11,066 matches
-
genealogii ce-n începuturi Raiul îl au, cu șerpișori și-arhangheli, Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci Cu genele să-i mîngîi ape reci, Către amurg, la spartul săptămînii. Căci ne-mpletim iubirea printre steve, Priviți de-un Dumnezeu fărădelege Ce spaima,-n bunătatea-i, ne-nțelege...
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
nu mă prostiți că nu-l găsiți! Am venit să-l petrec pă nenea Ghibirdic și n-o să mă las furat de jalea lui. Popa își mai turnă un pahar. Rămăsese aproape singur la masă. Fătuca veterinarei se apropie și, aplecată peste umărul lui, îi șopti: Mai vă aduc ceva părinte? Am pus și pentru coana preuteasă niște mizilic și o gâscă în pachet la frigider." Popa o trase, cu mâna dreaptă strângând-o de șoldul pietros, spre el: Jangolița se
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
murit anul trecut, norocu' ei, că acuma, când dă drumu la liste, știți voi unde o găseați? Dar voi? Voi ce-ați făcut? Ce-ai făcut tu, Sorine, la viața ta... L-ai lins pă Ceaușescu până ți s-a aplecat. Și-acuma te-au făcut prefect? Să-ți fie de bine, dar ești prefect acolo, la alegătorii lui alde Brandaburlea care te-a votat. Aici toți suntem oameni. Mai întâi dintâi și-ntâi oameni și p-ormă neamuri. Să n-
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
poată înregistra întregul spectru de reacții de răspuns. De interes în obținerea "cheii succesului" investitorului ar putea fi investigarea mulțimii de răspunsuri virtuale, din acestea selectând acele răspunsuri de succes, care apar în anumite circumstanțe particulare. Investitorul s-ar putea apleca apoi asupra întrunirii (recreării) acelui set specific de circumstanțe. Pe o linie pragmatică, un investitor care dorește să-și dezvolte o strategie de acțiune proprie, trebuie să urmeze un plan simplu în trei pași25: 1. Stabilirea onestă a factorilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în scenariile devoționale hinduse, când divinitatea acceptă ofranda credinciosului, făcând-o să dispară fizic: "mi s-a făcut iar sete; am aprins o lumânare și m-am dus la masa pe care se găsea sticla. Am ridicat-o și am aplecat-o deasupra paharului; n-a curs nimic. Era goală! Era complet goală!". Istoria se repetă (6 iulie): "Înnebunesc. Iar a băut cineva astă-noapte toată apa din sticlă". Un experiment, desfășurat în mai multe etape, confirmă existența unei alcătuiri care consumă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
micii expediții este zugrăvit foarte convingător: "În față, spre inima cetății, alături pe drumul pe care se înșiruiseră, în loc să găsească rânduri dese de apărători, văzură spre groaza lor doar ruine și moarte. Casele erau prăbușite, zidurile crăpate, pietrele plesnite și aplecate în toate părțile". În sfârșit, neștiutorii călători ajung în fața bisericii, care le părea ultimul refugiu în fața thanaticului necruțător: "când intrară în ea, ochii nu vrură să prindă imaginea de groază ce li se desfășura. Pe bănci, ca și când ar ședea vii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ajuns într-o încăpere mare, un fel de șură căreia nu-i vedeam nici păreții, nici podelele ori grinzile. [...] Toată șura aceea era plină de copii mici, de țâță. Erau atâția, de n-aveai unde pune piciorul. Văzui umbra aceea aplecându-se peste copii". Experiența se curmă brusc, prin obnubilarea conștiinței eroului, plonjat într-o transă onirică: Când și cum am ieșit de acolo, nu știu. Parcă am mai auzit o dată ușa trântindu-se. Numai ca prin vis mi-aduc aminte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pluș albastru închis. În dreapta, se afla un dulap enorm, de stejar și el, înnegrit de vechime, cu două uși sculptate ca niște uși de biserică (subl. mea)". În solitudinea încăperii, Costache își amintește de misterioasa hârtie asupra căreia bătrânul era aplecat, scriind, atunci când îl surprinsese moartea. Începe s-o caute, însă n-o găsește. Începe să intre la bănuieli, mai ales după ce descoperă că o mână necunoscută răscolise documentele și chitanțele din sertarele biroului. I se alătură Maria Brancea, însă tânărul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
doi este de anxietate subtilă, punctată de narator prin mici sugestii epice legate de comportamentul exterior, extrem de surescitat, al lui Nicolae: Ochii îi luceau tot mai tare și priveau tot mai fix", "ochii lui aveau sclipiri de mânie", "[v]orbea, aplecându-se peste birou și țintindu-l cu privirile pe Brumă", "[a]scultă o clipă, apoi se întoarse spre Brumă, cu ochii strălucitori și pumnii strânși" etc. Tensiunea se construiește gradual, însă se depozitează într-un recipient fără supape, amenințând să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
