9,485 matches
-
selecționează bagajul de mijloace terapeutice, pornind de la respectarea unor cerințe de bază: - selecția, combinarea și adaptarea optimă a mijloacelor terapeutice în funcție de caz; - alegerea pozițiilor de start a exercițiilor fizice să permită un număr cât mai mare de repetări; - asigurarea unui climat de cooperare deplină din partea bolnavului; - preocupare pentru actualizarea și reactualizarea indicațiilor și contraindicațiilor pe parcursul tratamentului recuperator. 1. Caracteristicile exercițiilor selecționate KT pornește la selecționarea exercițiilor în vederea realizării obiectivelor propuse având ca repere următoarele cerințe: - exercițiile selecționate să fie adaptate regiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
non-verbală, în sensul folosirii mobilizărilor pasive, cu explicarea acțiunilor ce se efectuează, a eficienței acestora; implicarea pacientului în acțiune pe plan intuitiv și afectiv. • Reliefarea laturii formative manifestată prin opiniile critice sau laudative, ceea ce evidențiază autocontrolul din partea pacientului (Epuran, 1976). • Climatul psiho-afectiv în care acționează, în sensul modului în care KT a reușit să influențeze favorabil personalitatea pacientului, cunoscând că boala afectează în mare măsură această trăsătură de caracter. Pacientul este în situația de a fi în măsură să-și analizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
motrice care sunt în acord cu nivelul restantului funcțional; - angajarea în orice formă de activitate motrică să aibă ca temei o motivație bine definită, aceasta fiind o condiție pentru îndeplinirea obiectivelor propuse; - mediul ambiant trebuie să-i asigure pacientului un climat propice pentru activități individuale și de grup, în care sens trebuie stimulată ideea colaborării între membrii grupului. c) Selecționarea sistemului de mijloace și metode corespunzătoare particularităților individuale ale pacientului Teoretic, însușirea mișcărilor de substituție nu ar trebui să prezinte diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
conturarea carierei artistice a lui Anton Holban nu poate fi neglijat, dacă avem în vedere intervenția criticului în momente esențiale din cariera literară a scriitorului, intervenție care a facilitat pătrunderea operei acestuia în sfera de interes a conștiinței estetice interbelice. Climatul cultural în care se afirmă Anton Holban este unul de exigență estetică, marcat de un moment de răscruce al romanului românesc. Romanele sale pot fi încadrate cu ușurință în acea „literatură a experiențelor asumate sau „provocate”, cu orice risc, a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
acest nou tip de roman, întrucât în deceniile al treilea și al patrulea ale secolului trecut conștiința literară românească realizase sincronizarea atât de necesară cu mișcarea artistică europeană. Holban este astfel simultan un produs și un exponent al unui anume climat literar situat sub semnul modernității, climat ce a făcut posibilă apariția unor romane precum Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, O moarte care nu dovedește nimic, Întâmplări în irealitatea imediată, Adela etc. El face parte, prin urmare, din
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
în deceniile al treilea și al patrulea ale secolului trecut conștiința literară românească realizase sincronizarea atât de necesară cu mișcarea artistică europeană. Holban este astfel simultan un produs și un exponent al unui anume climat literar situat sub semnul modernității, climat ce a făcut posibilă apariția unor romane precum Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, O moarte care nu dovedește nimic, Întâmplări în irealitatea imediată, Adela etc. El face parte, prin urmare, din generația acelor scriitori frământați de problemele
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
valoare, cunoașterea ei trebuind să constituie o preocupare esențială. Dacă însă, în ansamblul său, istoria are un interes general pentru fiecare popor în parte importanța maximă prezintă istoria națională. Această credință comună gânditorilor pașoptiști trebuie pusă, în legătură cu cerințele epocii, cu climatul romantic al vremii. Originile ei pot fi puse în legătură cu renovarea modalității de considerare a trecutului de către umanism, curent strâns legat de cultivarea istoriei naționale. La cărturarii noștri din secolul al XVII lea, însemnătatea vitală a istoriei proprii este cât se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sa fusese abandonată de Europa. După proclamarea independenței României, Mihail Kogălniceanu a dus o neobosită activitate pentru a obține recunoașterea actului de la 9 mai 1877. Notele sale adresate agenților diplomatici ai României, au jucat un rol important în crearea unui climat favorabil, acceptării de către puteri a noului fapt împlinit de poporul român. După încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, Mihail Kogălniceanu a cerut ca România să fie acceptată ca parteneră la tratativele de pace. Tratatul de la San-Ștefano, s-a încheiat însă fără
