8,512 matches
-
o întreagă literatură de specialitate care consideră că nici măcar această metodă nu a eliminat în mod rezonabil vulnerabilitățile procesului de estimare a soldului bugetar structural prezente în celelalte proceduri de estimare amintite anterior. În fapt, metodei ESCB i se reproșează incertitudinile determinate de estimările nivelului structural al bazelor de impozitare și faptului că utilizarea filtrului HP univariat pentru separarea de trend a bazelor de impozitare individuale nu garantează consistența între tendințe și ciclurile componentelor taxelor individuale. Criticile la adresa metodei alternative Bouthevillain
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unei explozii a absorbției interne, proces care a cauzat o triplă îngrijorare. Prima a fost determinată de volatilitatea ridicată a surselor de finanțare a creșterii economice. Deîndată ce intrările de fluxuri de capitaluri externe s-au redus (ca urmare a incertitudinii determinate de criza financiară internațională din 2008), la începutul anului 2009 (aprilie) România a fost nevoită să apeleze la împrumuturi printr-un acord stand by încheiat cu creditori internaționali - Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială în valoare de 20
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să determine relansarea economică. De fapt, dacă analizăm în detaliu, observăm că țările care aveau cea mai mare nevoie de spațiu fiscal sunt cele care nu s-au preocupat de acest lucru. Este și cazul României. Oricum pentru a minimiza incertitudinea în cazul principalelor echilibre/ dezechilibre fiscale, trebuie să fim foarte prudenți. Analiza din acest capitol, bazată pe cercetări empirice proprii și pe testări ale experților Fondului Monetar Internațional arată evaluări excesiv de pozitive în ceea ce privește situația privind sustenabilitatea finanțelor publice românești (poziția
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu impact micro și macroeconomic consistent, aflat în directă relație cu amplitudinea acestor forme de creanțe. În România, practica arieratelor reflectă constrângeri bugetare slabe, așa cum indică Croitoru și Schaffer (2002). Folosite drept sursă de finanțare alternativă, ieftină, arieratele determină creșterea incertitudinii și a costurilor de tranzacție în mediul de afaceri, afectând negativ agregate macroeconomice precum șomajul, inflația și creșterea economică. Combinată cu o slabă colectare a veniturilor la buget, problema arieratelor către bugetul de stat și bugetele sociale cauzează ceea ce se
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu stabilirea precondițiilor necesare implementării regulilor fiscale, cu o analiza critică a calității acestora în România și cu o propunere procedurală, tehnică și instituțională pentru buna implementare a acestor reguli. În ultima parte a capitolului, plecând de la problemele legate de incertitudinea estimărilor output gap necesare adoptării regulii fiscale pe soldul structural - prevăzută în Compactul Fiscal - propun implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări efectuate cu ajutorul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
este potrivită, mai ales în perspectiva creșterii credibilității atingerii țintelor programului de ajustare fiscală și a reducerii datoriei publice către nivelul sustenabil. Anii 2013-2015 sunt ani dificili din punctul de vedere al asigurării stabilității macroeconomice, fiind dominați de menținerea/creșterea incertitudinii pe piețele financiare internaționale, volatilitate ridicată privind costurile de finanțare și rezolvarea trade off-ului dificil între consolidarea fiscală și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cazuri, ar demonstra angajamentul limitat al guvernului pentru finalizarea unui proces la care s-a angajat față de creditorii internaționali, investitori, populație etc. Al doilea risc l-ar reprezenta activarea scenariului negru pentru România. Un efect de cauzalitate cumulativă, grupând șocuri/incertitudini externe și/sau șocuri interne va deteriora mediul macroeconomic va crește neîncrederea investitorilor de pe piețele financiare în România vom fi „downgradați” de agențiile de rating va exploda CDS (credit default swap) vom intra în default parțial - determinat de imposibilitatea accesului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stabilirea traiectoriei de ajustare considerată sustenabilă, România va trebui să lase spațiu de manevră pentru luarea în România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare considerare a erorilor care pot apărea în estimarea output gap. Am arătat în capitolul 1 câteva incertitudini legate de estimarea PIB potențial și a output gap și faptul că în timpul anului aceste variabile pot fi revizuite alterând menținerea pe traiectoria de ajustare convenită cu Comisia Europeană. Simone et al. (2012) ia în considerare revizuirile anterioare ale PIB
