817,875 matches
-
Marile Puteri de a menține relații apropiate cu Austro-Ungaria și a emis Ultimatumul din iulie. Drept răspuns, Șerbia a acceptat toate punctele, cu excepția punctului #6, în care se cerea o anchetă penală împotriva acelor participanți la conspirație ce au fost prezenți în Șerbia și să permită unei delegație austriece să participe la ancheta. Ambasadorul austro-ungar a respins răspunsul la fața locului și s-a întors la Viena. Austro-Ungaria a declarat război Șerbiei pe 28 iulie 1914, izbucnind Primul Război Mondial. Din
Campania din Serbia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321462_a_322791]
-
pot alege în prealabil o tematică largă, însă fără a îngrădi creativitatea și libertatea prezentatorilor. De obicei, prezentatorii și mare parte a audienței provine din medii precum design, arhitectură, fotografie, artă și alte domenii creative, dar de multe ori sunt prezenți și reprezentanți ai altor medii, precum cel academic , iar recent s-a produs o extindere și către lumea afacerilor. Prezentările PechaKucha bune sunt acelea care dezvăluie neașteptatul, talentul nedescoperit, idei neobișnuite. Unele prezentări PechaKucha spun povești grozave despre un proiect
PechaKucha () [Corola-website/Science/321474_a_322803]
-
cât și civili înarmați, precum Crăciun. După câteva rafale de mitralieră, Coști descoperă că atacatorii au uniforme militare. Suspicioși, Crăciun și celelalte cadre militare îi leagă pe cei doi noi-veniți sub acuzația de a fi teroriști, dat fiind vestonul încă prezent a lui Costică, acoperit doar de o haină civilă. Păziți de un militar, cei doi încerca să-l convingă de inocentă lor și de faptul că "nu sunt teroriști arabi, cum pretinde Crăciun". În acest timp, patrulă de milițieni a
Hârtia va fi albastră () [Corola-website/Science/321484_a_322813]
-
mai mult decât atât, află că este un pion pe imensa tablă de șah cosmică, pregătindu-se să înceapă ultima fază a luptei: gambitul stelelor. Titlul romanului vine de la o mișcare specifică șahului, gambitul, anunțând două dintre elementele care sunt prezente în întreg romanul: șahul și stelele. În introducerea romanului său, Gérard Klein prezintă un citat din Pierre Mora, care explică în "Jocul de șah": "Gambitul este un sacrificiu de pion interesat și conștient, intervenit în faza inițială a partidei, fie
Gambitul stelelor () [Corola-website/Science/321489_a_322818]
-
Comunist Francez". Sub acest patronaj acceptabil politic, "Pif", alături de l’Humanité, au fost exportate în țările comuniste ale Europei de Est. Datorită relației foarte bune dintre Nicolae Ceaușescu și Georges Marchais, secretar general al PCF, presa comunistă franceză a fost prezentă în România chiar în perioadele de înghețare totală a importurilor valutare, "Pif Gadget" și "l’ Humanité" fiind singurele publicații occidentale de pe piață. "Pif Gadget" a circulat masiv și în țările francofone, Belgia și Canada. "Pif Gadget" a fost tipărit la
Pif Gadget () [Corola-website/Science/321497_a_322826]
-
ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este vorba de anii 1826 și 1830. În anul 1977 au fost efectuate o serie de lucrări de conservare-restaurare
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Prinț de Hohenlohe-Langenburg și Prințesa Feodora de Leiningen, sora vitregă a reginei Victoria. La 27 februarie 1881, Augusta s-a căsătorit cu Prințul Wilhelm al Prusiei într-o ceremonie care a durat opt ore și care a cerut tuturor celor prezenți să stea în picioare. Cancelarul Otto von Bismarck a fost un puternic susținător al acestei căsătorii crezând că aceasta ar pune capăt disputei dintre guvernul prusian și tatăl Augustei. După Primul Război Mondial, ea și-a însoțit soțul în Olanda
Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein () [Corola-website/Science/316335_a_317664]
-
atât de natură să verbală, cât și de cea adjectivala. Participiul poate avea următoarele compliniri: Participiul poate exprima părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze se iau în seamă un participiu prezent și unul trecut. Participiul prezent provine din gerunziul latinesc, aceeași formă care este la originea formei numite gerunziu în gramaticile românești: "cantandum" > "chantant". La verbele regulate la acest mod, se formează din rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
