10,288 matches
-
de profesie colportată de atîtea lichele din neamul nostru. Noi ne-am pomenit înconjurați de o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de a-i pîndi pe acești răi, m-am rățoit și am strigat la ei, iar mulțimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Doar cîte unul cutează să lucre pămîntul; sărmanul Ară c-o mînă pe plug și cu cealaltă pe arc, Cîntă-ncoifat pe-al său nai, ce-i lipit doar cu smoală, păstorul Și de războaie se tem oile-aici nu de lup. Zidul acesta ne păzește și chiar între noi ducem teama Liftei barbare de-aici amestecate cu greci, Căci locuiesc împreună cu noi de-a valma barbarii, Care în oraș stăpînesc cele mai multe clădiri. .................................................. Chiar și acei pe care îi crezi că-s
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
calibrul 14 sau 16. N-am mâncat prea mulți iepuri vânați de tătica. în nopțile de iarnă se ducea „la pândă”. Venea înghețat și plin de promoroacă și ne povestea vedenii fantastice cu vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
drum. Frica și imaginația s-au întovărășit și au pus în gândurile copilului tot felul de scenarii de groază: că se răstoară căruța într-o râpă; că se sperie caii și se răstoarnă căruța, că-i iese în drum un lup: că îl atacă niște hoți. Sub această teroare s-a perpelit băiatul o jumătate de noapte. La fiecare foșnet și la fiecare zdruncinătură a căruței se speria și aștepta ce era mai rău. De frică, s-a strâns în coșul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să mă întorc acasă. Ei n-au vrut să se întoarcă. Singur mă temeam să mă întorc acasă și nici nu mai știam pe unde să ies din pădure. M-au lăsat în urma lor și m-au speriat că vine lupul să mă mănânce. Am fost adus acasă bolnav și cu încălțările rupte. Vara, când eram cam pe la aceiași vârstă, tata cosea ovăz în grădina din spatele casei și purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nou mai erau trei copii „de școală”. Și părinții ne-au trimis la școala din Constantinești, un sat situat cam la o distanță de doi kilometri. Iarna era foarte greu de mers la școală. Vântul, viscolul, frigul și frica de lupi, ne îngrozeau. Pentru că trebuia să fim prezenți și dimineața și după masă, ne luam cu noi, în ghiozdan, mâncare pentru amiază și mergeam pe jos la școală. Era un singur învățător pentru cele patru clase, și nu se asemăna cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu nuiaua. Cu el am făcu clasele a doua și a treia. Când viscolul era prea aspru și gerul prea cumplit absentam. Iarna și dimineața când mergeam la școală, și seara când ne întorceam acasă, era întuneric, încât de frica lupilor, ne însoțea, dimineața unul din părinți, iar seara ne ieșea în cale altul dintre pă rinții noștri. Pentru clasa a IV-ea s-a înființat școală în „satul nostru” deși nu avea decât șapte sau opt copii. Clasa a fost o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a trebuit să-i dau și alte amintiri, la fel, necunoscute până acum sau citate trunchiat. Între timp, ziarul la care dânsul m-a invitat să public s-a despărțit de George Roncea (sau invers; nu mă interesează, încă, „prăzile lupilor tineri”; poate când vor deveni istorie) dar dl. Petre Nițeanu a continuat să fie atras de temă. Prin internet, aceste texte publicate mai întâi în „Atac” au circulat prin Germania, la revista „Agero” unde dl. Lucian Hetco mi-a făcut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
