9,041 matches
-
a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, pentru argumentele arătate în continuare. Daunele-interese moratorii pot fi cumulate cu actualizarea sumelor de bani cu indicele prețurilor de consum, având în vedere finalitățile distincte ale acestor despăgubiri, și anume: menținerea valorii reale a obligației monetare la data efectuării plății (evitarea "erodării" creanței prin inflație) în cazul actualizării creanței cu indicele prețurilor de consum, care are caracter compensatoriu (damnum emergens), respectiv câștigul pe care
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
recunoscut; ... t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; ... u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ. ... Articolul 4 Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
18 ani. ... ----------- Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013. (3) În scopul realizării finalităților educației și a formării profesionale prin sistemul național de învățământ, învățământul liceal de stat este generalizat și gratuit. Articolul 17 Pe durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiii beneficiază de alocația de stat pentru copii, în condițiile legii
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale. ... (3) Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora. ... (4) Planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. ... (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: ... a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, pe baza unor metode științifice, organizat numai la forma de învățământ cu frecvență. Doctoratul științific este o condiție pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare; ... b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
originală, relevantă internațional, pe baza unor metode științifice, organizat numai la forma de învățământ cu frecvență. Doctoratul științific este o condiție pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare; ... b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice și a reflecției sistematice, asupra unor creații artistice sau asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional și care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învățământul superior
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
pot acredita ca furnizori de formare continuă. ... (5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control și recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate și competențe profesionale și au următoarele finalități generale: ... a) actualizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător funcției didactice ocupate, precum și în domeniul psihopedagogic și metodic; ... b) dezvoltarea competențelor pentru evoluția în cariera didactică, prin sistemul de pregătire și obținere a gradelor didactice; ... c) dobândirea sau
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională. ... (3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților. Articolul 329 (1) Finalitățile principale ale învățării pe tot parcursul vieții vizează dezvoltarea plenară a persoanei și dezvoltarea durabilă a societății. ... (2) Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
sunt găzduiți și îngrijiți în timpul zilei. 12. Centrul de educație este o unitate de învățământ organizată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau de organizații neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiențe. 13. Cercetarea științifică universitară include cercetarea științifică propriu-zisă, creația artistică și activitățile specifice performanței sportive. 14. Competența reprezintă capacitatea dovedită de a selecta
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
din aceasta din urmă. În ce privește art. 11 din Legea nr. 176/2010 , criticat în cauză, arată că, în motivarea excepției, se face confuzie între prescripția răspunderii penale și cea a răspunderii administrativ-disciplinare, cele două fiind instituții fundamental diferite, cu o finalitate diferită. Apreciază că ar putea fi o problemă de constituționalitate în ce privește art. 26 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 176/2010 , sub aspectul infracțiunilor continuate, dar textul de lege menționat nu are incidență în cauză, obiectul acesteia fiind
DECIZIE nr. 449 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege. Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. 24. În cauza de față, autorul excepției critică, în plus, pretinsa lipsă de claritate a noțiunii de
DECIZIE nr. 449 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
23), în sensul că Agenția Națională de Integritate desfășoară exclusiv o activitate administrativă de evaluare a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, constând în întocmirea de rapoarte care evidențiază fapte ori situații cu semnificație juridică, a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. Ca atare, Agenția Națională de Integritate nu face altceva decât să semnaleze existența unor potențiale nesocotiri ale
DECIZIE nr. 449 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
avut loc cu încălcarea drepturilor fundamentale și, pe de altă parte, acest drept presupune ca remediul efectiv să poată fi exercitat într-un termen rezonabil. Or, prin reglementarea camerei preliminare, deși s-a urmărit crearea unui filtru de legalitate, această finalitate nu este reală și, pe de altă parte, nu a condus decât la mărirea duratei de soluționare a cauzelor penale. Așadar, prin modul în care a reglementat camera preliminară, legiuitorul a încălcat atât dreptul la un proces echitabil prin încălcarea
DECIZIE nr. 472 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 şi art. 342-348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263841_a_265170]
-
participanți. 9. Judecătoria Târgu Mureș și Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarele nr. 1.165 D/2014 și nr. 1.200 D/2014, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere finalitatea urmărită de legiuitor prin introducerea textelor criticate. Se arată că procedura de cameră preliminară nu presupune o judecată propriu-zisă, în cadrul ei nefiind pusă în discuție temeinicia probelor, ci doar legalitatea administrării acestora, și nefiind dispusă completarea urmăririi penale, în sensul
DECIZIE nr. 427 din 9 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263870_a_265199]
-
plafonare a cuantumului contribuției de asigurări sociale de sănătate și cu privire la persoanele prevăzute la dispozițiile criticate. Or, față de compararea celor două sisteme de contribuții, menționate de autorul excepției, arată că, pe de o parte, acestea au regim juridic diferit și finalitate diferită, respectiv unele au la bază principiul contributivității, iar celelalte principiul solidarității, pe de altă parte, este atribuția legiuitorului de a plafona aceste contribuții. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 27 ianuarie
