8,741 matches
-
în raport cu standardul general de viață realizat în condițiile social economice din România. Construcția coșului minim și evaluarea acestuia se bazează, în principal, pe informațiile referitoare la consumul efectiv al populației, colectate prin Ancheta Bugetelor de Familie, cercetare multifuncțională realizată de INS, precum și pe alte date relevante pentru dimensionarea corectă a necesităților de consum. S-au avut în vedere datele privind consumul efectiv și cheltuielile gospodăriilor situate în zona pragului de sărăcie, stabilit la nivelul de 60% din cheltuielile medii de consum
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
o practică curentă în lumea noastră. De altfel, cu un pic de atenție, pot fi ușor identificate mobilurile reale și mizele scandalurilor publice declașate de scriitori prin intermediul mass-mediei: accesul la resurse și privilegii. E amuzant doar că, de cele mai multe ori, insul care este teleportat într-o funcție publică, pentru care nu are nici studiile, nici experiența, nici capacitatea managerială necesare, dar care primește o astfel de sincură doar pentru serviciile politice prestate, ne este de regulă prezentat, cu candoare și tupeu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
el trăiește cu un acut presentiment al dezastrului. Recapitulând, constată că nimic În viață nu i-a ieșit cum trebuie. Cinismul și răceala spiritului, calculul fără scrupule nu i-au adus, totuși, fericirea visată. Jurnalul e dominat de frustrările unui ins cu un temperament despotic, dar de o sensibilitate și o fragilitate neverosimile. Jurnal atipic, caietele lui Drieu la Rochelle relevă drama unui intelectual prins În menghina istoriei și incapabil să se sustragă maleficelor tentații de a-i deveni personaj. Atipicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
altă parte, cărțile nu i se vând, iar imaginea despre sine e când aceea de burghez meschin, când de om al tuturor ruinelor. E născut pentru mediocritatea burgheză, dar soarta a făcut din el un fel de dandy anacronic, un ins obligat să-și contemple neputincios distorsiunea grotescă a vieții. Sinuciderea Îi e grăbită, Între altele, de obligațiile sociale, de neplăcerea de a face față conversațiilor de salon și, În general, Îndatoririlor publice. Îl obosește la culme convenția și Îi pare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
e violent-irevocabilă. Însăși atingerea cu cei de stânga Îi provoacă oroare și decide să se izoleze de ei cu orice preț: „Am hotărât să nu mai pun piciorul la N.R.F.*, unde domină evreii, comunizanții, vechii suprarealiști și tot felul de inși care cred din principiu că adevărul se află la stânga”. Fără Îndoială, un fanatic al dreptei precum el nu poate admite o astfel de sfidare: condotier ideologic, tot ce contravine principiilor sale trebuie combătut cu vehemență. Izolarea nu e, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1 5,7 5,0 4,9 PIB real (1989-100) 100 94,4 82,2 75,0 76,1 79,1 84,8 88,1 82,8 78,8 77,9 79,6 84,1 88,3 92,6 Sursa: INS. Efectele căderii economice asupra standardului de viață al populației. Aceste efecte s-au manifestat prin: - degradarea constantă și semnificativă a veniturilor salariale reale: salariul mediu net a ajuns în 1999 la cel mai scăzut nivel al său (58,0%) din
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
8 Salariul minim ca % din câștigul salarial mediu net - 62,1 82,2 66,0 65,5 40,1 37,4 27,7 41,8 32,8 32,0 46,7 46,4 46,2 51,4 * Date operative. Sursa: INS. - scăderea dramatică a numărului salariaților de la 8,156 milioane în 1990 la 4567,8 milioane, în 2002 (tabelul 3); scăderea numărului de salariați a dus la dislocarea economică a unor întregi grupuri sociale, dezagregând masiv și bulversând strategiile de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
100,0 102,0 94,7 86,1 83,4 80,5 77,0 74,3 70,0 67,1 59,5 57,8 57,8 57,0 54,8 Surse: pentru 1993-2001: Anuarul statistic al României, 2002; pentru 2002: INS, România în cifre 2002; pentru 2003: INS, BSL, 12/2003. - scăderea masivă a ratei de ocupare salarială nu a fost compensată decât parțial de creșterea neocupării în formele nesalariale. Tabelul 4 indică faptul că în intervalul 1989-1999 rata ocupării a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
