8,235 matches
-
Sukarno proclamă independența Indoneziei la 17 august 1945. Metropola olandeză cu ajutor militar britanic Încearcă să oprească acest proces de emancipare națională prin forță (19451947, iulie-august 1947, 1948-1950), dar În final este silită să accepte independența, Indonezia fiind recunoscută de jure În 27 decembrie 1949. În vara anului 1950 (17 august) Indonezia se proclamă republică și devine membră ONU 571. Vechea 569 Ibidem. 570 Atlas de istorie a lumii, p. 144-145. 571 Javarezii au jucat un rol important În mișcarea naționalistă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
public. Fără să calchieze gestiunea municipală pe metodele managementului folosit în întreprindere, colocviile și formările se multiplică pentru a adapta gândirea managerială la gestionarea colectivităților descentralizate. Alegerile municipale din 1989 marchează instalarea unor primari care, de dreapta sau de stânga, jură să facă din orașul lor un model de dezvoltare economică și de echilibru social. Ei înțeleg să conducă orașul astfel încât să câștige în competiția europeană. Niciodată până în această epocă aleșii locali nu au părut așa de preocupați să se apropie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în Franța, pentru a nu ne referi decât la opera vinicolă a benedictinilor, datorăm acestui ordin monastic cele mai celebre soiuri de viță din Bordelais (château-pouget, château-prieuré), din Burgundia (corton, mâcon, pommard, romanée-conti, vosne-romanée), din Loire (bourgueil, muscadet, saint-pourçain), din Jura (château-châlon), din Provence (bandol) și din Champagne, unde legendarul benedictin orb de la abația din Hautvillers, nemulțumindu-se doar cu ideea de "a aduce soarele în paharele noastre", pentru a relua faimosul vers al lui Paul Claudel din Cantique de la vigne
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la est Germania, Elveția și Italia, la sud Marea Mediterană, Andorra și Spania, iar la vest Golful Biscaya. Experții care au analizat relieful Franței au concluzionat: există o varietate a formelor de relief, cele mai înalte forme fiind munții (Alpi, Pirinei, Jura, Vosgi, Cevenni, Masivul Central), secondate de dealuri (Masivul Armorican) și podișuri (Ardeni, Lorena). Cele mai joase sunt câmpiile (Bazinul Parizian, Bazinul Aquitaniei, Câmpia Camargue, Câmpia Alsaciei). Referitor la climă, experții au stabilit trei tipuri de climă: temperat-oceanică în nord și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
toată, cu mînia-ne adaos, Nimic mai mult, îți este, Șir, pe plac, Iat-o, e-a ta. BURGUNDIA: Eu nu știu ce să zic. LEAR: Cusururile-acestea ea avînd, Fără prieteni, adoptată de-ura mea, Cu zestre-al meu blestem, străină, c-am jurat, S-o iei vrei, sau s-o lași? BURGUNDIA: Mă iartă, Șir, S-aleg nu pot în astfel de condiții. LEAR: Dar, las-o. Căci, pe cel ce m-a făcut, Ți-am spus avutu-i tot. (Către regele Franței
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Amestecată-n chibzuiri ce stau Departe de-al ei drept țel. O voiești? Ea însăși e o zestre. BURGUNDIA: Mare Lear, Da numai partea ce-însuți ai propus, Si pe Cordelia de mînă-o iau, Ducesa de Burgundia. LEAR: Nimica. Am jurat. Sînt neclintit. BURGUNDIA: Regret că într-atît pierduși un tată, Că trebuie să pierzi și-un soț. CORDELIA: Pacea cu ducele burgund: Daca respect și-averi iubirea-i sînt, Eu soața nu-i voi fi. FRANȚA: Cordelia, ce săracă, ești prea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ți-a adus-o? EDMUND: Nu mi-a fost adusă, milord, aici e viclenia; am găsit-o aruncată prin fereastră iatacului meu. GLOUCESTER: Recunoști caracterul ca fiind al fratelui tău? EDMUND: De-ar fi conținutul bun, milord, aș îndrăzni să jur că e-al lui; dar, așa cum se vede treaba, mi-ar plăcea să cred că nu. GLOUCESTER: E-al lui. EDMUND: It is hîș hand, my lord; but I hope hîș heart is not în the contents. GLOUCESTER: Has he
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