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Rules - Anchoring Expectations for Sustainable Public Finances”, Prepared by the Fiscal Affairs Department, raport disponibil la http://www.imf.org/external/np/pp/eng/2009/121609.pdf România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Problemele indicate în capitolul 1 cu privire la incertitudinea estimării PIB potențial și a output gap fac necesară testarea performanței regulii fiscale bazate pe soldul bugetar structural (structural balance rule), a regulii fiscale îmbunătățite pe soldul bugetar structural (augmented structural balance rule) dar și simularea performanței de ajustare la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și Benelli (2010). După cum am văzut mai sus, regula propusă în paragraful anterior înlocuiește output gap-ul cu diferența dintre rata actuală a creșterii economice și trendul ratei de creștere economică (rata pe termen lung sau „creșterea potențială”), înlăturând astfel incertitudinile determinate de estimarea PIB potențial, problemele generate de includerea măsurilor one-off dar și problemele generate de erorile de prognoză privind output gap-ul de-a lungul anului bugetar ș.a. Un alt avantaj este determinat de faptul că regula fiscală propusă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
dostoievskiene, LCF, 1978, 12; Cristian Livescu, „Itinerarii istorico-literare”, CRC, 1978, 50; George, Sfârșitul, II, 340-342, III, 149-153; Manu, Eseu, 244-247; Raicu, Practica scrisului, 421-425; Emil Manu, Reîntâlnire cu Dinu Pillat, LCF, 1979, 1; Cioculescu, Itinerar, III, 338-343, IV, 427-432; Steinhardt, Incertitudini, 159-163; Paleologu, Ipoteze, 69-95; Ion Vlad, Proza lui Dinu Pillat, TR, 1984, 49; Anghelescu, Lectura, 215-219; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 86-91; Simion, Scriitori, IV, 37-44; Al. Săndulescu, Un mare nedreptățit: Dinu Pillat, JL, 1990, 18; Arșavir Acterian, Dinu Pillat între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Theories în Intercultural Communication. Aceștia abordează teoriile constructiviste, teoria managementului coordonat, teoria convergenței, adaptarea la relații interculturale, transformarea interculturală și teoria rețelei. În 1989, Gudykunst editează împreună cu Molefi Asante Handbook of International and Intercultural Communication. Gudykunst este fondatorul teoriei despre incertitudine și anxietate în comunicare, termeni ce vor folosiți ulterior de toți interculturaliștii. Anxietatea este definită ca fiind sentimentul de disconfort, iar incertitudinea desemnează inabilitatea de a prezice comportamentul celuilalt. Gudykunst și Kim folosesc noțiunea de "străin" pentru cei care sunt
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
În 1989, Gudykunst editează împreună cu Molefi Asante Handbook of International and Intercultural Communication. Gudykunst este fondatorul teoriei despre incertitudine și anxietate în comunicare, termeni ce vor folosiți ulterior de toți interculturaliștii. Anxietatea este definită ca fiind sentimentul de disconfort, iar incertitudinea desemnează inabilitatea de a prezice comportamentul celuilalt. Gudykunst și Kim folosesc noțiunea de "străin" pentru cei care sunt percepuți ca diferiți de propria persoană, un individ interacționând cu altcineva dintr-un grup contrastant. Sociologul german Georg Simmel (1859 1918) folosește
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interacționând cu altcineva dintr-un grup contrastant. Sociologul german Georg Simmel (1859 1918) folosește conceptul de "străin" și "distanță socială", arătând că într-o fază inițială a contactului cu cealaltă persoană, "scopul de bază al comunicării este de a reduce incertitudinea despre cealaltă persoană, urmând să descoperi informații despre celălalt și să împărtășești informații despre tine însuți"23. Conceptul de "Celălalt" se referă la etichetarea și degradarea culturii și grupurilor aflate în afara celui propriu. Hegel definește conștiința de sine ca fiind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe categorizare, pe stereotipuri, pe prejudecăți, iar cel mai bun mod de a îmbunătăți comunicarea este de a fi atenți la trăsăturile unice, individuale ale persoanei și de a fi conștienți de propriul comportament în comunicare. Comunicarea cu necunoscuții implică incertitudinea, datorată dificultății de a prezice răspunsul celuilalt. Singurul mod de a reduce incertitudinea este de a ne dezvolta orizonturile, prin trei strategii: pasiv, activ (căutarea informațiilor din surse adiacente, din cărți, de la cunoscuți) sau direct (prin interacțiune directă și punând
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îmbunătăți comunicarea este de a fi atenți la trăsăturile unice, individuale ale persoanei și de a fi conștienți de propriul comportament în comunicare. Comunicarea cu necunoscuții implică incertitudinea, datorată dificultății de a prezice răspunsul celuilalt. Singurul mod de a reduce incertitudinea este de a ne dezvolta orizonturile, prin trei strategii: pasiv, activ (căutarea informațiilor din surse adiacente, din cărți, de la cunoscuți) sau direct (prin interacțiune directă și punând întrebări). Incertitudinea crescândă a interacțiunilor cu străinii este însoțită de diferite niveluri de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dificultății de a prezice răspunsul celuilalt. Singurul mod de a reduce incertitudinea este de a ne dezvolta orizonturile, prin trei strategii: pasiv, activ (căutarea