8,191 matches
-
fosil, este o vastă mulțime sferică ipotetică de corpuri din norul lui Oort, care ar fi situat între 100 și (frontiera internă) și astronomice (frontiera externă) de la Soare. Acest disc s-ar afla, prin urmare, dincolo de orbita planetelor și de centura Kuiper. Cât despre Norul extern al lui Oort, acesta formează o structură sferoidală dincolo de norul lui Hills. este una dintre teoriile astronomice cele mai verosimile, întrucât au fost reperate deja corpuri într-un număr mare. Este mult mai dens, dar
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
Oort orbite circulare, ceea ce nu e cazul pentru cometele din Norul lui Hills. Între 1932 și 1981, astronomii credeau că nu ar exista decât un singur nor, Norul lui Oort, teoretizat de Ernst Öpik și Jan Oort, iar acesta, împreună cu centura Kuiper, ar reprezenta unica rezervă cometară. În 1932 astronomul estonian Ernst Öpik a emis ipoteza prin care cometele și-ar afla originea într-un nor care orbitează la limita externă a Sistemului Solar. În 1950, această idee a fost reînviată
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
interes major decât după 1991, când oamenii de știință au reluat teoria lui Hills (exceptând documentele scrise de Martin Duncan, Thomas Quinn și Scott Tremaine în 1987, care au reluat teoria lui Hills și au făcut cercetări suplimentare). După exemplul Centurii Kuiper, denumită și "Centura Edgeworth-Kuiper", după numele oamenilor de știință care au studiat fenomenul, norii cometari posedă numele astronomilor care au pus în evidență existența lor. "Norul lui Hills" poartă numele lui Jack G. Hills care, primul, a emis ipoteza
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
1991, când oamenii de știință au reluat teoria lui Hills (exceptând documentele scrise de Martin Duncan, Thomas Quinn și Scott Tremaine în 1987, care au reluat teoria lui Hills și au făcut cercetări suplimentare). După exemplul Centurii Kuiper, denumită și "Centura Edgeworth-Kuiper", după numele oamenilor de știință care au studiat fenomenul, norii cometari posedă numele astronomilor care au pus în evidență existența lor. "Norul lui Hills" poartă numele lui Jack G. Hills care, primul, a emis ipoteza că era vorba de
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
halou extern este epuizat. Este deci foarte probabil ca Norul lui Hills să fie cea mai mare concentrare de comete din întregul nostru Sistem Solar. Norul lui Hills ar ocupa o zonă vastă a spațiului cuprinsă între limitele externe ale Centurii Kuiper, spre , și , chiar . Masa Norului lui Hills nu este cunoscută. Unii oameni de știință cred că ar putea fi de cinci ori mai masiv decât Norul lui Oort. Potrivit estimărilor lui Bailey, masa Norului lui Hills ar fi de
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
pentru ca influența gravitațională a lui Neptun să fi jucat un rol în timpul evoluției Sednei. Sedna fiind mult mai aproape de Soare decât se crezuse pentru obiectele din Norul lui Oort, iar înclinația sa fiind apropiată de aceea a planetelor și a Centurii Kuiper, autorii au considerat că Sedna era un „obiect al Norului lui Oort interior” (în engleză: "«inner Oort cloud object»"), situat pe discul plasat între Centura Kuiper și partea sferică a norului. Oamenii de știință știau că mai multe comete
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
