8,564 matches
-
descoperă pasiunea pentru teatrul de animație: confecționează primele sale păpuși, scrie piese împreună cu Ariadna Ambrozieva, logodnica sa, și pune în scenă spectacole pentru copii. La Chișinău, colaborează cu diverse companii teatrale ca pictor scenograf; creează decoruri cu motive inspirate din folclorul rus ("lubok"). De asemenea, realizează panouri decorative pentru Pavilionul Adunării Nobilimii. "Ca urmare a Actului Unirii votat de Sfatul Țării de la Chișinău (27 martie/ 9 aprilie 1918), provincia Basarabia intră în componența Regatului României." "În Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
vrut să se arunce în Dunăre. Pe malul fluviului, a renunțat să-și ducă gândul la îndeplinire. Ea se va căsători în anul 1947 cu învățătorul Daniel Șandru, având împreună un fiu - Bogdan. Și-a dedicat anii următori culegerii de folclor ucrainean, publicând două culegeri de cântece populare. De asemenea, a strâns peste 1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. A murit la 25 martie 1983, fiind înmormântată, alături de cel de-
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
Academiei de Științe a URSS, Moscova (1955-1958). Academia de Științe a Moldovei: Sectorul de Arheologie al Institutului de Istorie - laborant superior (1958-1959), cercetător științific inferior (1959-1962), cercetător științific superior (1962-1968), șef Sector Arheologie (1975-1977); Secția de Etnografie, Arte Plastice și Folclor - cercetător științific superior (1968-1975); cercetător științific superior al Sectorului Ocrotirea Monumentelor (1978-1990); Universitatea de Stat din Moldova: șef al Laboratorului Antichitate și Evul Mediu (Tracologie) (1990-2003); Complexul muzeal „Orheiul Vechi”: secretar științific (1993-2003). este primul arheolog din Republica Moldova care a
Ion Hîncu () [Corola-website/Science/321748_a_323077]
-
sub pseudonimul Porumbescu. Devine secretar de redacție al ziarului cernăuțean "Bucovina" publicat între anii 1848-1850 de familia Hurmuzachi. În casa acestora, el a cunoscut mai mulți revoluționari pașoptiști printre care și pe Vasile Alecsandri. Acesta l-a îndemnat să culeagă folclor din satele bucovinene, zicându-i: ""Scrie, să împărtășești și neamului d-tale și al nostru ceea ce ai și ceea ce știi d-ta. Așa se cade, așa e bine, așa să facem cu toții după puterile noastre. (...) Cel mai scurt cântec, cea
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
Cernăuți), “Foaie pentru minte, inimă și literatură" (Brașov), “Gazeta Transilvaniei" (Brașov), “Românul" (București), “Zimbrul" (Iași), "Fântâna Blanduziei" (București) ș.a. Se remarcă în calitate de autor de versuri (balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
în memoria marelui compozitor român care a copilărit, a compus și a murit în acest sat. În sat a existat anterior o biserică de lemn. Aici a slujit între anii 1865-1884 preotul Iraclie Porumbescu (1823-1896), talentat scriitor și culegător de folclor, originar din Sucevița și anterior preot la Șipotele Sucevei (azi în Ucraina). Preotul Iraclie era tatăl lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), autorul imnurilor naționale "Trei culori", "Pe-al nostru steag e scris Unire", al nemuritoarei "Balade" și al primei operete românești
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
după o operație de amigdalită care i-a schimbat vocea. În al patrulea an de studii a fost marcată de profesorii Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care i-au îndreptat pașii spre muzica populară. De la ei a învățat să privească „"folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și prin care putem să cunoaștem neamul acesta"”. A debutat în radio. În calitate de realizatoare de televiziune, numele îi este inseparabil de emisiunea "Tezaur folcloric", pe care a realizat-o aproape trei decenii pe
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
facă anumite compromisuri: „"Dacă aș fi cedat intenției cenzurii de a-mi politiza emisiunea mi-aș fi pierdut publicul; dacă nu cedam deloc, mi se suspenda emisiunea."” Ea a străbătut țara în lung și-n lat, căutând piese originale de folclor, pe care le-a adunat în arhiva folclorică a emisiunii. Alte emisiuni realizate și prezentate de au fost "Cântecul amintirii... amintirile cântecului" (TVR 1) și "Patrimoniu etnofolcloric" (TVR Cultural). Marioara Murărescu a fost decorată la 14 aprilie 2009 cu Ordinul
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
Cavaler. În cadrul ceremoniei de la palatul Cotroceni, președintele Traian Băsescu a declarat: „"Este pentru mine o decorare ușoară pentru că nu trebuie să explic. O știu toți românii, știu toți cât vă datorăm pentru răbdarea, tenacitatea cu care ați căutat în tezaurul folclorului românesc. Știm toți câtă bucurie ne-ați adus prin promovarea tradițiilor populare și mai ales prin promovarea unor artiști populari, capabili să pună în valoare piesele din tezaurul folcloric românesc. Permiteți-mi să vă mulțumesc în numele românilor și al meu
