11,041 matches
-
în față", și pe înserat ne întorceam acasă osteniți, flămânzi, dar cu câteva kile de făină și tărâță, care ne promiteau pentru zilele următoare pâinea cea din Tatăl nostru al rugăciunilor. Pentru a ne mai potoli foamea, atât de cruntă și agresivă, împreună cu sora mai mică, mergeam de câteva ori pe săptămână peste drum de Universitate, unde se instalase o "cantină suedeză" și unde primeam la prânz o linguriță de untură de pește și o supă de mazăre cu o felie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ci salvarea evreilor, amenințați În mod repetat cu anihilarea. Lamm crede Ins) c) Ben-Gurion a avut un caracter mesianic. În Israel a ap)rut „etnocentrismul” sau un „narcisism” național. Pan) În 1956, Israelul Începuse s) fie dominat de un oportunism agresiv. S-a apropiat imprudent de puterile marginalizate, dec)zute, Franța și Anglia, „f)r) s) ia În considerare viitorul”. S-a bazat pe forță militar) și a urmat o politic) de gen „ne oferim serviciile militare”, În loc s) caute o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Prea des se refer) la românul s)u favorit, Democracy de Henry Adams. Dar Ing)duie și schimbarea subiectului. Nu e b)d)ran; este un individ pitoresc. Își susține punctul de vedere printr-o lung) serie de Întreb)ri agresive, punctate cu „Ei?”, „Eh?”, „Nu-i așa - ei?”, „Are Israelul un prieten constant mai bun decât mine? Mai bun decât Henry - ei? Unde sunt ceilalți când situația se agraveaz), ei?”. (Nu-i numește pe ceilalți, dar se refer) la susțin
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
oficianții teatrului elin. Demarajul a fost greu, cu serii de audiții interminabile, căci multe roluri nu-și găseau interpreții. Exact ce lipsea pentru a-mi accentua oboseala cronică pe care o acumulasem. Ambianța orașului canicular nu ușura deloc situația: zgomotul agresiv al motocicletelor, volumul ridicat la maximum al muzicii barurilor de noapte, ca și strigătele stridente ale pescărușilor În zori, toate laolaltă, după un șir de nopți fără somn, mi-au slăbit sistemul nervos și mi-au luat și ultimele resurse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
apucat tot ce a putut, nimic. Nici onoruri, nici profit. Pe de altă parte, de reținut este că, așa cum o recunoaște, Valeriu Cristea s-a implicat pătimaș în politică. Iar patima aceasta l-a făcut să fie, la rândul lui, agresiv și nedrept. E adevărat că nu e normal să fii privit de sus fiindcă ai alte păreri politice, dar dacă părerile lui Valeriu Cristea au fost respinse cu brutalitate, nu s-ar putea spune că el a fost blând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
al nostru, de la Gazeta literară, a cam fost strâns cu ușa de un mic „grup de comando”, ceea ce ne-a determinat, dovedindu-ne mai degrabă sentimentali decât principiali, să-i luăm apărarea, să încercăm să-l scoatem din ghearele justiției agresive. Am alcătuit la repezeală un protest împotriva invaziei care a și apărut (colecția Gazetei literare stă mărturie). Lista semnăturilor era deschisă - rețin acest amănunt - de Magdalena Popescu (Bedrosian), proaspăta achiziție a revistei, angajată de Geo Dumitrescu cu numai o lună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
femeia de vizavi: „Vezi că ai rămas fără loc, Costică”. Doina se scoală imediat, eliberează locul, pe care tânărul și-l reocupă, tot fără să zică nimic, în vreme ce eu o fixez cu o dușmănie rareori încercată, amestecată cu cel mai agresiv dispreț pe femeia care „restabilise ordinea”, „dreptatea”: nu e nici țărancă, nici orășeancă, nici tânără, nici bătrână... De ce o făcuse? De ce se purtase astfel cu o altă femeie. Doar nu putea să nu observe că e îmbrăcată în negru, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
plătit îndelung, din greu pentru ea. Nu puteam bănui atunci că pentru extraordinarul, miraculosul 22 decembrie 1989 va trebui să plătesc și în continuare, cu alți ani grei, insuportabili. Să plătesc îndurând alte nedreptăți, alte persecuții, alte încercări (și mai agresive) de marginalizare literară. Dacă trebuie, voi plăti, n-am încotro. Probabil că am „furat” și mi-am însușit prea mult din fericirea generală provocată de Revoluție. Am „furat”, vorba unui mare scriitor, mai mult decât îmi permitea condiția - de veșnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
