9,763 matches
-
destins, constituie o tehnică prețioasă ce se utilizează în multe clinici din Occident, pentru tonifierea psihologică indispensabilă vindecării sau remisiei unor boli grave. Astfel, în ofensiva contra cancerului, versiunea inițiată de soții Simonton, în anul 1971, s-a dovedit extrem de salutară. Convingători și emoționanți pentru a acredita forța gândului în terapie, chiar și în situații disperate, sunt cei doi medici celebri: Martin Brofman (2004) și David Servan Schreiber (2008), care au învins boala neoplazică de care sufereau, utilizând și asemenea strategii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
special dacă mama și-a dorit copilul. De aceea, asistența psihologică specializată constituie un remediu util, întrucât este nevoie de o dializă purificatoare pentru acest plumb apăsător și insalubru care s-a sedimentat în existența sa. în acest scop, devine salutară comunicarea trăirilor sale către o altă persoană apropiată, dar soluția princeps este apelul la un specialist. Desigur, remontarea interioară a unei asemenea femei este posibilă, dar probabil că o parte din sinele ei profund va rămâne să plângă mereu. Avortul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imaginea despre traumă prevenția angajaților care deservesc pacienții terminali, să apelăm la opinia pertinentă pe care au formulat-o P. Riedesser și G. Fischer (2007), care consideră că limitarea timpului lor de funcționare, într-o asemenea instituție, constituie o strategie salutară. Se insistă apoi ca numărul salariaților să fie suficient de îndestulător, așa încât, în timpul concediului de odihnă să nu apară sincope nedorite. Referitor la calificarea personalului, autorii citați accentuează asupra exigenței ca în afara unei consistente formări de specialitate, să existe și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
zile petrecuți acolo, gradul lor de integrare și participare la viața comunităților spaniole în care locuiesc rămâne foarte scăzut; un devotament între membrii comunității; în perioada comunistă, timișorenii, oriunde se întâlneau în țară, chiar dacă în Timișoara nu se cunoscuseră, se salutau, vorbeau, planificau acțiuni comune. Ei se recunoșteau între ei ca aparținând aceleiași comunități și că fiind diferiți de ceilalți români. Poate că în acest comportament se exprimă o solidaritate de bază care a fost importantă în momentul de criză al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
București, caută alt țăran”; o anumită abilitate de a rezolva probleme; comunitatea căreia îi aparții te înzestrează cu un anumit fel de a vedea problemele și cu anumite tipare de a acționa pentru rezolvarea lor. De la simplele comportamente sociale (a saluta, a cere, a te adresa celuilalt) și până la comportamentele prescrise sau proscrise față de ceilalți sau față de bunuri. Comunitatea trăiește în concetățenii ei. în urmă cu câțiva ani, o familie de români cu doi copii din Spania a fost vizitată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mod al creației care e specific lumii vechi și care e amenințat în permanență cu pierderea: Toate aceste scrieri au meritul lor în privirea versificării și a limbei, ades mlădietă cu mult talent; dar nu a putut exercita vreo influență salutară asupra gustului pentru literatură în epoca de care vorbim fiind nerăspândite în public. Ele probează că pintre părinții noștri existau spirite cultivate distinse ce simțeau nevoia de a-și lua zborul în sfera ideilor înalte, însă nu erau seduse de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să-și amintească. În anumite cazuri, foamea și frica au luat după detenție și forme relativ patologice: un jurământ îndeplinit zilnic de a mânca arpacaș până la sfârșitul zilelor sau faptul de a lua involuntar poziția de drepți și de a saluta reprezentanții statului și ai autorităților comuniste. Apoi, privitor la eliberare, am vrut să cunosc condițiile în care s-a petrecut aceasta, dacă cei care urmau să fie eliberați au fost obligați să semneze, drept condiție pentru eliberare, un angajament de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la vreun copil să mi-l lege. Eram odată în balcon, stăteam lejer îmbrăcat, eram în niște chiloți. Au trecut niște puști și unul dintre ei s-a oprit: "Nene!" "Ce vrei mă, puștiule?" "Ți-am văzut