DECIZIE nr. 468 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^22 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263914_a_265243]
-
pentru vânzarea unor bunuri ori produse sau pentru efectuarea unor servicii similare ori identice, indiferent dacă aceasta este încasată sau solicitată direct de către organizatorul activității ori de către o altă persoană care participă sub orice formă la desfășurarea activității, având ca finalitate permisiunea dreptului de participare la jocul de noroc. ... Articolul 5 (1) Prin mijloc de joc se înțelege orice ansamblu de elemente, inclusiv sistemul informatic compus din software, hardware și mijloacele de comunicații, care servește sau permite organizarea, desfășurarea ori participarea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 77 din 24 iunie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263655_a_264984]
-
sau ale individului (paragraful 109). 15. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 222 din 2 aprilie 2015 , anterior analizate, Curtea reține că dreptul la vizită intimă nu este un drept absolut, el putând fi supus unor limitări sau condiționări, potrivit finalității avute în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării acestora. 16. Astfel, condiționarea acordării dreptului la vizită intimă de îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. a), c)-f) și alin. (2)-(6) din Legea nr. 254/2013 este
DECIZIE nr. 460 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. a), c)-f) şi alin. (2)-(6) şi art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264048_a_265377]
-
timbru, nu mai este necesar ca, pentru a fi calificată drept taxă, suma depusă să mai fie încasată exclusiv la bugetul de stat. Așadar, nu are relevanță bugetul la care se face venit garanția de bună conduită, ci scopul și finalitatea taxei percepute. Or, în acest context, autorul excepției apreciază că scopul este tocmai acela de a condiționa accesul operatorului economic la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și la instanță de constituirea garanției de bună conduită. Arată că finalitatea pentru
DECIZIE nr. 400 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263700_a_265029]
-
și finalitatea taxei percepute. Or, în acest context, autorul excepției apreciază că scopul este tocmai acela de a condiționa accesul operatorului economic la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și la instanță de constituirea garanției de bună conduită. Arată că finalitatea pentru operatorul economic este aceeași ca în cazul taxei judiciare de timbru: atunci când acțiunea sa va fi respinsă, va pierde suma constituită ca garanție, transformând astfel procedura administrativ-jurisdicțională din fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor dintr-una gratuită într-una
DECIZIE nr. 400 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263700_a_265029]
-
o îngrădire a dreptului de acces liber la justiție. Ca atare, Curtea a considerat că garanția de bună conduită are semnificația unei cauțiuni menite să asigure exercitarea corespunzătoare și neabuzivă a drepturilor procesuale, cu toate consecințele procesuale care decurg din finalitatea urmărită prin instituirea acesteia ( Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015 , paragraful 41). 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, își mențin valabilitatea cele reținute în deciziile mai sus
DECIZIE nr. 400 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263700_a_265029]
-
măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa obligația. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează
DECIZIE nr. 507 din 30 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263739_a_265068]
-
de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă deoarece: chestiunea de drept supusă dezbaterii nu vizează o problemă punctuală, ci întreaga problematică ridicată de aplicarea Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, fiind o întrebare ipotetică, ce are ca finalitate rezolvarea unor chestiuni cu valoare de principiu; în cuprinsul sesizării nu se regăsește punctul de vedere al completului învestit cu soluționarea cauzei; absența unei motivări temeinice poate da naștere unui abuz procesual. 32. Asupra fondului sesizării, judecătorii-raportori au apreciat că
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
aplicarea Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, solicitându-se practic o interpretare abstractă, cu un grad de generalitate ridicat. 45. Întrebarea formulată de autoarea sesizării, prin gradul său de generalitate, nu este una calificată, ci doar ipotetică, având ca finalitate rezolvarea unor chestiuni de drept cu valoare de principiu, respectiv dacă prin dispozițiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 1 din Protocolul nr. 12
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
Articolul 1 Obiectivele cooperării Obiectivul prezentului memorandum de înțelegere (denumit în continuare memorandum) este de a stabili relații de cooperare între cele două părți, în vederea concentrării eforturilor comune și a resurselor tehnice, financiare și umane, având ca finalitate dezvoltarea cooperării tehnologice și a activităților inovative, precum și a serviciilor legate de acordarea de asistență, consultanță și instruire tehnică, în vederea formării de resurse umane specializate în domeniul TIC. Articolul 2 Domeniile de cooperare (1) Principalele domenii de cooperare între cele
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 3 septembrie 2012 între Ministerul Comunica��iilor şi Societăţii Informaţionale din România şi Ministerul Economiei şi Dezvoltării Sustenabile din Georgia în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263335_a_264664]
-
Într-un astfel de context, susținerea autorului în sensul că ar fi justificată obligativitatea atingerii pragului de 5% în situația în care candidaților independenți li s-ar permite să formeze liste care să fie votate de alegători, este lipsită de finalitate practică, de vreme ce legea le permite asocierea acestora, în calitate de cetățeni, în partide politice. De altfel, prin formarea de liste comune, idee sugerată de autorul excepției, noțiunea de candidatură independentă își denaturează semnificația, transformându-se într-o participare colectivă, în care cei
DECIZIE nr. 252 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263388_a_264717]