1 83,4 80,5 77,0 74,3 70,0 67,1 59,5 57,8 57,8 57,0 54,8 Surse: pentru 1993-2001: Anuarul statistic al României, 2002; pentru 2002: INS, România în cifre 2002; pentru 2003: INS, BSL, 12/2003. - scăderea masivă a ratei de ocupare salarială nu a fost compensată decât parțial de creșterea neocupării în formele nesalariale. Tabelul 4 indică faptul că în intervalul 1989-1999 rata ocupării a scăzut constant de la 473 persoane/1 000
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
9 91,5 86,7 85,7 82,4 80,5 76,9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
7 82,4 80,5 76,9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului total al salariaților. Paralizarea reacției de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului total al salariaților. Paralizarea reacției de suport social compensatoriu într-o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Tendințe sociale”, iar pentru anii, 1997-2002 sursa de date este „ Raport privind activitatea de asistență socială” (MMSSF). ** Pentru alocația suplimentară pentru familiile cu doi sau mai mulți copii. Sursa de date este „ Raport privind activitatea de asistență socială” (MMSSF). Sursa: INS Tabelul 9. Dinamica pensiilor reale 1989-2003 (1989 = 100) 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Pensia medie de asigurări sociale de stat 100 106,1 87,0 70,7 61,1 58
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
59,3 54,8 58,2 59,6 - Pensia medie pentru agricultori 100 181,7 78,1 40,8 48,5 64,9 65,3 74,3 77,0 72,5 70,0 62,6 67,0 69,2 - Sursa: INS Raportat la salariul mediu, eroziunea sistemului de pensii a fost cea mai scăzută, urmată de cea a ajutorului de șomaj. Suportul pentru șomerii de lung termen (alocația de sprijin) s-a erodat mai rapid. Ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
9 26,0 37,8 52,4 60,0 39,0 47,1 49,4 28,1 24,6 26,0 - Ajutor social - - - - - - 61,3 82,3 48,1 56,1 38,6 28,8 20,9 72,6 - Sursa: INS Calculat ca raport între ajutorul social mediu pe familie și salariul minim net la sfârșitul anului Exprimând voința guvernului actual de reconsiderare a acestui domeniu, Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (adoptat de guvern în iulie 2002) include
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Rata abandonului școlar Primar Gimnazial Liceal Postliceal Profesional Complementar De maiștri 1995-1996 0,5% 1,0% 3,9% 7,1% 5,0% 6,4% - 1999-2000 0,8% 0,9% 3,8% 8,9% 5,4% 8,3% 5,2% Sursa: INS Tabelul 11.2. Evoluția ratei abandonului școlar An 1989/1990 1990/1991 1991/1992 1992/1993 1993/1994 1994/1995 1995/1996 1996/1997 1997/1998 1998/1999 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 Rata abandonului 3,2
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
1998 1998/1999 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 Rata abandonului 3,2 4,9 3,9 2,2 1,9 2,0 1,9 1,9 2,0 2,2 2,0 1,8 2,3 - Sursa: INS Programul de combatere a abandonului școlar, inițiat de către MECT, MS, MMSSF, Autoritatea Tutelară, ANPCA, definitivat și lansat în 2002 pe baza Programului de Guvernare pentru perioada 2001-2004, prevede: - strategia dezvoltării învățământului preuniversitar pentru perioada 2001-2004; - strategia de stimulare a participării
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
6,01 7,14 Matematică 6,02 6,83 3. Rata sărăciei - în 1998* 41% 28% 4. Populația cu studii de maxim 8 clase sau fără studii** 56% 12% Surse: MEN pentru indicatorii nemarcați, Teșliuc, Pop, Teșliuc, 2001, pentru * și INS pentru** Este evident că educația copilului este deficitară în mediul rural, unde ponderea personalului necalificat este foarte mare comparativ cu mediul urban, iar condițiile de dotare a grădinițelor sunt mai proaste. Consecința gravă a acestor disparități necompensate suficient este diferența
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