cucu'!" "Mă, băiatule, salută-l din partea mea, că nu l-am văzut de multă vreme! Și stai așa, nu pleca! Ține de aici doi lei și cântă-i Internaționala!" C. I.: Umor negru. S. Ț.: De acord, dar în astfel de momente, care erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unde trebuia să-l mai caut din când în când. Ei bine, când m-am întors la hotel, în camera mea de două paturi - patul meu fiind imediat după ușă - ce credeți? În patul celălalt stătea tolănit un individ. Am salutat și am avut o discuție foarte scurtă. Ceea ce a urmat m-a condus la concluzia că securiștii nu erau ei prea deștepți. Securitatea și Miliția au avut succes dar nu mulțumită inteligenței lucrătorilor de acolo, ci mai curând prin denunțurile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să vrea el s-a trădat. Dar vă spun când ajungem la momentul potrivit, că iar o să facem o paranteză largă. Când am ieșit cu căpitanul ăla în oraș ne-am întâlnit cu prietena lui Milan. Și după ce ne-am salutat, am întrebat-o de Milan. Mi-a zis ceea ce v-am povestit eu până acum despre călătoria lui Milan, numai că de data asta era și căpitanul de față. Era o confirmare pentru căpitanul ăsta că eu îi spusesem adevărul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a zis că în momentul în care vom ajunge la graniță, o să mergem cu mașina prin zona rezervată TIR-urilor pentru trecerea frontierei în Austria și nu prin zona rezervată pentru taxarea autoturismelor. Mi-a spus că el se va saluta cu vameșii și îmi va ura drum bun și să mai dau un semn de viață. Așa a și fost, iar vameșii prezenți acolo n-au mai spus nimic și am plecat peste graniță în Austria. C. I.: Acesta este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de lângă care plecasem și nu m-a oprit, nici măcar pentru "bună ziua". Am trecut podul și când mă îndreptam către gară m-a ajuns o femeie din urmă. Învățasem ceva germană în detenție de la colegii mei de grupă nemți. Ne-am salutat în germană: grussgot! - adică, Christi Got, dar prescurtat se auzea grussgot! M-a întrebat unde merg, i-am răspuns că vreau să ajung la Nürenberg și că mă duc la gară. Femeia asta era mai mult decât volubilă, de-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
A tot stat așa până când într-o zi, venind de la lucru, chiar în fața casei era parcat un Jeep de poliție. Eu eram prăfuit de pe șantier, eram cu o mașină specială de tăiat marmură, ceramică și așa mai departe. L-am salutat pe polițistul ăla și l-am întrebat: "Can I help you?", cum zic americanii. A plecat și din ziua aceea n-a mai fost nicio mașină de poliție, n-am mai simțit că sunt urmărit, dar m-au urmărit multă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Albă, dar recunosc că din vina mea. A venit unul și a spus că de la Jilava sosise o dubă în care este un evreu din Bârlad. Și eu m-am dus să văd cine-i evreul din Bârlad. Ne-am salutat, ne cunoșteam. Și a sunat numărul de la apelul de seară. Și când a sunat numărul, eu am fost numărat, în loc de patru, al cincilea în coadă. Adică am fost numărat în plus la altă brigadă decât cea la care eram eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
discutat. Mardare i-a zis să dea telefon la București. Eram tot în birou când doctorul a dat telefon la București. Când a răspuns persoana apelată, doctorul a spus: "Sărut- mâna!". Am dedus că vorbește cu vreo doamnă, de vreme ce a salutat cu "sărut-mâna". Și în convorbire Postolache a zis despre faptul că secretarul de partid Surdu i-a dat dispoziție lui Mardare să-l mute la Cornele Caprei. La finalul convorbirei a salutat din nou cu "Sărut-mâna"! Și atunci l-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dedus că vorbește cu vreo doamnă, de vreme ce a salutat cu "sărut-mâna". Și în convorbire Postolache a zis despre faptul că secretarul de partid Surdu i-a dat dispoziție lui Mardare să-l mute la Cornele Caprei. La finalul convorbirei a salutat din nou cu "Sărut-mâna"! Și atunci l-am întrebat: "Dar cu cine ai vorbit măi?" Am vorbit cu ministrul!", mi-a răspuns Postolache, "Dar cine-i ministrul?" Păi este nașul meu!". C. I.: Exact, "pila" din minister! Și a fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre, având pe cap șăpci de pâslă neagră, și cu pantaloni suflecați, ca să nu-i umple de glod, căci ploase în noaptea precedentă. Ei se țineau la braț și mergeau veseli ca la paradă, salutând pe cunoscuți în dreapta și în stânga. Ajunși la locul supliciului, frații se îmbrățișară, zicându-și un trist adio, apoi apucară unul spre o furcă, altul spre cealaltă. Întâi cel mai mic, apoi celălalt, își plătiră îngrozitorul tribut ce-l datorau societății