locu-ți greși, Ca să te pună-aici? KENT: Și el, și ea. Fiul și fiică ta. LEAR: Nu. KENT: Da. LEAR: Nu, spun! KENT: Eu spun da. LEAR: Nu, nu, n-ar putea. KENT: Ba da, Chiar ei. LEAR: Pe Jupiter jur, nu! KENT: Pe Juno jur că da. LEAR: N-au îndrăznit s-o facă, Și n-au putut, n-au vrut: mai rău ca un omor, Respectul să-l jignești atît de dur. Explică-mi dar cu blîndă grabă în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-aici? KENT: Și el, și ea. Fiul și fiică ta. LEAR: Nu. KENT: Da. LEAR: Nu, spun! KENT: Eu spun da. LEAR: Nu, nu, n-ar putea. KENT: Ba da, Chiar ei. LEAR: Pe Jupiter jur, nu! KENT: Pe Juno jur că da. LEAR: N-au îndrăznit s-o facă, Și n-au putut, n-au vrut: mai rău ca un omor, Respectul să-l jignești atît de dur. Explică-mi dar cu blîndă grabă în ce chip Ai meritat, sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
were like an old EDGAR: Pilicock stătea pe dealul Pilicock; ulu, ulu, lu, lu! BUFONUL: Noaptea asta înghețată ne va face pe toți măscărici sau nebuni. EDGAR: Păzește-te de necuratu', ascultă de părinți, ține-ți cu dreptate cuvîntul, nu jură, nu păcătui cu cea juruita altui bărbat, nu-ți găti mîndra-n haine scumpe. Lui Tom i-e frig. LEAR: Ce-ai fost de fel? EDGAR: Un slujitor, trufaș la inimă și minte; îmi încrețeam părul, purtăm mănușile la pălărie; serveam
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDGAR: Să judecăm cu drept. Dormi sau veghezi, vesel cioban? Oile tale-s în grîu. Un suflu numai din gura-ți gingașa, Si oile nu ți le-atinge vreun rău. Purr! mită e neagră. LEAR: Pe ea citați-o-ntîi, e Goneril. Jur aici, în fața acestei onorabile adunări, că l-a dat afară cu piciorul pe bietul rege, tatăl ei. BUFONUL: Apropie-te, jupîneasa. Numele ți-e Goneril? LEAR: Nu-l poate tăgădui. BUFONUL: Mă rog de iertare, te-am luat drept un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tot departe e. DOCTORUL: Abia-i trezit; să-l mai lăsăm în tihna. LEAR: Unde am fost? Și unde sînt? E ziua? Tare-nșelat sînt. Aș muri de milă Să-l văd pe altul astfel. Nu știu ce să spun. Și n-aș jură că asta-i mîna mea; să văd; Simt acul că mă-nțeapă. De-aș fi sigur De starea mea. CORDELIA: Șir, uită-te la mine Si pune-ți mîna binecuvîntînd. Nu, șir, nu-ngenunchea. LEAR: Te rog, nu ma lua
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cu bine, dar; ia să citesc răvașul. (Iese Edgar. Intra iarăși Edmund) EDMUND: Se vede inamicu; adună-ți oastea. Iată o schiță-a forței lor în număr, După-observare-atentă; însă grabă Va e cerută-acum. ALBANY: Vom fi la timp. (Iese) EDMUND: Jurai iubire ambelor surori; Una urăște pe-alta, ca muscatul Pe vipera. Pe care-oi lua? Pe ambe? Pe-una? Nici una? De niciuna-am parte, De-s amîndouă-n viață: iau vădana, Din fire-și iese, -nnebunește Goneril; Și greu o să ajung
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
poeziei în afara vieții, în afara obiectivelor de luptă ale partidului nostru (...). Sunt poeme din Zile slăvite care conțin mostre de siluire a limbii, imagini confuze (din cauza expresiilor încâlcite, nelucrate). Ceea ce, în ultimă analiză, exprimă o gândire întortocheată, neclară. Iată câteva exemple: Jurăm să creștem din pământul Trecutei noastre suferinți. Grădina dorurilor toate Din străbunici și din părinți (Luminile Roșului Octombrie) Ce să creștem? O grădină «o grădină a dorurilor?» O grădină «din străbuni și din părinți?» sau Și-aduce aminte fruntea-nsângerată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tot ce visăm va fi îndeplinit! Mă rog, nedemnii domnișori, chiaburii, Cu limba facă-și cruce-n cerul gurii Noi n-am ales tânjeala somnoroasă Ci aspra veghe-a luptelor de clasă. Noi n-am votat... și-atât. Noi am jurat Dușmanul să-l lovim neîmpăcat, Să ne-avântăm, coloană ne-ntreruptă, Sub steagul comuniștilor, la luptă! Tovarăși, așadar să facem suma: Am fost puternici ieri, darmite-acuma! O sărbătoare a literaturiii noastre 76: „La sfârșitul lunii noiembrie 1952, în viața literară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Am în față cele 7 numere apărute anul acesta și, recitind poeziile publicate, îmi stăruie în fața ochilor imaginea unei linii care, după câteva zig-zaguri, coboară din ce în ce mai aproape de vertical. Iată, de exemplu, poezia lui Aurel Rău din nr.l/1953: Am jurat cândva să ne iubim/ Orice depărtare ne-ar desparte/... Alte munci mi te-au chemat departe/ Și acum, ce rar ne întâlnim!/ Uneori în calde seri, târziu,/ Vara toată, nu suntem alături/ Iarna, pașii noștri pe omături/ Urme-alăturate nu înscriu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și cenușii precum și poezii neizbutite (...) Deosebit de caracteristică din acest punct de vedere este poezia Nimeni nu va ști. Poetul vrea să-și cânte iubirea pentru o ființă dragă și îndepărtată. Ideea poate să fie bună. Realizarea este, însă, neizbutită: Am jurat cândva să ne iubim, Orice depărtare ne-ar desparte, ... Alte munci mi te-au chemat departe Și acum ce rar ne întâlnim! Lectura unor asemenea versuri banale produce o impresie penibilă, mai ales dacă te gândești că autorul este un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
