8,317 matches
-
reproducerii speciile care sunt prea apropiate din punct de vedere morfologic. Forma particulară a osului penian a unui mascul dintr-o specie dată ar putea prin urmare provoca, în timpul copulației, o serie de comportamente și reacții neuroendocrine foarte specifice la femela din aceeași specie și care ar face imposibilă o împerechere cu un mascul dintr-o specie asemănătoare. Acțiunea osului penian este concomitentă cu alte mecanisme (de exemplu: stimularea olfactivă) pentru a prezerva integritatea reproductivă a unei specii. O a treia
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
familia canide. Această ipoteză de intromisiune prelungită ar trebui dezvoltată pentru a explica dimensiunea osului penian la primate și, eventual, la unele carnivore și pinipede. A cincea ipoteză sugerează că osul penian a evoluat pentru a stimula conductele reproducătoare a femelei și a induce ovulația, ceea ce ar crește succesul reproducerii. Osul penian se folosește din mai multe motive care nu au nimic de a face cu cercetarea științifică a faunei sălbatice. De exemplu, printre autohtonii din Alaska, osul penian al speciilor
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
reprezentau puteau fi văzute că zeii creatori. După cum spune mitul, cei opt zei erau la început împărțiți în grupe masculine și feminine. Ei erau descriși simbolic ca fiind creaturi acvatice pentru că locuiau în apă: masculii erau reprezentați că broaște, iar femelele că șerpi. Aceste două grupuri s-au unit, rezultând într-o mare răsturnare care a produs muntele. Din el a aparut soarele, care s-a ridicat în cer pentru a luminat lumea. În Heliopolis, creația i-a fost atribuită lui
Miturile creării Egiptului Antic () [Corola-website/Science/333644_a_334973]
-
cu corpul înalt și foarte turtit, acoperit cu solzi ctenoizi și gura protractilă. Lungimea adulților variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii, bronze, cafenii, sau roșcate. Masculii și femelele au o colorație similară. Au corpul foarte înalt și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi ctenoizi, mai rar nud. Linia laterală este continuă, foarte curbată, paralelă cu linia spatelui. Pe spate au două înotătoare dorsale distincte, dar apropiate, prima, foarte
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
zona pelagică sau în apropierea suprafeței apei. Sunt răpitori; se hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme au o anumită importanță comercială fiind pescuiți ca pești comestibili. Ordinul
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
febra hemoragică de Omsk, listerioza, leptospiroza, febra Q. Reproducerea are loc din primăvară până în toamnă în regiunile temperate și tot anul în cele sudice. În România bizamul se împerechează de mai multe ori începând cu luna martie până în octombrie, o femelă putând avea 3-4 nașteri pe an. Femelele care îngrijesc de pui și alăptează, devin din nou apte de împerechere. Gestația este relativ scurtă și durează 21-30 zile, după care femelele nasc 2-14 pui (de obicei 5-7 pui). În condiții favorabile
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
Q. Reproducerea are loc din primăvară până în toamnă în regiunile temperate și tot anul în cele sudice. În România bizamul se împerechează de mai multe ori începând cu luna martie până în octombrie, o femelă putând avea 3-4 nașteri pe an. Femelele care îngrijesc de pui și alăptează, devin din nou apte de împerechere. Gestația este relativ scurtă și durează 21-30 zile, după care femelele nasc 2-14 pui (de obicei 5-7 pui). În condiții favorabile de trai, o familie poate da într-
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
mai multe ori începând cu luna martie până în octombrie, o femelă putând avea 3-4 nașteri pe an. Femelele care îngrijesc de pui și alăptează, devin din nou apte de împerechere. Gestația este relativ scurtă și durează 21-30 zile, după care femelele nasc 2-14 pui (de obicei 5-7 pui). În condiții favorabile de trai, o familie poate da într-un an 30-50 pui, din care prima generație poate procrea în același an, maturitatea sexuală fiind atinsă la 4 luni. Grație acestei prolificități
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
și iarna, ieșind la suprafață pe zăpadă în căutarea hranei. Fluctuațiile ciclice ale populației pronunțate au loc o dată la 5-8 ani, cu o densitate cuprinsă între 0 și 1000 de indivizi pe hectar. Reproducerea are loc din primăvară până toamna. Femelele nasc 4-5 pui cu pleoapele lipite în primele zece zile de viață. La o densitate mare a populației devine un dăunător agricol. Este dăunător datorită faptului că distruge rădăcinile plantelor cultivate și cele ale pomilor fructiferi.
