9,278 matches
-
cu armata în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund. Otomanii au ocupat cetatea Bucureștilor , transformând mănăstirea Radu Vodă într-o moschee și construind în jurul ei o fortificație de pământ. Târgoviște a fost ocupată, iar în mai-august 1595, din Moldova, veneau soldații domnitorului Ștefan Răzvan, iar dinspre Bran veneau trupele lui Sigismund. La 8 octombrie, cetatea Târgoviștei a fost eliberată, iar pe 12 octombrie, Bucureștii. Armata lui Mihai și a lui Bathory s-au unit și s-au îndreptat spre Giurgiu în urmărirea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
înlăturat pe Simion Movilă de la domnia Țării Române. Se pregătea să supună Transilvania. Basta râvnea și el la această poziție. La 9 august 1601, în tabăra de la Turda, din ordinul generalului, un detașament de otomani și valoni l-au arestat. Domnitorul nu s-a supus și a fost ucis și decapitat. Radu Buzescu i-a luat capul și l-a înmormântat la mănăstirea Dealu, ctitoria de lângă Târgoviște. Războiul cel Lung s-a terminat cu Pacea de la Zsitvatorok (din Slovacia) la 11
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Austro-Ungare. Din 1856 încoace pentru Moldova și Țara Românească, din 1918 încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ținuturi (Moldova-în număr de 24) în jurul cetăților, curților domnești și orașelor. Părcălabii cu atribuții administrative, juridice și militare și stărostii în Moldova sau sedetii sau județii cu atribuții fiscale și juridice în Țară Românească, administrau ținuturile ori județele. Orașele aparțineau domnitorului, iar în fruntea orașului era ales un șoltuz în Moldova sau un județ în Țară Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
șoltuz în Moldova sau un județ în Țară Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Tezaurul era rezervă domniei, visteria concentra datele despre contribuabili, se repartizau dările, iar veniturile erau destinate cheltuielilor statului, iar cămară era destinată cheltuielilor casei domnitoare. În frunte era marele vistier, iar dregătorii din subordine îndeplineau slujbe anuale. Judecătorul suprem fiind domnitorul, judeca cazurile penale și civile, asistat de sfatul domnesc. Însă tot domnitorul lua deciziile finale. Dregătorii judecau divorțurile și moștenirile, tâlhăriile și incendierile. Procesele civile puteau fi judecate și de biserica. Banul era cel care pronunță sentințele capitale, iar domnitorul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
iar veniturile erau destinate cheltuielilor statului, iar cămară era destinată cheltuielilor casei domnitoare. În frunte era marele vistier, iar dregătorii din subordine îndeplineau slujbe anuale. Judecătorul suprem fiind domnitorul, judeca cazurile penale și civile, asistat de sfatul domnesc. Însă tot domnitorul lua deciziile finale. Dregătorii judecau divorțurile și moștenirile, tâlhăriile și incendierile. Procesele civile puteau fi judecate și de biserica. Banul era cel care pronunță sentințele capitale, iar domnitorul judecă pentru trădare. Infractorii erau urmăriți de gonitori în Moldova. Judecată se
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
domnitorul, judeca cazurile penale și civile, asistat de sfatul domnesc. Însă tot domnitorul lua deciziile finale. Dregătorii judecau divorțurile și moștenirile, tâlhăriile și incendierile. Procesele civile puteau fi judecate și de biserica. Banul era cel care pronunță sentințele capitale, iar domnitorul judecă pentru trădare. Infractorii erau urmăriți de gonitori în Moldova. Judecată se făcea pe baza legilor nescrise, dar și pe baza textelor cu legi bizantine. Cojuratorii adevertori jurau împreună cu partea, tocmelnicii mediau împăcarea, iar hotărnicii fixau hotarele. La oraș, județul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Infractorii erau urmăriți de gonitori în Moldova. Judecată se făcea pe baza legilor nescrise, dar și pe baza textelor cu legi bizantine. Cojuratorii adevertori jurau împreună cu partea, tocmelnicii mediau împăcarea, iar hotărnicii fixau hotarele. La oraș, județul sau pârgarul, împreună cu domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
