8,779 matches
-
de secol de la publicarea ideilor sale, Lynch este citat în mod obligatoriu în toate studiile de geografie mentală din întreaga lume. Cercetările în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a secolului XX, devenind subiectul central în geografia mentală și destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar ideile generale ale geografiei mentale și-au continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
Cercetările în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a secolului XX, devenind subiectul central în geografia mentală și destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar ideile generale ale geografiei mentale și-au continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould și White, „Mental Maps” și Downs și Stea, „Maps in Minds. Reflections on Cognitive mapping”. Peter Gould, în special, este un
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
au continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould și White, „Mental Maps” și Downs și Stea, „Maps in Minds. Reflections on Cognitive mapping”. Peter Gould, în special, este un reper în geografia mentală preocupându-se încă de la începutul anilor ‘60 în special cu laturile practice ale domeniului, cum ar fi cunoștințele pe care le au cei care iau deciziile legate de planificarea teritoriului precum și metodologii de întocmire a hărților mentale. Dificultățile pe
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
lui Yi Fu Tuan (1974, 1977, 2009). Acesta scoate în evidență relațiile afective între ființele umane și mediul fizic pe care îl percep, precum și conexiunile dintre cosmologie și sentimentele oamenilor pentru peisaj. Lucrarea principală a acestui autor este „Topophilia” (1974). Geografia comportamentală nu și-a găsit ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
scoate în evidență relațiile afective între ființele umane și mediul fizic pe care îl percep, precum și conexiunile dintre cosmologie și sentimentele oamenilor pentru peisaj. Lucrarea principală a acestui autor este „Topophilia” (1974). Geografia comportamentală nu și-a găsit ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
peisaj. Lucrarea principală a acestui autor este „Topophilia” (1974). Geografia comportamentală nu și-a găsit ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde behaviorismul nu a avut un prea mare succes. O altă cauză ar putea fi perioada de apogeu a geografiei comportamentale, în anii ’70
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
Topophilia” (1974). Geografia comportamentală nu și-a găsit ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde behaviorismul nu a avut un prea mare succes. O altă cauză ar putea fi perioada de apogeu a geografiei comportamentale, în anii ’70 și ’80, perioadă care a coincis cu
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde behaviorismul nu a avut un prea mare succes. O altă cauză ar putea fi perioada de apogeu a geografiei comportamentale, în anii ’70 și ’80, perioadă care a coincis cu izolarea României în timpul regimului totalitar comunist, când ideile
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde behaviorismul nu a avut un prea mare succes. O altă cauză ar putea fi perioada de apogeu a geografiei comportamentale, în anii ’70 și ’80, perioadă care a coincis cu izolarea României în timpul regimului totalitar comunist, când ideile din Occident pătrundeau foarte greu până în mediul academic românesc. Până în 1989, când România s-a deschis spre Vest, geografia comportamentală era
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
apogeu a geografiei comportamentale, în anii ’70 și ’80, perioadă care a coincis cu izolarea României în timpul regimului totalitar comunist, când ideile din Occident pătrundeau foarte greu până în mediul academic românesc. Până în 1989, când România s-a deschis spre Vest, geografia comportamentală era deja considerată perimată în geografia anglo-americană, sub asaltul ideilor noi, postmoderniste. Prin urmare ideile geografice care au pătruns în România după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
și ’80, perioadă care a coincis cu izolarea României în timpul regimului totalitar comunist, când ideile din Occident pătrundeau foarte greu până în mediul academic românesc. Până în 1989, când România s-a deschis spre Vest, geografia comportamentală era deja considerată perimată în geografia anglo-americană, sub asaltul ideilor noi, postmoderniste. Prin urmare ideile geografice care au pătruns în România după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
1989, când România s-a deschis spre Vest, geografia comportamentală era deja considerată perimată în geografia anglo-americană, sub asaltul ideilor noi, postmoderniste. Prin urmare ideile geografice care au pătruns în România după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest timp de 50 de ani. Singura ramură modernă care a cunoscut o dezvoltare accelerată în geografia românească este geografia turismului, sub impactul dezvoltării serviciilor în
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
geografia comportamentală era deja considerată perimată în geografia anglo-americană, sub asaltul ideilor noi, postmoderniste. Prin urmare ideile geografice care au pătruns în România după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest timp de 50 de ani. Singura ramură modernă care a cunoscut o dezvoltare accelerată în geografia românească este geografia turismului, sub impactul dezvoltării serviciilor în România postcomunistă. Totuși, până și geografia turismului are
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
considerată perimată în geografia anglo-americană, sub asaltul ideilor noi, postmoderniste. Prin urmare ideile geografice care au pătruns în România după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest timp de 50 de ani. Singura ramură modernă care a cunoscut o dezvoltare accelerată în geografia românească este geografia turismului, sub impactul dezvoltării serviciilor în România postcomunistă. Totuși, până și geografia turismului are un caracter descriptiv foarte
