 1969 - Ordinul "Meritul Cultural" Cl. V <br> 1971 - Ordinul "Meritul Cultural" CL.III <br> 1998 - Diploma "Marea Unire-80 de ani" Timișoara <br> 2002 - Membru de Onoare al Operei Române
Ion Iancu () [Corola-website/Science/297621_a_298950]
-
Editura Contemporană (1942 - 1945). În aceeași perioadă este secretar general al Asociației române pentru studiul Renașterii și al Asociației culturale hispano-romane. A fost Inspector general al Artelor, funcționar în Direcția informației din ministerul Propagandei, membru al Comisiei de programe la Radiodifuziunea Română (1943 - 1946), respectiv director al Teatrului Municipal din București (1944 - 1945). Obține numirea la lectoratul român de la Grenoble, dar nu poate pleca din țară din pricina autorităților militare germane, care refuză să-i acorde viza de tranzit. După armistițiul din
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
activitate a fost decorat de Reich-ul german cu Crucea de Fier. O dată războiul sfârșit, George Georgescu, fost colaboraționist, este îndepărtat de la conducerea Filarmonicei din București până în 1947 când, la intervenția lui George Enescu, își reia activitatea muzicală, la pupitrul orchestrei radiodifuziunii române. Abia după ce, în 1956, Constantin Silvestri - până atunci director al Filarmonicii din București - se expatriază în occident, la Paris (în 1957 emigrează în Anglia, la Bournemouth), George Georgescu revine la conducerea acestei orchestre, prestigioasele sale calități artistice neputând fi
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
de clădiri: publice, locative, industriale, etc. Complexele locative, noi apărute în această perioadă, nu se deosebesc de cele ale altor orașe de pe cuprinsul URSS. Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele. Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
aprilie 1958. Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat în perioada post-sovietică. După declararea independenței, situația pieței media din Moldova era dezastruoasă atunci. Presa moldovenească era constituită numai din televiziunea națională "(moștenită de la URSS)", alte 2 canale ale societății naționale de radiodifuziune, mai multe posturi de radio, precum și câteva ziare. Situația s-a schimbat însă, în bine, începând cu mijlocul anilor 90' când se lansau primele televiziuni private. Astăzi piața media este dominată de posturi de televiziune regionale cât și de canale
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
debutul lui 2002 257 de unități, dintre care o bibliotecă universitară, 186 biblioteci școlare, 70 de unități publice, iar în cadrul acestora una județeană, 6 municipale sau orășenești și 63 comunale. În 2001 în județul Gorj au emis 5 stații de radiodifuziune ( 3 aparținând sectorului public și 2 celui privat) și 8 stații de televiziune (una în sectorul privat). Romanul "O viață împreună", scris de Constantin Stănoiu, este primul roman scris în grai neaoș gorjenesc, cu regionalismele specifice. Pentru o mai bună
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
în oraș sunt următoarele: Better FM (106.3 MHz), Radio Fix, Radio As, Radio Mix FM, Radio Infopro, Radio ZU, Radio Meridian, Kiss FM, Radio Trinitas, Europa FM, Radio Vocea Speranței și posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune. Există două posturi locale de televiziune Tele M Botoșani (disponibil prin toate retelele de cablu și deasemenea prin rețaua de relee terestre) și Somax (disponibil prin rețeaua UPC). Deasemenea se pot viziona prin intermediul rețelelor de cablu posturile tv aparținând Societății
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Posturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele: Dream FM (98.0 MHz), Pro FM, Radio 21, Europa FM, Itsy Bitsy, Magic FM, Radio Trinitas, Kiss FM, Radio ZU, Vibe FM și posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune. Se organizează în fiecare an în jurul lunii octombrie. Organizat la începutul lunii iunie, Festivalul Arlekin este gândit pentru cei mai mici. Se deschide anual cu o paradă a școlilor și a liceelor băcăuane. Pentru ocazie este amplasată o scenă pe
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
acea dată doar 14 ani). A concurat cu Ramona Bădescu și Camelia Florescu. A câștigat „Steaua fără nume” în toate fazele, ultima etapă fiind în 1986. Probele au fost destul de dure: dicție, recitare, cântat doar cu pianul, apoi cu orchestra Radiodifuziunii Române, un duet cu o vedetă consacrată (Loredana va cânta în duet cu Dorin Anastasiu). În 1985 a câștigat Premiul I la Festivalul regional „Toamna Muzicală Băcăuană”. La 16 ani, în 1986, participă pentru prima oară la Festivalul de Muzică