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
după poeziile de Anatol Codru, creațiilor pentru pian: Suitelor «Aqauarelle», "În memoria lui Gershwin», «În memoria lui Șostakovici» , pieselor pentru pian, instrumente cu coarde și de suflat, ansambluri și coruri, a muzicii de filme. În operele sale A. Luxemburg utilizează folclorul moldovenesc și american și imaginile umoristice ale acestora ( «Simfonieta», «Humoresque» pentru orchestră și alte instrumente), elemente de jazz («Elegie și Ragtime» pentru orchestră, Suita nr.2 pentru coarde, Suita nr.2 pentru cvartet de coarde, Suita pentru pian « În memoria
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
de muzicologi și critici muzicali români din secolul XX, deținând prima catedră de profil din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. A adus contribuții esențiale la legăturile culturilor muzicale europene cu România, descoperind peste 100 de lucrări străine, inspirate din folclorul românesc (consemnate în "Dicționarul interferențelor muzicale", în cicluri de concerte-experimentale sub genericul " Vocația universală a folclorului românesc", în comunicări științifice susținute în România, Europa și SUA). În mod special, s-a ocupat de personalitatea lui George Enescu și legăturile sale
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
Naționale de Muzică din București. A adus contribuții esențiale la legăturile culturilor muzicale europene cu România, descoperind peste 100 de lucrări străine, inspirate din folclorul românesc (consemnate în "Dicționarul interferențelor muzicale", în cicluri de concerte-experimentale sub genericul " Vocația universală a folclorului românesc", în comunicări științifice susținute în România, Europa și SUA). În mod special, s-a ocupat de personalitatea lui George Enescu și legăturile sale de prietenie cu Franța și SUA, conferențiind la Universitatea "Sorbone", "Académie des Beaux Artes" din Paris
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
Coloratul de ouă de Paști este o răspândită tradiție pre-creștină cunoscută, începând din Armenia, Rusia, Grecia, zona mediteraneană, până în Europa centrală. În general, în istoria artei oul este simbolul Învierii - în picturile vechi religioase, de cele mai multe ori în fondul picturii. Folclorul conserva mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu
Ou de Paști () [Corola-website/Science/315482_a_316811]
-
înmormântare, ci și de cremare a morților, aceasta după sosirea Legiunii a X-a române, care era singura grupare cunoscută pentru practicarea incinerării morților în regiune. Cu timpul locul a devenit blestemat și închipuit că o arenă de distrugere în folclorul evreiesc. De aceea valea a fost socotita blestemata. iar Gheena a devenit curând un echivalent figurativ al Iadului. Și totuși, folclorul evreiesc sugerează că valea avea o poartă care ducea către un lac în flăcări. Termenul ebraic Gehinom a intrat
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
practicarea incinerării morților în regiune. Cu timpul locul a devenit blestemat și închipuit că o arenă de distrugere în folclorul evreiesc. De aceea valea a fost socotita blestemata. iar Gheena a devenit curând un echivalent figurativ al Iadului. Și totuși, folclorul evreiesc sugerează că valea avea o poartă care ducea către un lac în flăcări. Termenul ebraic Gehinom a intrat ulterior și în limba idiș că numele figurativ al locului de purificare spirituală a morților păcătoși. După majoritatea surselor iudaice, perioada
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
administrației instituției. Aici a locuit pentru o perioadă primul medic român din Bucovina, Teofil Lupu (1869-1935), împreună cu fiica sa, Octavia, și ginerele său, scriitorul și publicistul Alexandru Leca Morariu. Între anii 1926-1929 a funcționat aici redacția revistei literare și de folclor „Făt-frumos”, condusă de Leca Morariu. În anul 1964, peste drum de spitalul vechi, s-a dat în folosință o clădire modernă cu opt etaje, cu o capacitate de 600 paturi, având în față un corp scund cu două niveluri unde
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]
-
sufletul să odihnească în pace, sătenii au construit o clădire mare în jurul mormântului, și pentru a fi de două ori mai siguri au pus o lespede mare deasupra mormântului pentru a împiedica fantoma moșierului să scape. Mai mult decât atât, folclorul din Devon include povești cu un înspăimântător câine supranatural cunoscut sub numele de Yeth hound de care Conan Doyle s-ar putea să fi auzit. Descrierea lui Conan Doyle a domeniului Baskerville Hall a fost inspirată de o vizită la
