8,558 matches
-
1974 populația satului alcătuia 737 locuitori. La Otac se afla o brigadă a colhozului "Viața Nouă" cu sediul la Cuizăuca. Mai târziu aici a existat un punct de vinificație primară, la care se prelucrau într-o cantitate mare prunele din livezile din brigadă. Exista școală de 8 ani (actualmente gimnaziu), club, bibliotecă, oficiu poștal, creșă, monument celor căzuți în cel de-al doilea război mondial ca ostași ai Armatei Sovietice. În anul 1989 biserica a fost reconstruită. O ploaie torențială a
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
care le crezuseră până atunci de necucerit. Urmărind exploatarea succesului obținut, armata română a ordonat regruparea trupelor în noaptea 11/24 iulie. În dimineața zilei de 12/25 iulie, diviziile 3 și 1 infanterie au atins aliniamentul Dealul Mare - Vizantea - Livezi iar divizia 8 și brigadă 11 infanterie, componente ale Corpului 4 armata au cucerit și ocupat dealul Marioarei. Concomitent, profitând de replierea parțială a diviziilor 217 și 218 germane, Corpul 8 armata rus a atins aliniamentul Livezi-Vidra, consolidând astfel flancul
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
aici, ramura de zootehnie este cea care în viitor are cele mai mari șanse de extindere și dezvoltare. Zonele întinse prielnice agriculturii sunt puține fiind și o cauză a faptului că până in anul 1989 localitatea Sâg a fost colectivizată. Livezile de pomi fructiferi în special pruni și meri sunt des întâlnite, de aici de-a lungul timpului s-a întreținut producția de băuturi spirtoase, în acest caz a pălincii de prune. Pălinca de Zalău, cea mai cunoscută în întreaga țară
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812. Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din Orhei. În 1835 Lalova trecuse în posesia boierului Constantin Razu, iar în 1851 45 de familii din
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
m cu versante intens erodate, care despart culmi rotunjite. De aceea așezările Poiana Mărului și Holbav evită în general văile înguste și umbrite, care nu permit decît o dezvoltare liniară. Casele s-au răsfirat pe ”dealuri” printre ogoare, fînețe și livezi. Pădurile de foioase și cele în amestec au rămas cantonate pe văi și în jumătatea nordică a acestei grupe muntoase, unde relieful nu favorizează o umanizare intensă. Depresiunea Șinca Nouă, situată la contactul rocilor cristaline cu cele ale flișului de pe
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
unor anomalii, în sensul manifestării inversiunilor termice. Datorită fragmentării accentuate a reliefului, sînt foarte frecvente particularitățile topoclimatice, mai ales din cadrul montan și cel deluros, mai blînde (așa se explică prezența viței de vie chiar în imediata vecinătate a muntelui, la Livezile, Viișoara, Sărata), unde, în genere, climatul trebuie sa fie submontan, răcoros și umed. Spațiul montan, cu expoziție față de circulația predominant vestică, favorizează cumularea unor importante cantități de precipitații anuale, a căror medie atinge 1000 mm, iar pe culmile înalte peste
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
comună (Vipera berus) Dintre păsări, "pe lângă pâraiele cu pantă mare "se află: arinarul (Chrysomirtis spinus), cintița (Fririgilla coelebs), gușa roșie sau cărămidarul (Erithacus rubecula), muscarul sur (Muscicapa striata), pescărelul verde (Alcedo ispido) și cel negru (Cinclus aquaticus). Se regăsesc "printre livezi sau poieni": botgrosul(Coccothraustes coccthraustes), ciocănitori [verde (Picus viridis) - ghionoaia, pestriță (Dendrocopos major), sură (Picus canus), de gradini (Dendrocopos syriacus) și cea de munte (Dendrocopos leucotus)], pițigoi care coboară toamna din văi [cucuiat (Parus cristatus), cel de munte (Parus atricapillus
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