societății din vremea lui. Ethelgar, A Saxon poem / Ethelgar, un poem saxon (4 martie 1769) - "nori negri" "răzbubuind cu tunet" "pe munții morții", "nori suri", "zvîrliți de vînturi șuierînd", "sărind peste șuvoaiele ce se rostogolesc", plutind peste "pădurea cea străbună"; lupul urlînd, "groaznic ca glasul rîului Severn"; "planta morții" tămăduind "rana sabiei"; cînd "marea de suferință și necaz" copleșește sufletul, omul trebuie să privească la Domnul, și atunci va rămîne "în picioare ferm în zilele ispitei, precum semețul deal al lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în picioare, și imperfecțiunea omului, care nu poate decît să fie îngenuncheat de forța propriilor greșeli și nedreptăți.] Kenrick, translated from the Saxon / Kenrick, tradus din saxonă - "valuri negre" încălecînd "vînturile ce vuiesc", "nori bruni întunecați" ascunzînd "fața soarelui"; "urletul lupului" înfricoșînd cerul; "muntele ucișilor"; "vînturi tăioase și asurzitoare" vuiesc "peste întinsa cîmpie"; distrugerea șade pe sabia omului; omul "plin de sînge". Cerdick, translated from the Saxon / Cerdick, tradus din saxonă - "săgeata zburătoare-a morții"; "fluviul vuitor"; "lacul morții"; "furtuna cea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pătată de sînge"; "muntele ucișilor ridic[îndu-se] la stele", "săgeata care niciodată nu greșește-a morții", "nori suri", "noaptea neagră"; moartea ce se joacă; "săgeata morții" care este brațul omului; "trupurile ucișilor ridic[îndu-se] în munți"; "cenușile orașelor" înfundînd rîul; lupii dormind în palate; vulpile dormind "în templul zeilor"; zeii "îndopați cu sînge". Godred Crovan, a poem. Composed by Dopnal Syrric, scheld of Godred Crovan, King of the Isle of Man / Godred Crovan, un poem. Compus de Dopnal Syrric, scutier al
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a pierdut din memorie și a uitat ce a pătimit el și copiii lui jumătate de veac. Țara a fost transformată într-o „hecatombă”. Școala nu mai era școală, iar Procuratura și Justiția erau un „bordel de prostituate” conduse de lupii și hienele securității care osândeau și ucideau din ordin, premeditat și fără vină, așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
moartea națională a României. Suntem conduși de un Babilon de oameni fără scrupule, parlamenatari vicleni, perfizi și fără de idei. Producția scade în timp ce haosul inflației crește. Munții sunt dezgoliți, pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
națională a României. Suntem conduși de un Babilon de oameni fără scrupule, parlamenatari vicleni, perfizi și fără de idei. Producția scade în timp ce haosul inflației crește. Munții sunt dezgoliți, pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ținuți în afara legii de aceiași dușmani lipsiți de viață sufletescă, corbi care rod din carnea noastră chinuită, pângărind sfintele oseminte ale morților noștri sfinți, oase fărâmate de aprige prigoane sau grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni fără leac au adus Patriei și Neamului, ucigându-i pe legionari și veșnic osândindu-i
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
s-au ridicat la cifre apocaliptice. Când valurile morții vor zgudui iarăși văzduhul și pământul, pe legionari îi va găsi îngenunchiați la icoană la picioarele lui Hristos, iar pe cei slujitori materiei copleșiți de povara cărnii, slăvindu-se pe sine, lupi hulitori, îi va găsi pierduți în colbul sumbru al trecătoarelor bucurii, slavă și otravă. Sunt bătrân legionar și aceasta o mărturisesc cu reținere și teamă. Căpitanul spunea: „eu nu sunt legionar ci membru al Mișcării Legionare”, legionari sunt acei din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu anul 1930, sunt o „cascadă” de morți și de morminte, fior de prigoniri care au masacrat pe nepartizani, legionari, până la al șaptelea neam. Numele de legionari a ajuns „stafie înfiorătoare”, plăcere cruntă, dirijată de nebunia și desfrâul unor oameni, lupii beznelor, comuniștii, care au născocit atâtea infamii pe seama legionarului pentru ca omul să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica „Golgota neamului românesc”, care va concura cu „Pagini din Cartea Neagră a Bucovinei”: Ca un trăsnet din senin de Ion Nandriș, Balada copiilor deportați de Valeriu Zmoșu, Lupul „tovarăș”, Troica de Radu Ieremiciuc, Scrisoarea mamei către fiul refugiat de Aurel Tudor, A fost odată un poet de Vasile Vorobeț ș.a. Liste cu victime ale ocupației staliniste și ale refugiaților în România, tabele cu persoane martirizate, persecutate, victime ale
