8,697 matches
-
adaptări și a unei manipulări. „Cursa de șoareci” funcționează și pentru că Hamlet a pregătit-o cu mâna lui. Shakespeare inversează simetria dintre postura supraveghetorului și tipul de supraveghere adoptat. În prima tentativă, Polonius se ascunde după o „draperie”, dând întâietate auzului, în timp ce Hamlet îi cere lui Horatio să rămână vizibil și să-și încordeze privirea: „concentrează-te cât poți mai bine/ Și nu-l slăbi din ochi pe unchiul meu” (p. 101). Căci prințul, aidoma strategilor moderni, recurge la o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Eu percep vocea mea fără să recurg la un instrument pentru a o capta. Ceea ce nu pot face cu privirea. Nu pot să mă văd decît cu ajutorul unui obiect care reflectă: oglindă, apă întunecoasă, strălucire... Diferența nu este mică, căci auzul instaurează un raport cu timpul, care este de ordinul simultaneității, și nu al secvenței. Trecere de la imaginea clară și distinctă la ascultarea șovăielnică. Timpul se repliază. Devine circular. Nu mai există desfășurare liniară. Fără început (expedierea bilei de biliard), nici
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
volumul "Balcanice" (1970): "Cu orbii, vom cerși călare pe măgari". Cu o anumită plasticizare, mai accentuată pictural, poetul creează peisaje de basm, reînvie motive orientale covorul persan, ceașca cu ceai: "Covorul șters, pătat de dragoste și rugi/ mi-azvârle în auz glasul bostanului vecin/ și călători bătrâni pe cai de porcelan/ mișcăm rotila veacului spre rai." Se îndoiește de credință, are de ispășit un păcat etern: Noi Kiros știm că viermele nu iartă:/ El șarpe doarme în gol și mușcă din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exemplu, versul "Ce tânăr ești" evocă amintiri legate de femeia iubită, care i-a mărturisit admirativ și afectuos iubirea, și de atunci a început declinul: "am început să mor, și tot ce mi se întâmplă vine să-mi șuiere în auz și mi-a venit vremea zilelor numărate". Versurile continuă într-o lungă meditație asupra actelor vitale și asupra trecerii, ce-l va integra treptat în moarte. Volumul "Etica", într-o suită de poeme, unele mai clare, altele obscure, amplifică lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se lungește în drum, ne cutremură somnul și visele, este roaba din naștere, lepădată de Domnul, ne încercuie vârstă cu vârstă. Visul se combină cu aspirația la autodepășire, de aceea visul la M. Ciobanu înseamnă efort, așteptare, pândă și ardere: "auzul mi-adoarme,/ tremură stins la pământ dacă-n visul ce vine/ aflu cum trece deasupra uneltelor mele/ aburul aspru sub aripi și ros de rugină." Poezia lui Mircea Ciobanu este cea a universului uman, de o mare concentrare a emoției
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Chiar și această inocentă încercare de a speria sau de a scandaliza pe cititorul conformist dezvăluie la Adrian Păunescu minulescianismul structural..." "Smulgerea din părinți" este dureroasă: Și iată-i mai reci ca portretele,/ Cu frunți răstignite pe puls!/ îi doare auzul și pletele/ Și trupul din care ne-am smuls". Ideea blagiană a unei vieți netrăite a strămoșilor, întrupată într-o altă existență, apare la Păunescu într-un fel de paralelism alimentat de dinamica celor două vieți 5:" E-un timp
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
simbolistă: ("Vom învăța de acuma tărâmuri boreale/ Tăcerile în fiorduri ne vor striga mai lung/ în icebergul nopții genunchii dumitale/ vor lumina cu verde truditul nibelung"), sau încearcă să versifice idei stranii. "Dacă te uiți" cu gândul, cu mirosul, cu auzul "vei vedea o femeie". 3 "Poeme",E. S. P. L. A., 1957; "Pietre kilometrice", E. S. P. L. A., 1963; "Miracole", E. S. P. L. A., 1966; "Alte poeme", E. S. P. L. A., 1968; "Arheologie blândă", Editura Tineretului, 1968; "Melancolii inocente", E. S.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să-ți placă/ și să mă crezi poet/ și te iubeam" ("Răgaz"). 5 "Între mare și cer", E. S. P. L. A., 1964; "Dinamica secundei", E. S. P. L. A.,1968; "Căldura pământului", Editura Eminescu, 1972; "Întindere solară", Albatros, 1973; Într-un auz de floare"; 1974. 6 Al. Piru, "Poezia românească contemporană", 1950-1975, Editura Eminescu, pag. 215. "Arta-i lunga, lungă/ viața-i scurtă, nemurire de-un șiling / cine cumpără? Ding-ding." 7 "Mesteacănul", E. S. P. L. A., 1953; "Focurile sacre", E. S. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și a speciei. Astfel, toate creațiile artistice vin să exploateze fie armonii perceptive, ce dau seama de ușurința de a accede la anumite sensuri în contexte aglomerate cu semnale haotice (de exemplu anumite tipare geometrice pentru văz, unele armonii pentru auz etc.), fie stimularea unor plăceri ce-și au geneza în "comportamentul corect evolutiv". Dintr-o perspectivă metafizică putem observa că Frumosul își are geneza în zona Binelui. Mă simt mai apropiat de teoria inteligent design-ului decât de cea creaționistă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