porci, căi, galonacee, iar păstoritul este transhumant, determinat de relief, clima și vegetație. În sfera preocupărilor agricole intra și cultivarea zarzavaturilor precum cartoful, ceapă, varză, mazărea, fasolea, morvovul, gulia, lintea, salată. De asemenea, se acordă atenție și pomiculturii, existând numeroase livezi de meri, pruni, peri, nuci și alți pomi. Nici cultivarea viței-de-vie nu este neglijată, dar este cultivarea ei se realizează pe suprafețe reduse. Râul Cerna este poluat cu apele uzate cu conținut ridicat de calciu; în amonte de barajul de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
după denumirea rîulețului Larga, fapt confirmat printr-un document care atestă prezența în luna august a redutelor armatei rusești lîngă satul Larga. Comuna Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care: - pămînt arabil de calitate - 3249 ha - livezi -312 ha - pășuni - 430 ha - suprafața acvatică - 64 ha - fîșii forestiere - 54 ha. Rețeaua hidrografică este reprezentată de rîurile Larga și Calangiu, afluenții Prutului. Lungimea rîului este de 30 km. Partea de nord a comunei este traversată de rîul Medveja
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
patrați, iar la Popouți - 135 mii stîngeni patrați. Prin anii 1815-1816 moșia Parcani aparținea mănăstirii Chipriana, vechil era Iacob Vartic. După datele statistice ale anului 1817 ochina Parcani aparținea mănăstirii Chipriana cu 2 mori de apă pe rîul Ciorna, 6 livezi, 35 gospodării, 5 văduve, 2 burlaci, 1 preot,1 diacon, 1 ponomari. Parcanii se găseau în ocolul Nistrului de sus. La 04.07.1824 trăitorul Danilă Draginschii din Parcani, județul Orhei vine cu rugămintea către organele puterii admninistrative ca să-i
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
de către unele mamifere și mai multe păsări. Multe păsări le găsesc irezistibile și le preferă în „dauna” fructelor cultivate de către om. Planta este, astfel, de multe ori cultivată în grădini organice și permacultură pentru a preveni daune la culturile de livadă. Soiurile de grădină sunt adesea numite „foc de iarnă”, deoarece frunzele se colorează în portocaliu-galben toamna și apoi după ce cad se colorează în roșu. Lăstarii drepți produși de plantă pot fi folosiți ca bastoane, frigărui sau săgeți. Arcașul preistoric cunoscut
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
pietros de sub pădure. Cu timpul boierul Enache și-a vîndut o parte din moșie doctorului Hîncu din Bălți. Dînsul și-a constriut o vilă pentru odih nă la aer curat de pădure. Boierul, fiind gospodar din viță, a sădit o livadă cu diferite soiuri de meri, peri, coarne, măsline și o vie cu soiuri europene. în anii re formei moșia a fost împărțită la țărani, iar clădirea vilei a rămas ca școală pentru copii. Satul Petrosu a suferit mult în urma războiului
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
chiar și în scris: "Și încă virgulă cu cine?" ("Ziua", 2005, nr. 3355, 20/2). Evitarea obsesivă a cacofoniilor are efecte și asupra numelor de locuri și de persoane. Mai multe localități numite odată "Cacova" și-au schimbat numele în "Livezile", "Dumbrava", Fîntînele, "Grădinari". Mulți vorbitori evită să pronunțe în întregime numele "Ion Luca Caragiale" sau îl pronunță cu sfială și preferă în schimb prescurtarea "I. L. Caragiale". Continuarea unei astfel de tendințe anticacofonice ar face ca fetele numite "Rodica", "Viorica", "Anica
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
potabilă. Pe teritoriul satului Târnova activează Societatea Comerciala "Târnovet-Agro" SRL care dispune de 21 de tractoare, 20 de autocamioane, 3 combine, 153 vite cornute mari, din care 74 mulgătoare. De asemenea, dispune de 1105,57 ha pământ arabil și o livadă de 43,9 ha. O alta societate comercială de tip agricol este "Fidel-Agro" SRl, ce dispune de 150 ha pământ arabil, 2 tractoare, o mașină și o combină. În localitatea Târnova sunt înregistrate 198 de gospodării țărănești de fermieri care
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
dispune de 150 ha pământ arabil, 2 tractoare, o mașină și o combină. În localitatea Târnova sunt înregistrate 198 de gospodării țărănești de fermieri care ocupă o suprafață totală de 330 ha de pământ arabil, și 1,80 ha de livadă. Gospodăriile țărănești împreună cu societățile comerciale se ocupă de creșterea animalelor, a culturilor tehnice, cerealelor, fructelor și a legumelor.