informațiilor din surse adiacente, din cărți, de la cunoscuți) sau direct (prin interacțiune directă și punând întrebări). Incertitudinea crescândă a interacțiunilor cu străinii este însoțită de diferite niveluri de anxietate (îngrijorare datorată pierderii respectului de sine, posibilității de a fi incompetent sau exploatat, posibilității de a fi perceput negativ, posibilității de a nu fi aprobați de membrii grupului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un rol principal în procesul comunicării, rezultatul este comunicarea interculturală 27. Recunoaștem și respectăm modul în care amprenta culturală justifică diferențele în stilul de comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a fi critic, sfătuitor, de a lua atitudine, de a pune întrebări. Cel mai adesea oamenii nu sunt conștienți de stilul propriu de comunicare, unii ascunzându-se sub masca comunicării conștiente (cei care încearcă să facă o anumită impresie). Rezolvarea incertitudinii sau a anxietății provocate de diferență poate conduce la strategii funcționale (competențe bazate pe comunicarea interculturală: adaptabilitate, deprinderi interculturale) sau disfuncționale (cum ar fi ostilitatea, ignorarea celuilalt sau a pretinde că preferi pe cineva). Perceperea diferenței implică faptul că oamenii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deprinderi interculturale) sau disfuncționale (cum ar fi ostilitatea, ignorarea celuilalt sau a pretinde că preferi pe cineva). Perceperea diferenței implică faptul că oamenii nu împărtășesc aceleași norme, structuri, sisteme. Perceperea diferenței poate explica tendințele de comunicare.Comunicarea interculturală implică reducerea incertitudinii. Există două modalități de a face față incertitudinii: pe de o parte putem oferi un nivel de predicție, pe baza regulilor, normelor, ritualurilor, trăsăturilor comune, pe de altă parte putem înțelege și conduce etapele de interacțiune specifice unei întâlniri: "precontact
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ignorarea celuilalt sau a pretinde că preferi pe cineva). Perceperea diferenței implică faptul că oamenii nu împărtășesc aceleași norme, structuri, sisteme. Perceperea diferenței poate explica tendințele de comunicare.Comunicarea interculturală implică reducerea incertitudinii. Există două modalități de a face față incertitudinii: pe de o parte putem oferi un nivel de predicție, pe baza regulilor, normelor, ritualurilor, trăsăturilor comune, pe de altă parte putem înțelege și conduce etapele de interacțiune specifice unei întâlniri: "precontact, contact și impresie, apropiere 30". 1.5.5
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unei comunicări eficiente și etice. Aceste misiuni nu sunt deloc ușoare întrucât trebuie păstrată rigurozitatea epistemologică. Casmir realizează o incursiune teoretică în literatura comunicării interculturale, dar constată că trebuie să rețină nu atât succesele teoretizării, cât mai ales eșecurile și incertitudinile lăsate în urmă de acestea. Respingând ideea dominației culturale, Casmir își propune să găsească oportunitățile pentru dezvoltarea mutuală a unor culturi aflate în interacțiune proximă, ca de exemplu, cele ce conviețuiesc în societatea americană. "A treia cultură" apare ca o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ierarhice; pentru integrarea părților se folosește mai mult comunicarea orizontală directă (...) iar comunicarea verticală are ca scop predominant controlul. Comunicarea prin intermediul acestor rețele este influențată de o mulțime de factori, printre care mărimea grupului, gradul de centralizare și gradul de incertitudine ce apare într-o activitate. În grupurile mici comunicarea este predominant orală, realizată prin contacte directe, pe orizontală și pe verticală, toți participanții având acces egal la informație, comunicarea orală fiind folosită mai mult în relațiile cu exteriorul. În grupurile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
asigura eficacitatea comunicării, printre care: parafrazările, sumarizările, reflectările de sentimente. Aceste metode sunt importante, deoarece a asculta nu este suficient, pentru a ne asigura că amândouă părțile înțeleg în mod precis ce s-a spus, ce s-a intenționat. Ambiguitatea, incertitudinea, imprecizia și neînțelegerea trebuie rezolvate într-un mod neacuzator și non-amenințător. Dovada că a înțeles se face prin parafrazare. Este bine să ținem cont de: ascultarea activă de care trebuie să dăm dovadă, timpul pe care îl acordăm conversației, și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
plus de erorile comise între cele două războaie cît și de efectele politicii comuniste în privința naționalităților. Mai rămîne de precizat o ultimă chestiune, cea mai importantă, întrucît se referă nu numai la originea înfruntărilor naționaliste din Europa Orientală sau la incertitudinea identităților colective din Vest, ci și la cauzele acestora. Cu privire la aceasta, este necesar a se pune ordine în sfera argumentelor pe care le vehiculează liderii de opinie, atît în sensul sprijinirii identităților comunitare sau pluraliste, cît și în acela al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]