catîrul de sub el s-a dus înainte 6). în ciuda poruncii regelui de a fi cruțat, Ioav, unul dintre comandanți, îl pedepsește ca pe oricare dușman: „a luat în mînă trei săgeți și le-a înfipt în inima lui Avesalom...” La auzul acestei vești, tulburat, regele se caină neputincios: „O, fiul meu Avesalom, Avesalom, fiul meu! Mai bine muream eu în locul tău! Avesalom, Avesalom, fiul meu!”7) Din toate aceste scene sfîșietoare, lui Bacovia i-a rămas vie în minte cea cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
blancs» - se înmulțesc pe zi ce trece proporțional cu zămislitorii”5). Din zona moralei, termenul de „barbar” se deplasează spre cea a artei, unde e folosit pentru a sancționa aspectele inestetice, monstruozitățile, stridențele. Format prin redublarea silabei „bar”, el impresionează auzul și se aplică adesea lucrurilor care țin de acest simț. în epoca de dinaintea apariției Plumbului, cît și în cea de după, tot ce „zgîria urechea” - în vorbire, în muzică - era numit „barbar”. Texte diverse o demonstrează. într-o dezbatere despre limba
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
demonstrează. într-o dezbatere despre limba lite rară, de pildă, cineva se opune modernizărilor și își apără moldovenismele din propria operă, întrebînd: „Pentru ce să tratăm de patois [jargon n. m.] și să izgonim forma mai armonioasă, mai dulce în auz, mai civilizată prin acea mai urîtă și mai barbară?”6) într-un poem al unui autor simpatizat atunci dăm peste versul: „Orchestra încetase barbara rapsodie”7). O compoziție nouă, fără îndoială! Și exemplele ar putea continua. La Bacovia, „barbar” nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zgomotul pașilor mei pierea, ca zgomotul impalpabil al unei ființe nemateriale. Și revenindu-mi gîndul tors o seară întreagă în taciturnia unei visări de izolat, nu-mi auzii cuvîntul rostit cu glas tare și căruia cineva îi răspunse răspicat în auzul meu: «Nu-i adevărat»”.1) „Bucata” lui Bacovia: „Enervat de această lungă agonie a unui veac suspect; umilit, mai mult ca totdeauna, de ironica reflexiune a unui poet din veacul viitor al frumuseții, veneam spre casă într-o noapte, tîrziu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dornică să epateze”. Aci, mai curînd prin asta. Lumea „leneșă [cu pași înceți n. m.], cochetă”, surprinsă în vers, e lumea promenadei provinciale în dupăamiaza unei zile de sărbătoare. în ciuda faptului că sună plăcut, „cochetă” e un cuvînt otrăvit. La auzul lui, aproape oricine se gîndește, mai întîi, la capcanele frivolității și abia după aceea la grație. Eminescu ne-a avertizat: „Cînd, cochetă, de-al tău umăr ți se razimă copila,/ Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila”.2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de rezonanțe mitologice: el vine dintr-o epocă cînd materia era privită ca principiu matern al lumii sau chiar ca o divinitate maternă”10). „Aud materia plîngînd...” înseamnă aud întreaga natură, în profunzimi, totul. A doua performanță decurge din acuitatea auzului. Unii poeți aud urcatul sevei în copaci; alții, căderea unei frunze sau a unui fulg etc. „Aud materia plîngînd...” reprezintă mai mult decît acestea, le întrece. Versul lui Bacovia sugerează atît un mod încordat de ascultare, cît și o extraordinară
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sa cu poetul, la Viena. Dacă se strecurau cei mai mulți din societate și rămîneau numai doi-trei, i se dezlega și lui Eminescu limba și atuncia ne cînta. El nu avea glas tare, dar dulce și melodios și cînta corect, căci avea auz bun. Melodiile măestrite din opere nu-i plăceau; el le numea țîrlîituri. Cîntecele populare îl încîntau și pe acestea le cînta el cu mare plăcere. Patru cîntece îi plăceau însă cu deosebire; acestea erau cîntecele sale de predilecție. Cînd se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cel care îl va justifica "Aceste nume sînt întrucîtva barbare, dar ele sînt clare și precise" (J. Verne) -, fie că personajele își asumă perplexitatea cititorului. "(Lucerna) era destul de bună, în ciuda ravagiilor făcute de cuscută; viitorii agronomi făcură ochii mari la auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