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
Zegreanu, proprietar de brutărie și de cârciumă, poreclit (Pecul). În perioada 1923 - 1924, ca elev al Liceului „Petru Maior” din Gherla (alături de Emil Giurgiuca, P.V. Hanea, și Ion Budai) a fost redactor al revistei „Scînteia” (revistă literară, științifică și de folclor al Societății de Cultură „Ion Creangă” al elevilor liceului „Petru Maior” din Gherla - condusă de Prof. Dr. Claudiu Percec), în același timp a fost și Președinte al Comitetului Societății de Cultură „Ion Creangă”. Tot ca elev la vârsta de 18
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
literatura arabă modernă. Influențat de literatura Occidentală în urma celor 3 ani petrecuți la studii în Franța, Al-Hakim abordează genul dramaturgiei și îl aduce la un alt nivel în cadrul literaturii arabe. În ceea ce privește sursele sale de inspirație acestea sunt multiple:dramaturgia greacă, folclorul arab și islamic, dramaturgia franceză. Tawfiq Al-Hakim este mai ales cunoscut prin rolul său semnificativ în dezvoltarea dramaturgiei în literatura arabă. Mai mult decât atât este considerat chiar fondatorul dramaturgiei egiptene contemporane. În spațiul arab, teatrul nu fusese privit înainte
Tawfiq al-Hakim () [Corola-website/Science/321408_a_322737]
-
Asimov a scris Seria Imperiul Galactic în primii ani ai Războiului Rece, când un al treilea război mondial nuclear părea un viitor realist; acesta avea să ducă la o contaminare radioactivă la nivel global care ar fi fost rememorată în folclor pentru mii de ani. La vremea scrierii romanului "Roboții și Imperiul" lucrurile stăteau deja altfel. Totuși, deoarece menționase deja în mai multe lucrări contaminarea și abandonarea Pământului, Asimov a păstrat aceste elemente, dar a schimbat cauza războiului nuclear. Biron Farrill
Pulbere de stele () [Corola-website/Science/321426_a_322755]
-
a mai găsit un serviciu stabil abia după un an de zile.”" Watson avea apoi să aplice la IBM reguli stricte împotriva consumului de alcool, chiar și în afara programului de lucru. Tom Jr. scria: "„Această anecdotă nu a ajuns în folclorul IBM, ceea ce e păcat, pentru că ar fi explicat acțiunile tatei zecilor de mii de oameni care a trebuit să-i respecte regulile.”" Între timp, Watson a redevenit comis voiajor. De această dată, partenerul lui era C.B. Barron, care era celebru
Thomas J. Watson () [Corola-website/Science/322341_a_323670]
-
va scrie mai târziu: Urmează gimnaziul inferior la Brad, iar clasele superioare ale gimnaziului la Brașov și Blaj, unde îl are ca profesor pe Ioan Micu Moldovan, a cărui influență va fi determinantă în activitatea sa ulterioară de culegător de folclor. În anul 1877, a trecut examenul de bacalaureat cu nota „laudabiliter”. S-a înscris la Universitatea din Viena, unde urmează ca bursier al Societății „Transilvania” cursurile de medicină timp de 4 ani. În anul 1880, după ce mor atât Simion Balint
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
chiar E. Hodoș le-a considerat cuvinte vechi: Altele se mai păstreză doar în operele literare: Din preocuparea ligvistică a lui E. Hodoș de a face înțeleasă limba noastră, face parte și obiceiul său de a explica, în culegerile de folclor, diferite provincialisme folosite în Banat, precum și trăsăturile caracteristice ale limbii din această parte a țării. În manualele școlare și în alte lucrări, s-a preocupat de limba și literatura poporului nostru. Hodoș susține formarea limbii române din latina populară vorbită
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
și varianta "Mioriței", singura completă aflată în Banat și apărută mai întâi în "Luceafărul" în 1905. Faptul că această baladă, descoperită de Alecu Russo la Soveja, a fost cunoscută și în capătul opus al țării, Banatul, dovedește caracterul colectiv al folclorului nostru. A scris mai multe volume de culegeri : În prefața primului volum, autorul arată că poeziile au fost culese din comune ale Banatului timișean cu concursul tinerilor de la Institutul pedagogic-teologic din Caransebeș. Dă lista celor ce au cules și arată
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
și limba poporului, fie prin intermediul prefețelor, fie prin unele explicații lapidare. Frumusețea limbii populare l-a impresionat profund, de aceea un punct al cercetărilor sale îl constituie graiul poetic al omului din popor. Întrunind calități de cercetător și culegător de folclor, Enea Hodoș a avut o viziune amplă asupra creațiilor populare și, folosind metoda comparativă, a găsit corespondențe în diferitele părți ale țării, fundamentând atât caracterul local al folclorului, cât și trăsăturile lui generale. Această viziune largă este pusă la lumină
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]