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să consolideze statul național și să impună unirea și cucerirea independenței. La inițiativa liberalilor radicali se trecea la înarmarea rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar în exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus în România și proclamat principe prin plebiscit, Carol de Hohenzollern, rudă a regelui Prusiei, și văr
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin un bogat referențial cultural. Frecvent polemice, uneori colorate de umor, intervențiile radiofonice au mai ales valoare documentară, vorbind despre climatul unei perioade și despre perspectiva configurată de „baricada” din Occident. Monografia George Coșbuc, publicată de P. în tinerețe (1951), ilustra o percepție sociologizantă în exces, înscrisă de fapt într-o comandă ideologică. La senectute, și-a rescris studiul de pe altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
studiile și înalta performanță creativă) Ana Stoica - Constantin enumeră factorii stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență: I. Factori interni ( individ): a) intelectuali 19 b) aptitudini speciale c) „ de permeabilitate” II. Factori externi: 1. Colectiv : microgrup (echipă) și organizații: a) climatul creativ b) conducerea 2. Societate: a) valori promovate; b) condiții create; c) educație; d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
să fie încurajați permanent; temele abordate să fie variate la nivelul conținuturilor și metodologiei; crearea unui context favorabil gândirii independente, asocierii libere a ideilor; dezvoltarea capacității de argumenatare, motivare pentru alegerile făcute. Prejudecățile care împiedică instaurarea în școală a unui climat favorabil creativității ar putea fi următoarele: - cultul elevului mediu după care dascălul își reglează demersul său didactic;obsesia exagerată a profesorului pentru programă; - neacceptarea achizițiilor moderne în materie de tehnologie didactică; - tratarea notelor ca indicatori pentru toate virtuțile probate de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a talentului și excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159) CAPITOLUL III Cultivarea creativității școlarului mic Motto: „Educația dată
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cu atenția acordată trăsăturilor de personalitate ale copilului. Scopul educației școlare de masă este de a pregăti copiii să ducă „un stil de viață creativ”, dar în învățământul românesc actual se regăsesc mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de liberate favorabil imaginației creatoare. Educația în familie are ca obiective importante: crearea și stabilizarea unor deprinderi, obișnuințe și scheme logice până la valorificarea aptitudinilor și talentelor manifeste ale copilului. III 2.1. Mediul familial - suport al creativității Ideea importanței familiei
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
până la valorificarea aptitudinilor și talentelor manifeste ale copilului. III 2.1. Mediul familial - suport al creativității Ideea importanței familiei pentru stimularea potențialului creativ a indus linia directoare a lucrării, impunând abordarea mai detaliată a implicațiilor și realităților desemnate de raportul climat familial-creativitate. Numai prin intermediul educației și efortului susținut al școlii, ideea de a da fiecărui membru al familiei șansa de a fi respectat și valorizat pentru propriile sale abilități unice, se poate transforma în realitate, devenind o certitudine. Părinții și mediul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Manifestă o autoapreciere scăzută datorată și locusului extern de control. Stilul autoritar - se caracterizează prin comunicare deschisă, concretizată în discuții cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își asumă independența în mod pozitiv, sunt responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv - reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sens, să nu aibă răspunsuri predeterminate și îndeosebi trebuie să fie întrebări care să nu reclame o expunere a faptelor. Întrebarea operațională provoacă conduita creatoare. O condiție principală ce trebuie realizată la lecție pentru înfăptuirea cerințelor creativității e instaurarea unui climat favorabil unei conlucrări fructuoase între profesori și elevi (banalitate afectiv - pozitivă, de exigență, înțelegere, de responsabilitate). Nu mai puțin importantă este stimularea efortului personal al elevului și stimularea tendinței acestuia de a duce o contribuție proprie, de a fi original