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest timp de 50 de ani. Singura ramură modernă care a cunoscut o dezvoltare accelerată în geografia românească este geografia turismului, sub impactul dezvoltării serviciilor în România postcomunistă. Totuși, până și geografia turismului are un caracter descriptiv foarte accentuat, insistându-se pe noțiuni ca potențial turistic și minimalizându-se rolul percepției umane. George Vâlsan insistă asupra complexității
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest timp de 50 de ani. Singura ramură modernă care a cunoscut o dezvoltare accelerată în geografia românească este geografia turismului, sub impactul dezvoltării serviciilor în România postcomunistă. Totuși, până și geografia turismului are un caracter descriptiv foarte accentuat, insistându-se pe noțiuni ca potențial turistic și minimalizându-se rolul percepției umane. George Vâlsan insistă asupra complexității obiectului de studiu
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest timp de 50 de ani. Singura ramură modernă care a cunoscut o dezvoltare accelerată în geografia românească este geografia turismului, sub impactul dezvoltării serviciilor în România postcomunistă. Totuși, până și geografia turismului are un caracter descriptiv foarte accentuat, insistându-se pe noțiuni ca potențial turistic și minimalizându-se rolul percepției umane. George Vâlsan insistă asupra complexității obiectului de studiu al geografiei, afirmând că acesta nu reprezintă simpla descriere a pământului ci
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
sub impactul dezvoltării serviciilor în România postcomunistă. Totuși, până și geografia turismului are un caracter descriptiv foarte accentuat, insistându-se pe noțiuni ca potențial turistic și minimalizându-se rolul percepției umane. George Vâlsan insistă asupra complexității obiectului de studiu al geografiei, afirmând că acesta nu reprezintă simpla descriere a pământului ci, înțelegerea și lămurirea întregii „ambianțe” în care trăiește o comunitate, inclusiv „ambianța omenească” . După 1990 interesul pentru percepția asupra spațiului apare la geografii urbaniști datorită importanței pe care o are
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
insistă asupra complexității obiectului de studiu al geografiei, afirmând că acesta nu reprezintă simpla descriere a pământului ci, înțelegerea și lămurirea întregii „ambianțe” în care trăiește o comunitate, inclusiv „ambianța omenească” . După 1990 interesul pentru percepția asupra spațiului apare la geografii urbaniști datorită importanței pe care o are percepția asupra spațiului urban. Ioan Ianoș (2004) definește imaginea urbană în timp ce M. C. Neacșu (2010) oferă un amplu studiu asupra imaginii văzută ca element esențial în organizarea spațiului. Deși aceste lucrări reprezintă practic
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
teoretic decât la nivelul general al literaturii geografice internaționale. Începând cu 2008 Cristian Ciobanu publică o serie de articole culminând cu susținerea tezei de doctorat cu titlul ”Studiu de în municipiul București”. Această lucrare este prima abordare in extenso a geografiei mentale în România.
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
Voievodatelor medievale cu majoritate românească, numite în limbajul popular "țările române" : Transilvania, Moldova, Țara Românească și Dobrogea. Lupta anti-mongolă și efortul de emancipare de sub suzeranitatea regatului ungar au înlesnit munca de unificare a voievozilor Basarab și Bogdan. La capătul acesteia, geografia politică a Europei de Sud-Est a înregistrat, alături de mai vechiul voievodat al Transilvaniei, supus și condus de maghiari, două state românești : Țara Românească și Moldova. Înainte de alipirea sa la Țara Românească, și de cucerirea sa de către Turci, Dobrogea a fost
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
a renunțat la orice forță armată, ONU a deschis o "Universitate a păcii", (UPEACE), care mai recent a deschis filiale la Brasilia în Brazilia ("UNIPAZ"), la Namur în Belgia (Centrul mondial al păcii) și la Verdun în Franța. Pe lângă Istorie, Geografie, Ecologie și Geonomie, aceste universități studiază și predau "Reziliența", capacitatea umană de a rezista împotriva violenței fără a deveni violenți, prin mijloace pașnice ale căror inițiator politic a fost Mohandas Gandhi. Aceste discipline dau studenților capacitatea de a anticipa viitoarele
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
la baza căreia s-a aflat exploatarea zonelor subacvatice din Marea Neagră. Secția s-a organizat în 3 săli ale muzeului și a scos în evidență noile ramuri ale științei apărute ca urmare a cercetării adâncurilor prin observarea directă sub apă: geografia reliefului submarin, biologie submarină, geologie submarină, arheologie subacvatică, navigație submarină și topografie submarină. Având scopuri de cercetare științifică în mediul submarin, acest sector s-a adresat marelui public, dar se situează și ca punct de documentare științifică a studenților de la
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
sfârșitul sezonului al II-lea, se desparte de Maria și își reia relația cu Simona. El știe despre travestiul tatălui său și îl ajuta cum poate. În sezonul al III-lea el poartă constant o pălărie și este student la geografie(mai precis la turism). Numele lui adevărat este Matei Chivu. "Oaki" este interpretat de Adrian Simion. Simona Predescu Simona este fiica la fel de frumoasă, de inteligentă, dar poate nu la fel de serioasă și înnebunită după bărbați a Irinei...și nepoata ambasadorului. Ea
Nimeni nu-i perfect () [Corola-website/Science/313674_a_315003]
-
80. În spiritul acestei legi, se încep discuțiile pentru înființarea în sat a unei „școli normale” în vederea pregătirii elevilor pentru „clasele gimnaziale și reale”, în care să se predea: religia, limba română, limba maghiară, limba germană, scrisul, „calculațiunea”, științele reale(geografia, istoria, științele naturii și fizica), economia(legumăritul, pomăritul, creșterea vitelor și a stupilor, etc), precum și desenul și „cântul”. Învățământul urma să fie gratuit pentru fii foștilor grăniceri, elevii străini trebuind să plătească o taxă anuală de 2 florini. În vederea punerii
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]