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
are creste evidente. Molarii fără rădăcini la pui, dar cu rădăcini la adulți. Suprafețele de masticație ale molarilor cu bucle și triunghiuri de email nu sunt ascuțite ca la celelalte arvicoline din România ("Arvicola", "Microtus", "Pitymys"), ci au vârfurile rotunjite. Femelele au 4 perechi de mamele: două pectorale și două inghinale. Este răspândit în vestul Regiunii Palearctice, din Marea Britanie și Peninsula Scandinavă spre sud până în Munții Pirinei, Italia, Peninsula Balcanică, Transcaucazia, iar spre răsărit, până în zona Centrală a Siberiei (Munții Altai
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
în culturi și plantații. În scorburi, pe sub pietre sau în camere săpate în pământ și apoi acoperite, își face rezerve de semințe și fructe: de jir, ghindă, alune, semințe de conifere. În România reproducerea are loc din aprilie până în septembrie, femelele fătând de 3-4 ori pe an. Maxima activității de reproducerea este în lunile mai și iulie. În unii ani însă, pot naște și în lunile decembrie și ianuarie. Este foarte prolific. Perioada de gestație este scurtă, de numai 21 de
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
ori pe an. Maxima activității de reproducerea este în lunile mai și iulie. În unii ani însă, pot naște și în lunile decembrie și ianuarie. Este foarte prolific. Perioada de gestație este scurtă, de numai 21 de zile, după care femelele nasc 2-7 pui (frecvent 4-6). Femelele primipare nasc mai puțini pui (2-5), ulterior având câte 6-7 pui la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
reproducerea este în lunile mai și iulie. În unii ani însă, pot naște și în lunile decembrie și ianuarie. Este foarte prolific. Perioada de gestație este scurtă, de numai 21 de zile, după care femelele nasc 2-7 pui (frecvent 4-6). Femelele primipare nasc mai puțini pui (2-5), ulterior având câte 6-7 pui la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
prin nări cu care detectează obiectele, își găsește drumul, hrana sau evită obstacolele. Iese târziu din peșteră și zboară toată noaptea vânând insecte cu care se hrănește. Se reproduce toamna, iarna sau primăvara. După o gestație de circa 75 zile, femela naște un singur pui în luna iulie, care este lipsit de vedere și fără păr. Într-o lună de zile puii cresc trecând la o viață independentă. În România a fost identificată subspecia "Rhinolophus hipposideros hipposideros". Liliacul mic cu potcoavă
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
un exemplu de organe involuate ca urmare a vieții subterane. Membrele sunt scurte și subțiri, cu câte 5 tuberculi (pernițe elastice) plantari pe tălpile picioarelor. Tălpile anterioare sunt mai late și au gheare mai puternice, ca adaptări la săpatul galeriilor. Femelele au 2 perechi de mamele. Șoarecele subpământean se întâlnește în Europa de la coasta atlantică a Franței până în Rusia Europeana, Peninsula Balcanică și Caucaz. Populații izolate se găsesc în Estonia și aproape de St Petersburg, Rusia. Lipsește din Danemarca, Peninsula Scandinavă și
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
moi ale plantelor și cu ciuperci. Mănâncă ocazional și insecte. Pentru vremea nefavorabilă (vreme ploioasă și iarnă) își face provizii din boabe și semințe. Perioada de reproducere are loc din martie până în septembrie. Gestația durează 21 de zile, după care femelele se retrag în culcușuri unde nasc 2-5 pui. În România, nu se nasc mai mult de 2-3 generații de pui pe an. Puii sunt golași și au ochii acoperiți de pleoapele lipite în primele 10-15 zile de viață. Ei sunt
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
în tot lungul mandibulei determinând formarea unei apofize osoase în vecinătatea condilului articular. Coroanele molarilor de înălțime medie sau scurtă, de tip brahidont sau semihipsodont, cu rădăcini, deși slab dezvoltate. Pe suprafața lor de triturare cutată există insule de smalț. Femela are două perechi de mamele: o pereche pectorală și una inghinală, Numărul diploid de cromozomi de la 48, 50, 54 și 56 la orbetele mic ("Spalax leucodon") până la 60 la orbetele mare ("Spalax microphthalmus") și 62 la orbetele gigant ("Spalax giganteus
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