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
radiofoniei românești. El repetă și realizează la Iași în anul 1901 experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov și ale altora din perioada 1895-1901. În 1922, sub conducerea sa, a început să funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România), care la 1 noiembrie 1928 difuza prima emisiune cu anunțul: "Alo, alo, aici Radio București", urmat de discursul președintelui Societății, . Acesta a fost momentul care a inaugurat, practic, postul național de radio din România
Dragomir Hurmuzescu () [Corola-website/Science/298286_a_299615]
-
și Parliament TV sunt administrate de , și membru al UER. Media.link Communications Ltd., proprietarul NET Television, și ., proprietarul One, sunt afiliate cu partidele și, respectiv, . Restul sunt în proprietate privată. Autoritatea Audiovizualului din Malta supraveghează toate stațiile locale de radiodifuziune și asigură conformitatea cu prevederile legale și a obligațiilor de licență precum și conservarea imparțialității în ceea ce privește aspectele de politică sau controversele industriale sau legate de sistemul de politici publice, precum și repartizează corect timpul de emisie între persoanele care fac parte din
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
de licență precum și conservarea imparțialității în ceea ce privește aspectele de politică sau controversele industriale sau legate de sistemul de politici publice, precum și repartizează corect timpul de emisie între persoanele care fac parte din diferite partide politice. Autoritatea Audiovizualului asigură că serviciile de radiodifuziune și televiziune locale difuzează o ofertă variată și cuprinzătoare de programe pentru toate interesele și gusturile. Autoritatea de Comunicatii a raportat că existau 147.896 abonamente TV cu plată active la sfârșitul anului 2012, inclusiv televiziune analogică și digitală prin
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
radio cu același nume, a obținut și licența pentru un post de televiziune dedicat minorității românești din Șerbia. În luna martie anul 2009 a început transmisia programului românesc. Aceasta televiziune emite și programe în limba sârbă conform legislației agenției de radiodifuziune din Șerbia, care prevede că posturile de televiziune dedicate unei minorități naționale din Șerbia sunt obligate să transmită programul informativ și în limba poporului majoritar. Aceste mijloace electronice de informare, Radio și Televiziunea "Victoria", sunt înființate de Asociația Românească "Victoria
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
este folosită pentru meciurile dintre KK Partizan și KK Crvena zvezda, în timp ce Centrul Sportiv Tašmajdan este folosit pentru meciurile de polo pe apă. Belgrad este cel mai important punct central al mass-mediei din Șerbia. Orașul este căminul sediului principal al radiodifuziuni naționale Radio Televiziunea Sârbă - RTS, care este un serviciu public de radiodifuziune. Înregistrarea de discuri PGP RTS, este, de asemenea, cu sediul la Belgrad. Cea mai populară radiodifuziune este RTV Pink, o mass-medie sârbă multinațională, cunoscută pentru programele populare de
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Centrul Sportiv Tašmajdan este folosit pentru meciurile de polo pe apă. Belgrad este cel mai important punct central al mass-mediei din Șerbia. Orașul este căminul sediului principal al radiodifuziuni naționale Radio Televiziunea Sârbă - RTS, care este un serviciu public de radiodifuziune. Înregistrarea de discuri PGP RTS, este, de asemenea, cu sediul la Belgrad. Cea mai populară radiodifuziune este RTV Pink, o mass-medie sârbă multinațională, cunoscută pentru programele populare de divertisment, care este considerată de mulți telespectatori a fi de calitate scăzută
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
punct central al mass-mediei din Șerbia. Orașul este căminul sediului principal al radiodifuziuni naționale Radio Televiziunea Sârbă - RTS, care este un serviciu public de radiodifuziune. Înregistrarea de discuri PGP RTS, este, de asemenea, cu sediul la Belgrad. Cea mai populară radiodifuziune este RTV Pink, o mass-medie sârbă multinațională, cunoscută pentru programele populare de divertisment, care este considerată de mulți telespectatori a fi de calitate scăzută. Cea mai populară radiodifuziune comercială alternativă este B92, o altă companie mass-media, care deține propria stație