putere, cu vinele plesnind și cu răsuflarea retezată; ochii imenși și neclintiți [...] mă privesc atent, cu o crudă și satisfăcută curiozitate și caracatița râde, râde cu glas omenesc". Limpezirea perceptivă aduce cu sine și disiparea misterului terifiant: Ochii se îmbunează aplecați cu aceeași atenție să-mi sondeze privirea, de data asta fără răutate". Eroul îl are în față pe avocatul Silvestru Hotăran, iar spațiul în care se găsesc cei doi este un banal salon dintr-un sanatoriu. Obezul doctor juridic își
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
întreaga făptură se resimt încă de cutremurul momentelor precedente. Fără voie îți vin în minte cuvintele lui Tacit caracterizând pe Messalina: "Lassata sed non satiata". Voluptatea frenetică potolită temporal, permite trupului splendid al femeii o atitudine de intimitate nesupravegheată. Faunul aplecat peste bustul de o carnație impecabilă, așa cum numai nimfele o au, caută parcă să liniștească prin sunetul dublului său flaut vibrația sensuală a nervilor, adulmecând apropiatul nou delir" 213. Istoricii consideră că sursa de inspirație ar constitui-o pictorii flamanzi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă similară unei săli de bal înconjurată de vegetație albastră, de unde sugestia unui peisaj oniric sau fabulos. O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se apleacă să culeagă ceva, o alta se remarcă printr-un profil meditativ, pe când altele sunt surprinse într-un tête à tête. Ștefan Popescu rupe ritmul unei armonice gestuale precum în picturile lui Loghi, dar mai ales în cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
luat ființă încă din concepția realistă, căutând accentele impresionante nu în valorile formale, ci în povestirea dramei, și de aci banalitatea soluției. Tânărul Cornel Smigelschi zace în pat cu capul pe pernă, cu cămașa descheiată pe piept, iar îngerul se apleacă peste el, sprijinindu-și mâinile pe căpătâiul patului și sărutându-l ușor pe frunte. Aripile fantastice apar ca niște umbre sinistre în fața ferestrei, iar o lumânare așezată pe o măsuță, alături de muribund, aruncă o lumină intensă și ireală pe fața
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
A. Böcklin în tabloul "Durerea Magdalenei", de Fr. Stück în "Pieta" sau de Max Klinger în stampa "Moartea" din ciclul "O iubire", op. X., nr. 10. Schița cuprinde mai multe persoane. Peste căpătâiul unui cadavru întins în planul prim se apleacă un înger ridicând mâna adormitoare, în vreme ce de pe partea opusă apar două figuri, o femeie șezând și un geniu înaripat. Viziunea cu toate detaliile împrumutate e originală și dramatică, deși e vorba mai mult de o fixare a unor combinații întrezărite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ary Murnu colaborează la aceeași revistă în 1908, iar Luceafărul său rezistă 18 numere pe coperta revistei. Luceafărul încununat cu lauri -, este coroana simbolică a marilor artiști, în speță a poeților, modalitate de a sublinia identitatea cu poetul Eminescu -, se apleacă pentru a o săruta pe Cătălina. Trupul său eteric rămâne suspendat pe fundalul unei nopți înstelate. În 1910, graficianul ilustrează coperta unui volum de poezii eminesciene, Lumină de lună, la invitația lui Ion Scurtu, cu un moment din poemul "Dorința
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu himere sunt două lucrări cu același titlu: Tors (1913). Una dintre ele nu are cap și se pierde în piedestal, ca și cum sculptorul ar executa un studiu lăsându-l neterminat. La celălalt, capul și gâtul au o poziție imposibilă, se apleacă sub un unghi care presupune inexistența coloanei vertebrale. Himerele par să aibă ulterior mobilitatea nevertebrată a expansiunii formale. Himerei (1919) sub forma unui Vultur care posedă și o pereche de sâni îi este aplicată o mască în loc de chip. Acesteia i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păr, o alta ține o floare în mână cu un gest delicat, floare a cărei culoare reverberează în părul de flamă și rictusul hematoreic al alteia, iar florile sunt din nou prezente cu caracter ornamental în veșmântul celei care stă aplecată peste gâtul tânărului abandonat festinului canibal. Unul dintre acești vampiri femeli privește dezabuzat, o melancolie generată poate de o sterilă sațietate, roșul de sânge și vin al buzelor