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Huși, din partea prefecturii, a comitetului permanent al județului Fălciu - cu semnătura Nico pentru președinte și Basnas Rășcanu și Gribencea ca membri, din partea populației urbei Huși D. Jomir ca primar și Z. Giurcăneanu, Oreste Daniel și Petrovinu Dobrenu în calitate de consilieri, salutau sosirea Alteței Sale Principele Carol pe pământul României. Dând valoare datelor de la 1877/1878, la 1 ianuarie 1913, Carol, prin Înaltul ordin de zi, adresat ostașilor, „vrednici fii și urmași ai eroilor care, la Plevna, la Rahova și la Vidin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primele imagini, că s-or fi pierdut prin Japonia, penultima escală. Dar cea mai mare surpriză a lui Ioan T. Morar nu a fost să ne descopere pe noi, ci pe Adam Michnick, cu conferințe prin țară, venit să-și salute prietenul, despre care a tras concluzia că, la câtă presă l-a întâmpinat, face deja figură de autor celebru, eventual trecut în eternitate. (Aveam să citesc a doua zi depeșa realizată de colega de la NewsIn - cu un avion care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
s-au apropiat puțini autori până acum, și cei care au făcut-o, nu au reuși să ofere o privire de ansamblu satisfăcător asupra a ceea ce a reprezentat "presa catolică" în prima jumătate a secolului al XX-lea. De aceea salutăm cu multă satisfacție apariția prezentei lucrări și îl felicităm pe autorul ei pentru reușita sa istoriografică. Ne aflăm în fața unei lucrări deosebite, care tratează un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat fenomen cultural românesc, salutat la vremea respectivă de intelectuali de marcă ai României, precum savantul Nicolae Iorga. Aceste mini-monografii, care reprezintă și partea centrală a lucrării domnului Iulian Ghercă Munteanu, reprezintă un punct de plecare pentru cercetători, care sperăm că vor continua să abordeze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să trateze problema presei catolice (care însă nu s-a mai realizat). El și-a exprimat speranța privind înnoirea presei din Transilvania și a menționat progresele făcute de publicațiile Cultura creștină, Unirea (din Blaj) și Sionul românesc (din Lugoj) și saluta măsurile de constituire a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea constitutivă a Societății "Presei Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nou (Ibidem, pp.183-184). 203 Din cauza dictaturii lui Primo de Rivera (1922-1930), presa a avut de suferit o puternică presiune. Acesta a creat La Nación (1925), ca ziar de sprijin al regimului. Începutul dictaturii, prezentată ca fiind tranzitorie, a fost salutată de ziare foarte variate, precum El Sol, La Voz sau El Debate. ABC ziar monarhic dezaproba situația anterioară și nu întrevedea ceva mai bun nici în etapa următoare. La un moment dat, în timpul regimului, a fost permisă o anumită opoziție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de făcut decât să se întrebe dacă el este amantul celei de care se despărțise: "Și am fost mirat că n-am știut ce să-mi răspund"246. După soț, este rândul marchizului, amantul oficial al Doamnei T... să-l salute pe prietenul ei. Toți, sau aproape toți, sunt înșelați, sau poate nici unul nu este cu adevărat ... și "totul dispare cu aceeași rapiditate cu care trezirea distruge visul", ca într-o operă cu surprize. Ceea ce reține atenția la surpriză este modul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
urmă vor fi cei dintâi, toată lumea e binevenită etc.), repetarea Cinei cea de Taină în care noii apostoli văd pâinea și vinul multiplicându-se. Un sens escatologic poate fi asociat acestor îngeri păzitori și acestei zeițe ale Americii care îi salută pe noii sosiți. Dar asocierea rămâne problematică, fiindcă dacă numeroase semne biblice și cristice parcurg povestirea, nimic nu spune că acestea trebuie luate la gradul întâi, cu atât mai mult cu cât accesoriile teatrului din Oklahoma sunt accesorii de carton
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]