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
PGP RTS, este, de asemenea, cu sediul la Belgrad. Cea mai populară radiodifuziune este RTV Pink, o mass-medie sârbă multinațională, cunoscută pentru programele populare de divertisment, care este considerată de mulți telespectatori a fi de calitate scăzută. Cea mai populară radiodifuziune comercială alternativă este B92, o altă companie mass-media, care deține propria stație TV, post de radio, precum și cel mai popular website de pe internetul sârbesc. Alte posturi de televiziune din Belgrad sunt Košava, Avala, Fox Televizija și altele care acoperă cea
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
audiții ale compozitorilor români, promovând creațiile acestora în sala de concert, pe calea undelor, prin înregistrări speciale pentru disc și Fonoteca de Aur, unele interpretări fiind preluate de Uniunea Europeană de Radio. Aflată la nivelul celor mai importante ansambluri orchestrale aparținând radiodifuziunilor europene, producția acestei orchestre de elită a fost onorată și cu importante distincții naționale și internaționale pentru discurile realizate: Charles Cros - Franța; Puerta del Sol - Uruguay, Koussevitzky- SUA. Orchestră Națională Radio s-a impus și în afara țării prin turneele întreprinse
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
Casă Radio" George Enescu - Constantin Silveștri Rapsodiile nr.1 și 2 3 piese pentru orchestră de coarde Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Intercont Music Ludwig van Beethoven Simfonia Nr.9 în re minor, Op.125 Orchestră Simfonica și Corul Radiodifuziunii Române Dirijor: Iosif Conta Soliști: Emilia Petrescu -soprana Martha Kessler - mezzo soprana Ludovic Spiess - tenor Helge Bomches - baș Ion Voicu H. Wieniawsky Concertul nr.2 pentru vioară și orchestră în re minor, op.22 Orchestră simfonica a Radioteleviziunii Dirijor:Iosif
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
dorit să aducă un omagiu vechiului București. Compozitorul Pascal Bentoiu a închinat capitalei suita de mișcări simfonice "Imagini bucureștene", op. 10, cuprinzând tablourile: I. Șantiere; II. Grădini și III. Stadion. Prima audiție a fost prezentată în același an de către orchestra Radiodifuziunii Române, aflată sub conducerea lui Iosif Conta. Partitura a fost publicată de Editura Muzicală în anul 1972. Ion Dumitrescu a intenționat să scrie o „"compoziție grandioasă"” pentru București, însă a renunțat din lipsă de timp. În revanșă, a susținut o
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
ulterior expus în broșura "Muzica în Bucureștiul de ieri și de azi", apărută în luna septembrie a aceluiași an. În 1957, compozitorul Mircea Chiriac scrisese suita simfonică în cinci părți "Bucureștii de altă dată". Interpretarea partiturii de către Orchestra simfonică a Radiodifuziunii române, avându-l la pupitru pe dirijorul Emanuel Elenescu, a apărut pe disc în 1959 (Electrecord ECE 036, alături de "Dansurile simfonice" ale lui Theodor Rogalski). Lucrarea a fost reeditată în 2004-2006 de către fiica muzicianului, Corina Chiriac (Electrecord EDC 579-580, dublu
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
Război" (1937) și "Nu sînt cîntăreț de stele" (1940). În 1937 a luat contact cu mișcarea revoluționară clandestină, îndeplinind însărcinări politice, care i-au adus mai târziu arestarea și condamnarea, viața fiindu-i direct amenințată. A lucrat în cadrul Societății de Radiodifuziune, în 1938, apoi în cadrul administrației de stat. La eliberare a făcut parte din scriitorii care au contribuit la primul nucleu puternic de poeți și prozatori atașați Partidului Comunist. A lucrat la "Scînteia" și la diferite publicații cotidiene, precum și literare. Un
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
La Zalău se mai zâmbește", ediția a IX-a. 2001 — Titlul de excelență la ediția a IlI-a a Taberei Naționale de Literatură — Poiana Novăț; Diplomă de excelență pentru activitate remarcabilă în domeniul cultural artistic, acordat de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul de Radio Cluj-Napoca. 2002, aprilie — Premiul și Diploma de excelență pentru întreaga operă literară și pentru activitatea de promovare a valorilor culturale — acordat de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu" Baia Mare. 2003, 12-13 iulie - Premiul I la ediția a XIX-a
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]