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ingeniozității. Același autor subliniază importanța atitudinii profesorului, relația sa cu elevii. Nu e deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor ( în anume limite firește) și să încurajeze imaginația
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
reprezintă un indicator pentru evaluarea performanțelor organizației, tot la fel ar trebui măsurată și satisfacția personalului. Factorii motivanți care pot contribui în mare măsură la satisfacția personalului se regăsesc în demersuri organizatorice precum: îmbunătățirea condițiilor de lucru și crearea unui climat stimulativ, îmbunătățirea comunicării interne, o remunerație transparentă și corespunzătoare calității muncii prestate, recunoașterea muncii individuale, rezolvarea problemelor prin consens, crearea cadrului necesar participării active la procesul de pregătire a deciziei etc. Toate aceste elemente converg spre conștientizarea calității ca fiind
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
activității școlare pentru elevi; atitudinea pozitivă/de acceptare a elevilor cu cerințe speciale și evitarea etichetărilor din partea cadrelor didactice, a colegilor de clasă și a colectivului de elevi ai școlii. Activitățile didactice diferențiate într-una sau mai multe clase schimbă climatul întregii școli, iar cooperarea profesorilor poate determina situații în care, pas cu pas, și alți profesori vor fi dispuși să adopte noi atitudini pozitive față de elevii integrați; formarea cadrelor didactice în domeniul educației incluzive și metodologiei activităților cu elevii care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de egalizare a șanselor persoanelor cu cerințe speciale, și nu ca o simplă plasare a copiilor împreună; recunoașterea legăturilor dintre educația incluzivă și valorizarea diversității umane, prin promovarea unui etos școlar care valorizează toți copiii și familiile lor; favorizarea unui climat de sprijin flexibil și oferirea unor răspunsuri adecvate cerințelor individuale prin oferta educațională a școlii; susținerea implicării comunității locale în dezvoltarea programelor și a ofertelor educaționale pentru toate categoriile de elevi din școală; favorizarea accesului personalului didactic la ocazii de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Altfel spus, schimbarea în școală necesită elaborarea unor strategii care să susțină activitățile privind funcția de conducere, reflectată cu precădere în structurile manageriale. Progresul spre politicile educaționale incluzive este determinat de anumite condiții organizaționale care vin în sprijinul creării unui climat favorabil asumării unor riscuri pentru desfășurarea în condiții optime a activităților planificate. Aceste condiții sunt: conducerea eficientă, nu numai la nivelul directorului școlii, ci la toate nivelurile; strategiile de coordonare și implicarea activă a cadrelor didactice, a elevilor și a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
fiind doar stări reactive; frustrarea familială concretizată adesea în atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului cu cerințe educaționale speciale se remarcă prin anumite carențe sau conduite nepotrivite, care, neînlăturate la timp, pot determina regresii comportamentale, respectiv dificultăți de structurare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de conturare a personalității, o mare parte dintre ele pot fi diminuate și prevenite prin măsuri educative corecte și complete și prin programe terapeutice adecvate. Prevenirea și eliminarea stărilor afective negative, a modelelor de comportament greșite conduc la crearea unui climat afectiv pozitiv, stimulativ și tonic, care impulsionează maturizarea conduitei copilului și permite structurarea echilibrată și armonioasă a personalității acestuia. Concluzionând, putem spune că procesul de analiză și cunoaștere a personalității elevilor cu dizabilități ridică o serie de probleme și dificultăți
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mod de lucru stimulează interacțiunea, favorizează intercunoașterea elevilor clasei și are un puternic efect de socializare, mai ales în clasele incluzive, deoarece solicită toleranță față de modurile diferite de gândire și simțire, valorizând nevoia elevilor de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susținere reciprocă. învățarea prin cooperare presupune acțiuni conjugate ale mai multor persoane (elevi, cadre didactice, profesori de sprijin etc.) în atingerea scopurilor comune prin influențe de care beneficiază toți cei implicați. Colaborarea se axează pe sarcini, iar cooperarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]