partea, tocmelnicii mediau împăcarea, iar hotărnicii fixau hotarele. La oraș, județul sau pârgarul, împreună cu domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
atelierele din Transilvania. Din secolul XVI erau utilizate des și armele de foc. Cetățile aveau un rol defensiv, precum Poenari, Podul Dâmboviței, Burlanesti sau cele din Moldova, că Hotin, Cetatea Albă, Neamț, Suceava, Român, Chilia, Soroca etc. Din secolul XVI, domnitorul apela tot mai des la mercenari, renunțând la cetele boierești. Cel care conducea Țară Românească sau Moldova se numea Domn (lat. "dominus"-stăpân). Era considerat că fiind stăpânul recunoscut al țării, iar boierii îl slujeau că vasali. În timpul ceremonialului înscăunării
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
îl slujeau că vasali. În timpul ceremonialului înscăunării, boierii i se închinau și îi sărutau mâna. Domnul purta și titlul de "voievod" - comandant militar, fiind căpetenia voievozilor locali, care și-au unificat formațiunile lor politice și au format țară. De asemenea, domnitorul folosea particula ""Io""-cel dăruit de Dumnezeu. Domnitorul care stăpânea Făgărașul și Amlasul mai purta titlul de herteg-duce, titlu conferit de către regele Ungariei, care îi dăruia aceste posesiuni din Transilvania cu drept temporar, atâta timp cât domnitorul era credincios regelui. Domnul nu
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
i se închinau și îi sărutau mâna. Domnul purta și titlul de "voievod" - comandant militar, fiind căpetenia voievozilor locali, care și-au unificat formațiunile lor politice și au format țară. De asemenea, domnitorul folosea particula ""Io""-cel dăruit de Dumnezeu. Domnitorul care stăpânea Făgărașul și Amlasul mai purta titlul de herteg-duce, titlu conferit de către regele Ungariei, care îi dăruia aceste posesiuni din Transilvania cu drept temporar, atâta timp cât domnitorul era credincios regelui. Domnul nu avea putere absolută, ci atribuții administrative, numind dregătorii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au format țară. De asemenea, domnitorul folosea particula ""Io""-cel dăruit de Dumnezeu. Domnitorul care stăpânea Făgărașul și Amlasul mai purta titlul de herteg-duce, titlu conferit de către regele Ungariei, care îi dăruia aceste posesiuni din Transilvania cu drept temporar, atâta timp cât domnitorul era credincios regelui. Domnul nu avea putere absolută, ci atribuții administrative, numind dregătorii, înființând dregătorii, coordona funcționarii. Era comandantul suprem al armatei, mobiliza oastea, deși putea delega atribuții militare și unor demnitari. Declara război și pace, încheia tratate de pace
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
tratate de pace, de alianța și vasalitate. Era judecătorul suprem al țării, asistat de Sfatul domnesc. Purta coroana, buzduganul în cadrul ceremoniilor de marele spătar, sceptrul. Succesiunea era ereditar-electivă, astfel, orice membru al familiei domnitoare putea deveni sau putea fi ales domnitor. Puteau să se impună fie prin lupta, fie ei înșiși, fie de către o putere externă, dar respectând formal dreptul boierilor de a-și alege domnul. De multe ori se iscau lupte pentru tron. Domnul era nevoit să înfrunte și boieri
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dreptul boierilor de a-și alege domnul. De multe ori se iscau lupte pentru tron. Domnul era nevoit să înfrunte și boieri pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan extern-depunerea omagiului regelui Ungariei, aprobarea plății sau tributului către Sultan, declarația de război sau pace. Convocarea era sporadică, nu regulată, iar din secolul XVI era convocată tot mai des. Se puteau întruni la curtea domnească, fie la
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii mănăstirilor mari, boierii mijlocii și mici, curtenii, târgoveții ca reprezentanți ai orașelor. Era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, și din clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc avea 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țară Românească. Doar marii proprietari de pământ erau primii membrii ai sfatului, alături de membrii familiei domnești. Purtau titlul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în Moldova și 10-15 în Țară Românească. Doar marii proprietari de pământ erau primii membrii ai sfatului, alături de membrii familiei domnești. Purtau titlul de pan sau jupan în Moldova, sau de vlastel sau vel în Țară Românească. Îl asista pe domnitor în toate chestiunile importante de politică externă și internă. Atribuțiile lui erau: dăruirea unui teren, judecați, încheierea acordurilor cu țările străine. Sfatul se numea Divan în timpul ocupației otomane. Dregătorii erau de două feluri: dregătorii publice-cei care aveau atribuții administrative sau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