Norul lui Oort, iar înclinația sa fiind apropiată de aceea a planetelor și a Centurii Kuiper, autorii au considerat că Sedna era un „obiect al Norului lui Oort interior” (în engleză: "«inner Oort cloud object»"), situat pe discul plasat între Centura Kuiper și partea sferică a norului. Oamenii de știință știau că mai multe comete au venit din aceeași regiune ca acest nor ipotetic de comete, cu un afeliu mai mare de 1.000 ua, provenind dintr-o zonă mai îndepărtată
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
și partea sferică a norului. Oamenii de știință știau că mai multe comete au venit din aceeași regiune ca acest nor ipotetic de comete, cu un afeliu mai mare de 1.000 ua, provenind dintr-o zonă mai îndepărtată decât Centura Kuiper, dar mai mică de ua, prin urmare prea aproape de sistemul intern pentru a face parte din Norul lui Oort. Unele comete celebre ating distanțe atât de îndepărtate încât ele pot fi candidate serioase la titlul de corpuri din Norul
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
nu a fost descoperit în timpul trecerii sale în Sistemul intern. Cu un diametru mai mare decât acela al planetei pitice Ceres, Sedna este și mai mare decât cometele obișnuite. Dar Sedna nu poate fi considerat ca fiind un obiect din Centura Kuiper, întrucât traiectoria sa nu-l aduce în regiunea Centurii Kuiper. El face parte din aceste corpuri care nu aparțin niciunui model, care sunt denumite obiecte detașate. Cele mai multe din aceste obiecte sunt pe de altă parte în rezonanță cu Neptun
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
Cu un diametru mai mare decât acela al planetei pitice Ceres, Sedna este și mai mare decât cometele obișnuite. Dar Sedna nu poate fi considerat ca fiind un obiect din Centura Kuiper, întrucât traiectoria sa nu-l aduce în regiunea Centurii Kuiper. El face parte din aceste corpuri care nu aparțin niciunui model, care sunt denumite obiecte detașate. Cele mai multe din aceste obiecte sunt pe de altă parte în rezonanță cu Neptun. Sedna nu se apropie niciodată la mai puțin de 75
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
considera obiectul Sedna ca făcând parte din Norul interior poate fi o posibilitate. Descoperirea obiectului transneptunian 2012 VP113, anunțată la 26 martie 2014, a schimbat viziunea obiectelor transneptuniene: Acest astru cu diametrul de , contrar planetelor pitice, nu face parte din Centura Kuiper. Orbita sa mult mai îndepărtată se găsește între 80 și 400 de unități astronomice de Soare. Posedă caracteristici similare cu Sedna. Alessandro Morbidelli, de la Observatorul din Nisa și specialist în dinamica corpurilor din Sistemul Solar, a declarat la descoperirea
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
ceea ce Sedna sugerase: există un rezervor de aștri la mai multe sute de unități astronomice, un fel de "Nor al lui Oort fantomă".” Această descoperire a permis să se pună în evidență trei și nu doar două rezervoare de comete: Centura Kuiper, „Norul lui Oort fosil” și Norul lui Oort „clasic”. Acest Nor al lui Oort fosil ar conține vreo mie de corpuri cu diametrul de circa . Contrar Centurii Kuiper supus forței lui Neptun și Norului lui Oort clasic, „influențat de
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
se pună în evidență trei și nu doar două rezervoare de comete: Centura Kuiper, „Norul lui Oort fosil” și Norul lui Oort „clasic”. Acest Nor al lui Oort fosil ar conține vreo mie de corpuri cu diametrul de circa . Contrar Centurii Kuiper supus forței lui Neptun și Norului lui Oort clasic, „influențat de forțele mareice ale Galaxiei”, Norul lui Oort fosil nu este supus niciunei forțe și este fix pentru totdeauna.