1999 2000 2001 Spitale 423 428 442 446 Policlinici 540 447 253 202 Dispensare 5883 1234 908 406 Sanatorii TBC 16 14 14 12 Preventorii 15 13 11 11 Creșe 841 388 358 348 Farmacii 1948 534 508 517 Sursa: INS, 2002 Numărul asiguraților/persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie la 31 decembrie 2002 era de 21 221 646 (CNSAS, 2003). Dacă ne raportăm la populația înregistrată la recensământul din martie 2002 și fără a lua în calcul posibilitatea înscrierilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cauzată îndeosebi de cheltuielile de întreținere, care, în 2001, reprezentau, pentru mediul urban, 55,2% din totalul cheltuielilor pentru servicii. De exemplu, în anul 2002 în zona București ponderea medie a cheltuielilor legate de locuință a fost de 61,9% (INS, 2002). În 2002, cca 32,6% dintre gospodăriile din mediul urban nu au putut plăti în mod repetat cheltuielile pentru întreținerea locuinței (apa, gazul, căldura) în ultimele 12 luni. Situația este extrem de alarmantă pentru cele mai sărace 30% dintre gospodării
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
populația ocupată (44,24%), cât și între șomeri (34,39%) se explică, pe de o parte, prin ieșirea mai timpurie la pensie a femeilor, și, pe de altă parte, prin apartenența unora la categoria casnicelor (date valabile pentru anul 2002 - INS). Se poate afirma că accesul femeilor pe piața muncii nu este diferit de cel al bărbaților. • Accesul femeilor la luarea deciziilor. În ultimul timp a existat o preocupare colectivă de suport pentru creșterea participării femeilor în zone vizibile precum reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în funcție de etnie (2001) Rata sărăciei severe Rata sărăciei Română 9,3 24,4 Maghiară 6,4 19,9 Rromă 52,2 75,1 Germană 1,8 7,4 Alta 11,3 31,7 Sursa: calcule CASPIS (2003) pe baza datelor INS referitoare la 2001 Sursele principale de venituri ale populației se bazează pe activități ocazionale și pe alocațiile copiilor: Tabelul 26. Contribuția diferitelor surse de venituri la bugetele populației de rromi - decila 1 comparativ cu decila 5 (1998) Decila 1 Decila
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
perioada de tranziție a condus la apariția unor fenomene de excluziune socială și marginalizare care afectează în mod special anumite grupuri sociale. În ultimii ani s-au realizat o serie de studii asupra sărăciei (ICCV, 1995; Banca Mondială, 1996; ICCV, INS; PNUD, 1998; ICCV, PNUD 2001; Guvernul României, CASPIS, 2002), precum și de evaluare a unor programe și politici sociale care surprind fragmente din procesul de excluziune și marginalizare socială. Deoarece sărăcia este mai degrabă un concept unidimensional, e imperativ necesară abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Fundația pentru o Societate Deschisă, 2003, Barometrul de Opinie Publică - mai 2003. Grupul de Reflecție-Evaluarea Stării Economiei Naționale, Academia Română, 1999, Evaluarea stării economiei naționale, raport, Un proiect deschis, București (în cadrul „Project on Human Dignity and Social Exclusion - Council of Europe”). INS, 1993, Anuarul statistic al României. INS, 2002, Anuarul statistic al României. Lang, Caroline, Wilkinson, Sue, 2000, „Social Inclusion”, Fact Sheet, Museums & Galleries Commission, MGC Education, Access & Audience Development. Metro Media Transilvania, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2002, Barometrul de Opinie
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Barometrul de Opinie Publică - mai 2003. Grupul de Reflecție-Evaluarea Stării Economiei Naționale, Academia Română, 1999, Evaluarea stării economiei naționale, raport, Un proiect deschis, București (în cadrul „Project on Human Dignity and Social Exclusion - Council of Europe”). INS, 1993, Anuarul statistic al României. INS, 2002, Anuarul statistic al României. Lang, Caroline, Wilkinson, Sue, 2000, „Social Inclusion”, Fact Sheet, Museums & Galleries Commission, MGC Education, Access & Audience Development. Metro Media Transilvania, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2002, Barometrul de Opinie Publică - octombrie 2002. Molnar, M., 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]