iminentă... Partea a cincea. Epilog. Împotriva așteptărilor cititorului, se dovedește că vagabondul filantrop și maquisard, opunând rezistență hingherilor nu e V.M., ci prietenul său, care l-a vizitat cândva la spital, contaminându-se, preluându-i boala într-o formă agravată, agresivă. Cât despre V.M., el s-a însănătoșit, și-a revenit de mult și e foarte îngrijorat cu privire la soarta amicului său, mai ales de când nebunia acestuia, blândă, inofensivă în prima sa fază, a început să se manifeste în chip violent... * Cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cunoscuți. Fapta venea după un înspăimântător cutremur de pământ și după amputările teritoriului național fără putință de apărare. Se părea că ne ajunsese vedenia lui Ezechiel cu Gog și Magog. Samavolnicia, sila și uciderea se vesteau la tot pasul. Prostia agresivă, de asemeni. Nici o atrocitate nu mai putea să surprindă, toate alcătuiau un unic puhoi al teroarei și barbariei. Totuși, asasinarea lui Nicolae Iorga i-a tăiat țării întregi răsuflarea. Fapta aceasta a fost resimțită de toți ca o decapitare a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
În schimb, Eliade, îmbrăcat nu fără căutare dar nu cu gust, într-un costum bătând în vânăt, cu jiletcă la două rânduri sub vestonul răscroit, cravata și cămașa nefiind prea nimerit asortate, vorbea în picioare, cu glas metalic, autoritar, aproape agresiv ; m-a frapat o formulă pe care o repeta insistent : „La Balzac absolutul intervine VERtical, VER tical !” ; spunând aceasta, lovea impetuos pupitrul cu muchia palmei, ca la karate. Conferința a fost extraordinară, de neuitat. El era atunci de 31 de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
totală necunoaștere a lui Arghezi, să gust parodia ca atare, dar m-a încântat grozava inventivitate în materie de ultragiu. Copiii, sau poate numai unii copii, printre care m am numărat și eu, sunt avizi de cruditate verbală, de limbaj agresiv, de cinism (cred că nu e negreșit un semn rău). Blestemele pseudo-argheziene m-au entuziasmat, le-am știut numaidecât pe de rost și le tot debitam în familie, spre indignarea unor rude sau musafiri mai collet monté. Nu puteam, evident
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care ni le propun. Din ele au ieșit câțiva sfinți și o lungă serie de criminali” (p. 18). Această idiosincrazie, justificată ferm în câteva exemple, devine o atitudine iar formula ei are valoare de precept. Există un tip de mizantropie agresivă, pe care aș numi-o (cu aproximație și poate impropriu) „puritană” și care, de regulă cu susțineri mai mult sau mai puțin metafizice, urăște și condamnă bucuria, frumusețea, plăcerile vieții ; recurent agresiunea ei ia forme organizate declanșând teroarea. Împotriva acestei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
niciodată prima mea lectură din Crimă și pedeapsă. Aveam șaisprezece ani și mă găseam în punctul cel mai de jos și cel mai negru al adolescenței mele: fără iubire, fără prietenie, fără bani. Toată lumea exterioară și interioară îmi era ostilă, agresivă și amenințătoare. Niciodată totuși n-am resimțit atâta căldură-lectură, înțelegere-lectură, securitate-lectură decât citind Dostoievski. Curios, nu-i așa? E un sentiment pe care-l putem avea citind anumite cărți - nu toate - ca de exemplu Wolf Solent. Tu, dimpotrivă, îmi dai
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ascensiune pe coastă, către creasta muntelui, însă drumul trece inevitabil prin centru, unde puritatea acestei zile se pierde între casetofoane cu muzică lălăită, țigănească, pusă la maximum. (Nu știu de unde moda asta de zgomot maxim; probabil că este o manifestare agresivă, o răfuială, crispări și frustrări oculte.) Tarabe cu reviste de fotografii cu dame frumoase, slabe, cum tot moda pretinde, și de o nerușinare totală. (De altfel "rușinarea" a căpătat un alt înțeles, legat mai mult de sărăcie, de criterii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
după care cel mai bătrân dintre gospodari își spală cu apă dintr-un șanț pantalonii pijamalei stropite de sânge. Romii în cauză vorbesc tare, nu știu dacă au de împărțit ceva; sunt agitați, dar ne lasă în pace, nu sunt agresivi. Dimpotrivă, ne privesc îngăduitori, așteptând să-i depășim, pentru a putea să intre și ei în ograda vilelor în care locuiesc, vile enorme, cu pagode cântărind multe tone de tablă. Schimbăm între noi, călătorii, câteva vorbe despre "societatea culturală". Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
păsăresc. Anunță pagube și nenorociri. Sunt nefaste. Aduc ghinion. S-au înmulțit teribil de mult în anii tranziției. Și totuși, mistificare rafinată, au un nume științific grațios: "Pica-pica". Nume de fată delicată. Sunt periculoase și au obiceiuri urâte: fură, sunt agresive, este notorie pasiunea acestor păsări apropiate de gaițe de a colecționa prin furt obiecte lucitoare, sclipitoare, pe care le ascund în cuiburile lor, construite în locuri variate. Sunt găsite în diverse regiuni, deseori în localități distruse sau pe cale de dispariție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