slujbe. Aduceau dări în natură-a zecea parte din produse-dijma. Prestau muncă gratuită pe lotul de pământ oferit de boier sau întrețineau podurile și drumurile de pe moșie, reparau morile și iazurile, lucrau în construcții. Plăteau birul și prestau slujbe și domnitorului. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, serbii erau legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani, fie tătari. Țiganii erau vânduți de boieri că sclavi, dăruiți de domnitor sau capturați în războaie. Chiar Ștefan cel Mare a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
lucrau în construcții. Plăteau birul și prestau slujbe și domnitorului. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, serbii erau legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani, fie tătari. Țiganii erau vânduți de boieri că sclavi, dăruiți de domnitor sau capturați în războaie. Chiar Ștefan cel Mare a adus cu el câteva mii de sclavi țigani în Moldova după campania din Țară Românească. Sclavii nu puteau fi uciși de stăpân. Practicau meșteșuguri pe moșie. Țăranii liberi se numeau moșneni
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cumpărau părți din pământul satului și și-l aserveau. Boierii sunt originari din cnezii satelor care au și-au transformat funcțiile elective în ereditare și să își aservească satele. După întemeierea țărilor s-a cristalizat pătură boierească prin daniile domnești. Domnitorul dăruia pământuri boierilor săi, vasalii, că răsplată pentru loialitate. Din secolul XVI, mulți boieri dețineau zeci de sate. Pe domeniile feudale lucrau meșteșugari, cojocari, fierari, țesători care îndeplineau necesitățile domnitorului. Boierii beneficiau de monopolurile senioare, că morăritul și aveau imunitate
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
întemeierea țărilor s-a cristalizat pătură boierească prin daniile domnești. Domnitorul dăruia pământuri boierilor săi, vasalii, că răsplată pentru loialitate. Din secolul XVI, mulți boieri dețineau zeci de sate. Pe domeniile feudale lucrau meșteșugari, cojocari, fierari, țesători care îndeplineau necesitățile domnitorului. Boierii beneficiau de monopolurile senioare, că morăritul și aveau imunitate, pe moșiile lor nepercepandu-se dări sau slujbe. Din secolul XVI li s-a restrâns imunitatea, domnitorul rezervându-și lui birul și oastea. Domnitorul, că suveran al țării, era supremul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de sate. Pe domeniile feudale lucrau meșteșugari, cojocari, fierari, țesători care îndeplineau necesitățile domnitorului. Boierii beneficiau de monopolurile senioare, că morăritul și aveau imunitate, pe moșiile lor nepercepandu-se dări sau slujbe. Din secolul XVI li s-a restrâns imunitatea, domnitorul rezervându-și lui birul și oastea. Domnitorul, că suveran al țării, era supremul stăpân al pământului, iar dacă un boier fără urmași murea, moșiile intrau în proprietatea domnitorului. În Transilvania, nobilii erau proprietari de moșii, recunoscuți prin diplome regale, dreptul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cojocari, fierari, țesători care îndeplineau necesitățile domnitorului. Boierii beneficiau de monopolurile senioare, că morăritul și aveau imunitate, pe moșiile lor nepercepandu-se dări sau slujbe. Din secolul XVI li s-a restrâns imunitatea, domnitorul rezervându-și lui birul și oastea. Domnitorul, că suveran al țării, era supremul stăpân al pământului, iar dacă un boier fără urmași murea, moșiile intrau în proprietatea domnitorului. În Transilvania, nobilii erau proprietari de moșii, recunoscuți prin diplome regale, dreptul asupra moșiei fiind exercitat de familie sau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]