construirii cuibului. În terenurile cultivate preferă rădăcinile de trifoi, lucernă, apoi morcovii, cartofii. Orbeții sunt vânați de mustelide, dihor de stepă, nevăstuică. Ieșind rar la suprafață nu constituie un vânat pentru păsările răpitoare. Gestația durează aproximativ o lună. Pe parcursul anului femelele nasc o singură dată 2-4 pui. În regiunea mediteraneeană femelele nasc din februarie până în martie. Nou-nascutii sunt fără păr, neajutorați, cântăresc în medie aproximativ 5 g, ajungând la o lungime de 5 cm. După aproximativ 2 săptămâni după naștere ei
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
apoi morcovii, cartofii. Orbeții sunt vânați de mustelide, dihor de stepă, nevăstuică. Ieșind rar la suprafață nu constituie un vânat pentru păsările răpitoare. Gestația durează aproximativ o lună. Pe parcursul anului femelele nasc o singură dată 2-4 pui. În regiunea mediteraneeană femelele nasc din februarie până în martie. Nou-nascutii sunt fără păr, neajutorați, cântăresc în medie aproximativ 5 g, ajungând la o lungime de 5 cm. După aproximativ 2 săptămâni după naștere ei se acoperă cu peri cenușii lungi și ajung la circa
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
care înoată în apropiere, cu o mișcare rapidă a capului. Lepisosteiformele adulte au o platoșă bine dezvoltată formată din solzi ganoizi groși și oase dermice și prin urmare, ele au puțini prădători. Masculii ating maturitatea sexuală la 3-4 ani, iar femelele la 6 ani. Depunerea icrelor are loc din martie până în mai, în ape de mică adâncime, fiecare femelă fiind însoțită de trei sau patru masculi. Fertilizarea este externă. Numărul mediu de icre depuse de o femelă este de aproximativ 28
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
din solzi ganoizi groși și oase dermice și prin urmare, ele au puțini prădători. Masculii ating maturitatea sexuală la 3-4 ani, iar femelele la 6 ani. Depunerea icrelor are loc din martie până în mai, în ape de mică adâncime, fiecare femelă fiind însoțită de trei sau patru masculi. Fertilizarea este externă. Numărul mediu de icre depuse de o femelă este de aproximativ 28.000, cu variații de la 4.000 la 60.000 în funcție de dimensiunea ei. Icrele sunt de culoare neagră, lipicioase
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
la 3-4 ani, iar femelele la 6 ani. Depunerea icrelor are loc din martie până în mai, în ape de mică adâncime, fiecare femelă fiind însoțită de trei sau patru masculi. Fertilizarea este externă. Numărul mediu de icre depuse de o femelă este de aproximativ 28.000, cu variații de la 4.000 la 60.000 în funcție de dimensiunea ei. Icrele sunt de culoare neagră, lipicioase și se agață de roci și de plante acvatice. Larvele eclozează în câteva zile și puietul se fixează
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
Este atras de mirosul de sânge și de produse alimentare, mănâncă și resturi de pește, de mici animale sau atacă păsări acvatice. Perioadă de reproducere poate fi în lunile de primăvară sau vară în funcție de regiunea în care trăiește. După împerechere femelă își depune icrele în apă pe plantele acvatice, acestea nu sunt comestibile drept caviar, din contră sunt otrăvitoare. După o perioadă de numai 7 zile icrele eclozează și apare puietul ce se hrănește cu insecte, larve de insecte și mici
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
Trinervitermes") și alte insecte și larvele lor, pe care le descoperă săpând pământul. Mai rar mănâncă și șoareci, păsări mici, șopârle etc. Sunt monogame. Reproducerea este sezonieră și are loc în luni diferite, în funcție de areal. Gestația durează 90-110 de zile. Femelele își caută culcușuri bine dosite, în care nasc 1-6 (de obicei 2-4) pui cu pleoapele lipite. Greutatea puilor la naștere este de 450 g fiecare.
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
captive consumă fructe moi, miere și unt. Ziua se adăpostesc în tufișuri și copaci mici, de multe ori în lumina directă a soarelui. Migrează din pădure în zonele de savană în luna aprilie când sezonul ploios avansează. În acest perioadă femelele sunt gravide, și ele se întorc în păduri mai târziu în sezonul ploios pentru a naște (aproximativ în august-septembrie). Majoritatea masculilor nu se întorc în păduri, dar urmează ploile în partea de nord și nu se deplasează spre sud până în
Liliac frugivor gulerat mic () [Corola-website/Science/333844_a_335173]