îți vine în minte, poți crede ce vrei despre această minune blondă de acum un secol care te privește provocator, poți să-l cântărești cât de critic vrei pe acest grăsan înțolit la patru ace, cu mustăți ca două tirbușoane agresive. Acolo, în fostul atelier de preparat cetățenii conlocuitori în genți diplomat, te înscrii într-o fostă viață, cu un fost stil de viață și foste idei și foste convingeri, te înscrii în trecut. Sunt acolo tot felul de imagini, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
într-un echivoc balans între un trecut abia bănuit și un viitor greu de imaginat și să mă duc într-acolo, dintr-un impuls oarecum lipsit de rost. * Am descoperit însă că viitorul pătrunde peste tot, că viitorul este chiar agresiv. Trecând alene pe lângă cantonul părăsit, am observat că, în încăperile goale, unde locuia familia ceferistă, s-a organizat ceva: o instituție oarecare; un S.R.L., am bănuit. Nu am greșit. Câțiva școlari au ocupat spațiul și pe o firmă dintr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ori pe zi cu un condamnat al moarte); în lunile următoare, Dic supraviețuind "bine mersi", starea noastră s-a transformat în una de stres aproape general; câțiva au căpătat chiar înclinații criminale visând la asasinarea animalului deoarece muribundul a devenit agresiv și exagerat de vioi; a început chiar să ghiontească o cățelușă drăguță, sub scară, o fetiță mult sub vârsta lui matusalemică. Pe scurt, Dic a devenit un ins cu un comportament antisocial; din cauza vivacității, nici un veterinar (au și ei sentimentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
plânge. Încercau să mă ia așa cum sunt și apreciau profesionismul. Greu era cu activiștii de partid, care tindeau să fie „revoluționari de profesie”. Ei nu puteau ieși din algoritm. Nu înțelegeau decât limba lor și aveau (majoritatea) un mod extrem de agresiv de intervenție. În sarcina lor cădea însămânțarea terorii în plan local. Ei duceau „greul”. Ei erau „bubuiți” sau „trântiți la munca de jos” dacă erau prinși cu mâța lipsei de vigilență în sac. Nu voi ști niciodată dacă mi-era
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să le plătească. Statul e o armată de funcționari (de obicei mult mai mulți decât ar fi cu adevărat necesar), statul e servitorul națiunii, al poporului de alegători. De acord, dacă am fi mai luminați, mai înțelepți și mai puțin agresivi ne-am putea dispensa de unele forme statale constrângătoare și risipitoare. Dar ăsta e un vis (anarhist) care riscă să se transforme în coșmar (comunist), e o idee care nu se poate pune în practică în starea de înapoiere mintală
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
elaborările din Das Ich und das Es (1923). Examinând cu atenție biografia pacientei sale, Lacan ajunge, în cele din urmă, la imaginea unui "delir în doi" (folie à deux), centrat pe tema dublului (Doppelgänger): personalitate psihastenică, incapabilă de vreun gest agresiv, Aimée transformă într-un act criminal relația de prietenie cu mama sa, cu sora sa și apoi cu o serie de figuri feminine pe care le admiră, dar pe care le suspectează că o plagiază, tocmai pentru că le percepe drept
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
legea, în eforturile lor de a urmări persoana care este obiectul maniei lor sau pe care încearcă să o "salveze" prin acțiuni violente. Fenomenul, deși greu de identificat, ar putea fi cauza numeroaselor cazuri de hărțuire sexuală ori de comportament agresiv. Delirul de gelozie (jealous type). Adeseori pornind din gelozie, în special la subiecți alcoolici ori toxicomani (Kraepelin 1889), această paranoie are drept arhetip pe bine-cunoscutul personaj shakespearean Othello, de aceea ea fiind uneori denumită "sindromul Othello". Tema sa centrală este
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
este, de multe ori, partenerul" (Munro 2004: 107) - convingerea dobândește ulterior o încărcătură emoțională exacerbată, unele trăsături de personalitate (de exemplu, un preaplin de posesiune și suspiciune) nefăcând decât să o potențeze și mai mult, să îl facă pe gelos agresiv, chiar periculos, el având de cele mai multe ori trăsături de personalitate premorbidă, caracterizată printr-un sentiment de posesiune supradimensionat, de asemenea prin suspiciune. Delirul este o sursă de durere pentru cel care îl trăiește efectiv, concentrându-și suspiciunile asupra unei singure
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]