cât și de cea adjectivala. Participiul poate avea următoarele compliniri: Participiul poate exprima părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze se iau în seamă un participiu prezent și unul trecut. Participiul prezent provine din gerunziul latinesc, aceeași formă care este la originea formei numite gerunziu în gramaticile românești: "cantandum" > "chantant". La verbele regulate la acest mod, se formează din rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural (aceeași că a indicativului imperfect
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
seamă un participiu prezent și unul trecut. Participiul prezent provine din gerunziul latinesc, aceeași formă care este la originea formei numite gerunziu în gramaticile românești: "cantandum" > "chantant". La verbele regulate la acest mod, se formează din rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural (aceeași că a indicativului imperfect), cu sufixul "-ant". În una din clasele de conjugare, numită a doua, înaintea sufixului de participiu prezent există sufixul "-iss-": În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
cantandum" > "chantant". La verbele regulate la acest mod, se formează din rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural (aceeași că a indicativului imperfect), cu sufixul "-ant". În una din clasele de conjugare, numită a doua, înaintea sufixului de participiu prezent există sufixul "-iss-": În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comercianta”, "passant, passante" „trecător, trecătoare
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
din rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural (aceeași că a indicativului imperfect), cu sufixul "-ant". În una din clasele de conjugare, numită a doua, înaintea sufixului de participiu prezent există sufixul "-iss-": În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comercianta”, "passant, passante" „trecător, trecătoare”. Participiul prezent are valoare verbală în limba scrisă. Poate avea
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
una din clasele de conjugare, numită a doua, înaintea sufixului de participiu prezent există sufixul "-iss-": În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comercianta”, "passant, passante" „trecător, trecătoare”. Participiul prezent are valoare verbală în limba scrisă. Poate avea același subiect că verbul căruia i se subordonează, și în acest caz există construcții participiale echivalente cu două
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
sufixul "-iss-": În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comercianta”, "passant, passante" „trecător, trecătoare”. Participiul prezent are valoare verbală în limba scrisă. Poate avea același subiect că verbul căruia i se subordonează, și în acest caz există construcții participiale echivalente cu două tipuri de propoziții subordonate: Există și construcții în care participiul prezent are propriul său
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
trecător, trecătoare”. Participiul prezent are valoare verbală în limba scrisă. Poate avea același subiect că verbul căruia i se subordonează, și în acest caz există construcții participiale echivalente cu două tipuri de propoziții subordonate: Există și construcții în care participiul prezent are propriul său subiect, fiind atunci echivalent cu gerunziul românesc: "La neige n’arrêtant pas de tomber, la circulation était très difficile" „Zăpadă neîncetând să cadă, circulația era foarte dificilă”. În acest caz este considerat predicatul unei așa-numite „propoziții
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
său subiect, fiind atunci echivalent cu gerunziul românesc: "La neige n’arrêtant pas de tomber, la circulation était très difficile" „Zăpadă neîncetând să cadă, circulația era foarte dificilă”. În acest caz este considerat predicatul unei așa-numite „propoziții participiale”. Participiul prezent participa la formarea altei forme considerate mod, numit "gérondif", care nu poate avea subiect propriu, fiind echivalent cu gerunziul românesc fără subiect propriu. Diferă formal de participiul prezent numai prin cuvântul "en" care îl precede: "Elle aime travailler en écoutant
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
În acest caz este considerat predicatul unei așa-numite „propoziții participiale”. Participiul prezent participa la formarea altei forme considerate mod, numit "gérondif", care nu poate avea subiect propriu, fiind echivalent cu gerunziul românesc fără subiect propriu. Diferă formal de participiul prezent numai prin cuvântul "en" care îl precede: "Elle aime travailler en écoutant de la musique" „(Ei) îi place să lucreze ascultând muzică”. Participiul trecut francez are aceeași origine că participiul românesc. Se formează de regulă de la rădăcina perfectului simplu, cu sufixe