piatră, care se sparg de mal, și ale căror zgomote romantice parcă răsună într-un prelung murmur în abisul de nedeslușit. În sonuri firea a adunat cea mai înaltă expresie a trăsăturii romantice distinctive: și îndeosebi mulțumită acestui simț al auzului putem sensibiliza în chip emotiv, printr-o redusă succesiune de note și într-un fel viguros, locurile și lucrurile neobișnuite. Miresmele ne prilejuiesc percepții rapide și imense, dar vagi: acele ale vederii se pare că interesează mai mult mintea decît
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
această lucrare, O. Chrisman cercetează următoarele teme: I. Copilul în istorie; II. Copilul de azi; III. Un curs pedologic de laborator. 1. Cîteva indicații practice. 2. Aparatele. 3. Măsurări. 4. Observații. 5. Experiențe: a. forța corpului, b. capacitatea vitală, c. auzul, d. văzul (7, p. 67, nota 1). Chiar dacă această lucrare era, după cum spune Emile Planchard, "mai mult un manifest decît o contribuție pozitivă la studiul copilului" (2c, p. 29), ea marchează încă un moment în seria acelora care au dus
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin aceasta mandatar al principiilor de modernizare adoptate în Adunările ad-hoc. Mai întâi la Iași, apoi la București, el a devenit simbol al resurecției colective și garant al stabilității noului stat. Un entuziasm indescriptibil s-a produs în țară la auzul alegerii sale, căci era cunoscut pentru spiritul său liberal și democratic. Era spiritul ce anima în genere acel mănunchi de luptători pentru cauza națională. În numele ei, Kogălniceanu adresa noilor legislatori îndemnul de a nu rata marea șansă ce se ivise
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
armonios dezvoltarea fizică, intelectuală și estetică a copiilor. Exemple: a)jocuri muzicala cu câtec al căror conținut indică precis mișcările ce trebuie executate de copii dar și ordinea în care trebuie să decurgă aceste mișcări „Dacă vesel se trăiește” - după auz; b)jocuri muzicale în care cupletul sugerează mișcările, ele executându-se numai când se cântă refrenul „Mișcă vântul frunzele”, „La pădure” - din folclorul copiilor; c) jocuri muzicale cu cântec pe roluri, când copiii execută mișcări în grup sau individual, pentru
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
să participe la un experiment mai deosebit: le-au dat un mic dispozitiv de comunicare pe care trebuiau să îl poarte la curea. Cu ajutorul acestuia, cei doi psihologi le puteau trimite un semnal sonor în diferite momente ale zilei. La auzul semnalului, voluntarii trebuiau să scrie într-un carnețel ce făceau în acel moment (mai ales dacă se uitau la televizor) și cum se simțeau, în ce stare (relaxare sau tensiune) erau, emoțiile pe care le simțeau etc. Colectarea datelor a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
împănate cu coregrafii siropoase, hipersonorizate și acompaniate de orchestre simfonice imense? Un medic italian a studiat capacitățile auditive a 315 tineri dintr-o clasă de vârstă (18-19 ani, cu ocazia recensământului pentru serviciul militar) și a măsurat diferiți parametri ai auzului lor, mai ales cel al sensibilității auditive. Sensibilitatea auditivă înseamnă sunetul cel mai ușor pe care îl auzim. Pentru a măsura aceasta, erau plasate căști pe urechile participanților și un program informatic emitea sunete cu o intensitate crescândă, începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
era situat deasupra zeroului audiometric. F. Merluzzi a definit o plajă întreagă de intensități sonore care nu erau detectate de urechile lor. Majoritatea acestor tineri declarau că petrec între unu și patru seri pe săptămână în discoteci. Experimentul arată că auzul tinerilor este puternic afectat în ziua de astăzi de diverse practici: asistarea la concerte hipersonorizate, frecventarea regulată a discotecilor unde sunetul este puternic, folosirea cvasi-permanentă a Ipod-urilor (100 de milioane de astfel de aparate au fost vândute în lume în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Ce mă rog din vriame lungă Și strigarea mea să margă Spre tine să să-nțeleagă; Nu-ți întoarce sfânta față De cătră mine cu greață; Și le dzî ce sunt cu jiale Și cu tângă de greșiale. Pleacă-ți auzul spre mine Și să-mi hii, Doamne, cu bine. Și la ce zi te-oi striga-te, Să-mi auz de greutate, Că-mi trec zilele ca fumul, Oasele mi-s săci ca scrumul. Ca nește iarbă tăiată M-este
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]