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
lângă lacul cu același nume, fiind deschis în 1992. Este cel mai mare depou din rețea, având 17 linii, inclusiv o buclă exterioară de întoarcere a trenurilor. Depoul Berceni este plasat în partea de sud a orașului, fiind legat de centura feroviară a Bucureștiului, ceea ce permite introducerea noilor trenuri în rețea prin acest depou. Are două nivele, unul subteran și unul la suprafață, accesul la nivelul inferior făcându-se între stațiile și . Depoul Industriilor este aflat la suprafață, în partea de
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În anii 1970 au fost create alte trei linii: Centura mică (Louise / Louiza - Rogier, în 1970), Centura mare (Boileau-Diamant, în 1972) și axa Nord-Sud (Gâre du Midi / Zuidstation - Gâre du Nord / Noordstation, în 1976). După cel de-Al Doilea Război Mondial au apărut voci care sugerau că tramvaiele să fie
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În anii 1970 au fost create alte trei linii: Centura mică (Louise / Louiza - Rogier, în 1970), Centura mare (Boileau-Diamant, în 1972) și axa Nord-Sud (Gâre du Midi / Zuidstation - Gâre du Nord / Noordstation, în 1976). După cel de-Al Doilea Război Mondial au apărut voci care sugerau că tramvaiele să fie coborâte în subteran, iar străzile să fie
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din premetrou printr-o rampă provizorie din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
până la Albert. În 1976, tronsonul Schuman-De Brouckère a fost convertit în metrou greu și împărțit în magistralele 1A și 1B. Acestea sunt deservite, începând din aprilie 2009, de garniturile liniilor și , care conectează centrul orașului de comunele Auderghem și Woluwe-Saint-Lambert. Centura mică a fost și ea convertita în metrou greu pe 2 octombrie 1988, făcând loc magistralei . Axa Nord-Sud și porțiunea de tunel din Centura Mare sunt inca exploatate în regim de premetrou. Totuși, au fost realizate studii privind posibilă prelungire
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
din aprilie 2009, de garniturile liniilor și , care conectează centrul orașului de comunele Auderghem și Woluwe-Saint-Lambert. Centura mică a fost și ea convertita în metrou greu pe 2 octombrie 1988, făcând loc magistralei . Axa Nord-Sud și porțiunea de tunel din Centura Mare sunt inca exploatate în regim de premetrou. Totuși, au fost realizate studii privind posibilă prelungire subterană, înspre anul 2018, a axei Nord-Sud spre nord, până la Schaerbeek, și spre sud, până la Uccle. Aceste studii trebuiau să determine și eventuală oportunitate
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
stații noi. În sfârșit, în recomandările sale finale, cercetarea înclină către realizarea directă a unui metrou automatizat, fără a se mai trece prin etapele intermediare de „premetrou” și „metrou clasic”. Stația subterană Diamant a fost deschisă în 1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975. Această linie de premetrou nu a mai fost modificată de atunci și este parcursă de tramvaiele liniilor și . Axa de premetrou Centura mare intersectează magistrală de metrou în stația Montgomery. Pe 14
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Stația subterană Diamant a fost deschisă în 1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975. Această linie de premetrou nu a mai fost modificată de atunci și este parcursă de tramvaiele liniilor și . Axa de premetrou Centura mare intersectează magistrală de metrou în stația Montgomery. Pe 14 octombrie 2010, Brigitte Grouwels, Ministrul Mobilității, a anunțat realizarea unui studiu privind construirea unei noi stații „în triunghi” sub Piața Meiser. Această stație ar fi prevăzută cu două rampe de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
privind construirea unei noi stații „în triunghi” sub Piața Meiser. Această stație ar fi prevăzută cu două rampe de acces, una pe strada Rogier pentru a permite dezvoltarea viitoarei linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa Centura mare: Noul contract de gestiune al STIB prevede, spre orizontul anului 2020, construcția de tuneluri în zona Avenue de la Plaine (și a Gării Etterbeek) și a intersecției Meiser
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
ar fi prevăzută cu două rampe de acces, una pe strada Rogier pentru a permite dezvoltarea viitoarei linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa Centura mare: Noul contract de gestiune al STIB prevede, spre orizontul anului 2020, construcția de tuneluri în zona Avenue de la Plaine (și a Gării Etterbeek) și a intersecției Meiser. Axa de premetrou Centura mare va fi și ea prelungită spre nord
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa Centura mare: Noul contract de gestiune al STIB prevede, spre orizontul anului 2020, construcția de tuneluri în zona Avenue de la Plaine (și a Gării Etterbeek) și a intersecției Meiser. Axa de premetrou Centura mare va fi și ea prelungită spre nord și spre sud.
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]