și floarea prinsă în păr nu mai reprezintă acordul unui ludic plasirist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestui subiect biblic: "Călăul aducând Salomeei capul Sfântului Ioan". I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez tradiția, reprezentând o Salomee pocăită, în locul celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea (1913) (vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste asupra capului detașat de trup al sfântului Ioan. Este aici ceva din sărutul furtiv transformat uneori în îmbrățișare a trofeului, devenit monedă curentă a sensibilității decadente prin intermediul piesei lui Oscar Wilde, o comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck introduce personajul în anonimatul unei ritualități funerare, eliminând latura de senzualitate morbidă sau de perversitate proprie personajului tratat conform esteticii decadente. Asemeni unei țărănci care-și bocește soțul sau copilul mort, Salomeea se apleacă asupra capului Sfântului, căruia moartea și suferința i-au dizolvat trăsăturile într-o mască de anonim hieratism, în cheia iconografiei bizantine. Chipul sfântului seamănă cu cel cristic, al primitivilor italieni, în special la Giotto, față de care artista nutrea o mare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e mătrăguna, se descalță și se prosternă de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint pe care Îl țin În gură. Se apleacă apoi peste mătrăgună, fără să o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de argint. (...dacă duc cu ele o frunză Într-o bucată de pânză fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
poziția spatelui! Este important ca și în timpul mersului să stai cu spatele drept, privirea înainte, umerii îndreptați și cu pieptul în față. Mergi în pas vioi, cu brațele pe lângă corp, legănându-le ușor. Înainte de a ridica obiecte grele, nu te apleca brusc, ci îndoaie genunchii, pentru ca greutatea obiectului pe care îl ridici să nu fie suportată în totalitate de spate. Când stai la masă ori la birou, îndreaptă-ți scaunul și folosește spătarul pentru a-ți ține spatele în poziție corectă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și ale altor cercetători, că lumea vie constituie o serie continuă. Trecerile dintre toate grupele fixate prin categoriile sistematicii au avut loc prin tranziții graduale, chiar dacă în multe cazuri urmele formelor de tranziție nu s-au păstrat. Darwin s-a aplecat cu multă atenție asupra explicării acestui fapt, formulând, între altele, supoziția că verigile intermediare au constituit probabil populații mici supuse extincției în scurte perioade de timp. „Din cele spuse se poate vedea că privesc termenul de specie ca fiind dat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cuprins aproape tot tineretul în munca organizatorică, însă acești tineri nu primesc (a se citi: „refuză”, n.n.) o educație și nici nu sunt organizați temeinic”. e. Banii nu mai sunt o problemă de nerezolvat Pe câteva rânduri, raportorul s-a aplecat și asupra „resortului administrativ-financiar” din care vom cita și noi următoarele: „...în cursul acestei luni a fost numit un nou responsabil la acest resort, care a căutat să mărească activitatea acestui resort. A căutat să mărească fondurile organizației din diferite
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în sprijinul acestei afirmații. Dacă în subcapitolul VIII al acestei incursiuni istorice am citat copios din „Raportul de activitate al Tineretului Progresist pe perioada 23 octombrie-25 noiembrie 1946”, ce fusese întocmit de Vasile Bălteanu (secretarul acestei organizații), astăzi ne vom apleca asupra unui document la fel de valoros ce a fost cusut la dosar la vremea respectivă sub numele: „Raport de activitate al Federației Naționale a Tineretului Democrat din România pe perioada 25 octombrie-25 noiembrie 1946”. Această „federație” fusese inventată tot cu scopul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fi trasă este că agricultura „socealistă” era pentru „prostime”, nicidecum pentru „înaintații” membri ai PMR! Până la urmă, se pare că autocritica a fost bună de vreme ce tov. Băhnăreanu a rămas la post bine mersi. iderat a fi absolut necesar a ne apleca asupra procesul verbal de ședință, îngălbenit de trecerea a 53 de ani de la data emiterii: o viață de om. De data aceasta, documentul este scris îngrijit, cu o caligrafie bunicică ba, chiar și cu ortografia ceva mai acătării față de hârtia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]