respingeau legi; adoptau sau refuzau propunerea unei schimbări a religiei (după cum s-a întîmplat atunci cînd au acceptat religia creștină în locul vechii religii scandinave); și chiar alegeau sau își dădeau acordul în privința unui rege căruia i se cerea deseori să jure credință legilor acceptate de Ting. Vikingii știau prea puțin sau nimic, și le-ar fi păsat și mai puțin, despre practicile politice republicane și democratice din urmă cu 1000 de ani din Grecia și Roma. Operînd conform logicii egalității pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oare Luke. Probabil că se simte foarte bine de stă atît de mult. CÎnd, Într-un tîrziu, ușa se deschide brusc și lumina Îmi intră În față și mă face să clipesc, probabil că dormeam deja dusă, fiindcă puteam să jur că tocmai primeam un Oscar de la regină. — Bună, zic adormită. CÎt e ceasul? Puțin trecut de unu, șoptește Luke. Îmi pare rău că te-am trezit. — E ok. Mă Întind spre veioză și o aprind. Cum a fost? — Bine! În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
acum tot ce-am făcut a fost să vorbim despre Luke. Din fericire, toții copiii sînt În sufragerie, mănîncă sandvișuri și se uită la Teletubbies, În transă totală. (Lucru cu care Suze a fost de acord, dar doar după ce am jurat că n-o să-i spun niciodată lui Lulu.) — Nici mie nu-mi vine să cred! zic, Întinzîndu-mi larg brațele. Dar se-Întîlnesc toată ziua bună ziua, ea Îi trimite Întruna sms-uri, și habar n-am despre ce-or fi vorbind... — Ți-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
unde-o fi Luke? — Tocmai trebuie să iasă dintr-o ședință, spune Adam netulburat. Hai să mergem sus să te servim cu o cafea. Știu că toată lumea o să fie superîncîntată că ai trecut pe la noi... — Ce ședință? Îl Întrerup și jur că l-am văzut pe Adam crispîndu-se ușor. — Financiară, spune, după o pauză infinitezimală. Foarte plicticoasă, din păcate. Mergem? Adam mă conduce În lift și urcăm În tăcere. Acum, că stau lîngă el, detectez semne clare de Încordare pe chipul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întorc, mă zăresc o fracțiune de secundă În oglinda mărime naturală de pe spatele ușii. Îmi vine să plîng. Arăt ca un monstru, arăt grotesc. Picioarele Îmi sînt ca două trunchiuri albe și noduroase de copac. Dacă-mi vezi doar tălpile, juri că sînt o mamaie. SÎnt umflată cu pompa, din toate părțile. — Arăți minunat, Becky! Venetia s-a urcat dintr-o săritură pe birou și acum se Întinde agilă, Într-o mișcare ca de yoga, care-i pune În evidență brațele
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să mă apropii de miezul problemei. Partea În care Îl implor să mai dea o șansă căsniciei noastre. Lacrimile Îmi curg șiroaie pe obraji și trebuie să mă tot opresc din scris, pentru a-mi sufla nasul. „CÎnd mi-ai jurat crednță, mi-ai promis să mă iubești toată viața. Știu că tu crezi că nu mă mai iubești. Știu că mai sînt și alte femei pe lume, unele dintre care sînt, poate, mai deștepte și poate știu chiar și latina
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și am cerut permisiunea să pun o întrebare. Primind-o, am întrebat dacă e bine că l-am încărcat pe tovarăș cu o nouă funcție avea deja o mulțime! -, dacă nu-i facem rău, nu-l obosim ș.a.m.d. Jur că nu era nimic subversiv intenționat în întrebarea mea, ci grija față de om, care ne era doar și predată la socialism! M-a dat afară din sală. Nu știu, o fi crezut că e o provocare, deși, iarăși jur că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
d. Jur că nu era nimic subversiv intenționat în întrebarea mea, ci grija față de om, care ne era doar și predată la socialism! M-a dat afară din sală. Nu știu, o fi crezut că e o provocare, deși, iarăși jur că nu era. Eu eram destul de curios și nu aveam foarte clară conștiința limitelor, a ceea ce se poate spune și a ceea ce nu se poate spune. Mai ales că la seminarul disciplinei, cu alt profesor, discutam destul de liber despre noua
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]