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
de județul Iași și în sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlăci, în total 85 de bărbați . Pămînt arabil, finețe și imașuri satul avea îndeajuns, avea pădure-codru, 21 de vii, 24 de livezi, a răzeșilor și două mori de vânt. La recensămîntul, din 1817, sătul a fost clasat la categoria G- săraci. Peste aproape o sută de ani, în 1904, în sat erau 203 case cu 1213 suflete, o școala elementară rusă, două
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
sat erau 203 case cu 1213 suflete, o școala elementară rusă, două mori de vint și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălti. Împrejurul satului erau vii și livezi cu pomi. Biserică din satul Condrătești în toate timpurile a purtat hramul ,Acoperămîntul Maicii Domnului, ( care se oficază la 14 octombrie) și a fost întemeiata în anul 1803 și a fost înzestrata cu cărți în limba română, tipărite peste Prut
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
elevi s-au cheltuit 1290 ruble din mijloacele zemsvei. Vine al doilea învățător - Maria Măcărescu. În 1910 învățător e numit Petru Tomacinschi. În 1911 ca tutore onorific al școlii este desemnat moșierul Alexandr Aleinicov, pe lotul școlii se înființează o livadă model de meri, peri, pruni, vișini, cireși - și o vie. Școala este subordonată Ministerului Învățămîntului Public. Învățătorii Ion Săcară și Petru Sorocinschi activează aici și în 1917. În 1924 copiii satului erau dăscăliți de Ion Martinovschi și Vera Gogu, în
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Vasile Fluieraru, Iulia Cebotari. Din a. 2000 acest post îl deține Margareta Nastas, profesoară de matematică cu un stagiu de 36 de ani. Fondul funciar al primăriei: suprafața - 1.189 ha, incl. 970 ha de pămînt arabil, 176 ha de livadă, 43 ha de viță de vie. Agenți economici: AMG-Kernel SRL; 492 de gospodării casnice țărănești (în 2004). În rest - prestarea de servicii cum ar fi: educaționale, medicale, îngrijire, aprovizionarea cu produse alimentare, materiale de construcție. Gheorghe Năstase (ortografiat uneori Năstasă
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
constituie 744.62 ha. Pe parcursul ultimilor trei ani structura terenurilor nu s-a modificat.În structura terenurilor, ponderea terenurilor cu destinație agricolă este de 70%, după care urmează intravilanul localității cu o pondere de 14%, pășunile ocupă 11% din terenuri, livezile 5%, terenurile sub ape nu depășesc 1%. Terenuri pentru irigate nu sunt amenajate. Calitatea solurilor este apreciată prin bonitatea lor. Bonitatea este estimarea comparativă a fertilității solurilor în funcție de proprietățile lor obiective, posibilitățile de obținere a recoltelor de culturi agricole. În
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
biserică cu Hramul Sf. Troița, o populatie 810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pămînt o parte romîni împroprietăriți pe pămîntul Mănăstirii Sf. Mormînt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Șunt vii și livezi. Date despre sat șunt evocate în Anuarul Statistic al Basarabiei pentru anul 1923 care în majoritatea parte se bazează pe datele primului deceniu al secolului XX: Cucueții -Noi anul înființării neprecizat, dar este atestat la 4 februarie 1878, regiune de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
prin semnăturile persoanleor nominalizate și ștampila starostelui. În act se nominalizează că moșia respectivă intra în posesia Direcției Guberniale a Proprietății de Stat Herson-Basarabia. Totodată a fost efectuată și iventarierea moșiei: -pămînt total - 1399 deseatine dintre care: sub vii și livezi și morii de apă - 3 des. pămînturile biserivii - 17 des. 256 saj pămînt ce poate fi folosit - 9 des 843 saj Pe moșie șunt următoarele construcții: La moment moșia se află în arendă moșierului grec Teoharii Anastiev Cuși, în baza
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
s-a instalat definitiv în anii 1919 și 1920 după căsătoria cu Nedelea Spanu . și în 1919 a cumpărat o moară pe benzină a arendașului Ion Georgescu-situata pe actualul loc al morii satului și în anul următor locul cu casa , livadă și prund de garla de la un anume Gh Păduraru , loc situat în centrul satului langa actuala Școală Gură Călitei
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
către nord și vest. Dincolo de linia de centură se găsesc mai multe străzi care definesc marginile teritoriului orașului: Sebastian - Ferentari - Șerban Vodă, Șoseaua Olteniței. Zona periferică a Bucureștilor din acea vreme avea un caracter exclusiv agricol (mai ales podgorii și livezi). Structura spațiului geografic respectiv se caracteriza printr-o rețea de drumuri mari, reprezentate pe hartă, de poteci neindicate și de gospodării, crame și conace în lungul drumurilor sau risipite neregulat înăuntrul viilor. Era o structură împrăștiată, corespunzătoare unei funcțiuni agricole
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
ce a dispărut între timp fiind înlocuit de un supermarket. Totuși, amintirea acelui restaurant se păstrează prin numele ce identifică azi acel punct pe harta cartierului: „Vadu Nou”. În apropierea acestui bloc, la mică distanță, între străzile Tunsu Petre și Livezilor, se află un cvartal de blocuri, azi într-o stare majoră de degradare: acesta este locul care aduce după sine renumele negativ al cartierului. Blocurile construite la începutul anilor 70, pe un teren liber ce purta denumirea de „La Maici
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]