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
parlé" „(ea) a vorbit”, "îl est sorți" „(el) a iesit”, "îl s’était trompé" „(el) se înșelase”, "avoir choisi" „a fi ales” (infinitiv trecut), "elle a été invitée" „a fost invitată”. Există și o formă compusă a participiului, din participiul prezent al verbului auxiliar "avoir" „a avea” sau "être" „a fi”, si participiul trecut al verbului cu sens lexical deplin. Exprimă o acțiune anterioară față de cea a verbului regent: În gramaticile limbilor sârbă și croată sunt tratate formele de participiu activ
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
limbii maghiare, participiul este considerat o formă nominală a verbului și are trei forme temporale: prezent, trecut și viitor. Acest timp al participiului se formează cu sufixul "-ó/-ő " adăugat de regulă la rădăcina verbului, identică cu forma de indicativ prezent, persoana a III-a singular: "olvas" „citește” → "olvasó „care citește, cititor”; "néz" „privește” → "néző „care privește, privitor”. Rădăcinile unor verbe se scurtează la participiul prezent: "mosolyog" „zâmbește” → "mosolygó" „care zâmbește, zâmbitor”, "érdemel" „merită” → "érdemlő" „care merită”. Această formă poate avea
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
cu sufixul "-ó/-ő " adăugat de regulă la rădăcina verbului, identică cu forma de indicativ prezent, persoana a III-a singular: "olvas" „citește” → "olvasó „care citește, cititor”; "néz" „privește” → "néző „care privește, privitor”. Rădăcinile unor verbe se scurtează la participiul prezent: "mosolyog" „zâmbește” → "mosolygó" „care zâmbește, zâmbitor”, "érdemel" „merită” → "érdemlő" „care merită”. Această formă poate avea următoarele folosiri: Au în general participiu trecut verbele tranzitive. Formă să este în general aceeași cu a indicativului trecut, persoana a III-a singular, și
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
care o ia religia după cucerirea islamică. Teritoriul în care s-a raspandit această religie era vast, cuprinzând mai ales Iranul. Urme al civilizațiilor iraniene datează din mileniul al cincilea î.Hr., pentru care primele urme ale populațiilor iraniene să fie prezente din mileniul al doilea î.Hr. Populațiile din Iran erau împărțite în mai multe triburi: mezii, perșii, părții, sacii. Perșii se aflau în provincia de S-V a Iranului actual, provinciile Fars și Pârș. În N se găsea Media, acolo unde
Iranul antic () [Corola-website/Science/316361_a_317690]
-
unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură de ea. Particulele modale provin în general
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
Don’t let the music die”. În aprilie 2009, „Hot” a fost nominalizat la categoria „Cea mai bună piesă internațională” în cadrul ceremoniei Premiilor Eska. Ulterior, Inna a urcat pe scena festivalului Ema Eska și a interpretat piesa „Hot”, printre cântăreții prezenți la eveniment numărându-se Anastacia, Lady GaGa, Rihanna sau Sugababes. În primăvara anului 2009, Inna susținea concerte de promovare atât în România, cât și în diferite regiuni din Bulgaria, Polonia și Serbia. De asemenea, clasamentele de specialitate din Rusia confirmau
Inna () [Corola-website/Science/316334_a_317663]
-
fac modificări biofizice și biochimice care produc excitație care se propagă treptat în întregul organism. Are valoare limitată de orientare a organismului funcționând numai acolo unde condițiile de viață ale mediului sunt omogene, simple și obiectele necesare satisfacerii trebuințelor sunt prezente în cantitate mare și sunt ușor detectabile. 1. Ursula Șchiopu, 1979, Dicționar enciclopedic de psihologie Tipografia Universității București 2. Mielu Zlate, 1999, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași
Iritabilitate () [Corola-website/Science/316386_a_317715]
-
Torino în 1989. În 1991 se reîntoarce la Sampdoria, pentru a-și încheia apoi carieră la SPĂL. A evoluat de 287 de ori în Serie A, unde deține și un record negativ: 39 de etape de suspendare. Are 56 de prezente în cupele europene și 85 în Cupă Italiei și a câștigat Cupă UEFA alături de Juventus în 1990. Fundaș puternic și tenace, Bonetti era cunoscut pentru rezistență, determinare și pentru marcajul om la om. Agresivitatea să, care i-a adus multe
Dario Bonetti () [Corola-website/Science/316387_a_317716]