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
1701, prin care o parte a Bisericii Ortodoxe din Transilvania devenea dependentă de cea Catolică. Trădarea preotului Atanasie, principala unealtă în mâna oficialităților, îi stârnește lui T. o indignare furioasă și determină alcătuirea a două capitole lirice: Plângerea oilor în mijlocul lupilor și, în versuri, Arăta-vom și alte ale lui Atanasie stihuri. Cu anul 1713 se reia pomelnicul preoților din Șchei, a căror activitate este de acum strâns legată de împotrivirea față de unirea cu catolicii. Pe fondul acestor preocupări generale sunt
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
cu I. L. Caragiale), București, 1915; Cucoana Obedeanca. C. A. Rosetti poet. Sonete partiarhale, București, 1916; Sonete patriarhale. Scene și portrete, îngr. și pref. Leon Volovici, București, 1981. Repere bibliografice: Constantin Mille, „Scene și portrete” de Dumitru Teleor. Nuvelele aceluiași autor, LUP, 1886, 135; Demetrescu, Profile, 51-57; P., Teleor, „Țara”, 1894, 267; Ce crede d. Dumitru Teleor, „Epoca”, 1897, 547; Răspunsul d-lui Teleor, „Foaia pentru toți”, 1897, 23; Seraficus [Al. Antemireanu], „Realiste”, CL, 1897, 12; Caragiale, Opere, IV, 337-341; Dimitrie Teleor
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
schimbul de produse: “Avere aveau cât le trebuia, poclozi în casa, piei de miel în pod, oi în munte. Aveau și parale stranse într-un cofăiel cu cenușa. Fiindu-le lehamite de lapte, branza și carne de oi sfârtecate de lup, aduceau de la câmpie legume. Tot de la câmpii largi cu soare mult aduceau faina de papusoi.” Romanul lui Sadoveanu are un caracter miticbaladesc, zugrăvind o civilizație pastorală milenară. Evenimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt și ele prezente în roman: cumătria de la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să nu-i dai de mâncare. Și de la 33 unde-ați mai fost duși? Dup-aceea ne-o dus la Coasta Galeș, la sfârșitul lui ianuarie 1953. Acolo, vreo șapte din cei plecați de la 33 facem iar o grevă, greva lupului. La comuniști nu există greva lupului... Și să ne ducă la pușcărie, să ne ducă undeva... În lagărul ăla, unde nu era apă să te speli, nu era apă de băut sau de spălat haine, era o mizerie... Era mâncare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și de la 33 unde-ați mai fost duși? Dup-aceea ne-o dus la Coasta Galeș, la sfârșitul lui ianuarie 1953. Acolo, vreo șapte din cei plecați de la 33 facem iar o grevă, greva lupului. La comuniști nu există greva lupului... Și să ne ducă la pușcărie, să ne ducă undeva... În lagărul ăla, unde nu era apă să te speli, nu era apă de băut sau de spălat haine, era o mizerie... Era mâncare slabă, iarnă, frig... Dacă nu era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lumină prin revoluția de la 1848, totuși nu dispuneau de un personal destul de pregătit ca să guverneze. Liberalii aveau oratori, agitatori, foști revoluționari, pe cari îi pusese în vază nu calitățile lor de bărbați de stat, dar mai mult calitățile lor de lup tători pentru răsturnarea vechiului regim. De aceea conservatorii opuneau liberalilor aceleași argumente pe cari le opun astăzi 1 liberalii noilor partide ieșite din puterea sufragiului universal, anume că nu au știința de a guverna statul. Conservatorii se mândreau că au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contesta importanța poeziei patriotice scrise de Vasile Alecsandri în timpul Războiului de Independență și cuprinsă în volumul Ostașii noștri din 1878, dar el nu a fost singurul poet care s-a inspirat - atunci și în anii care au urmat - din epopeea lup tei pentru independență a poporului nostru (e suficient să-l amintim în acest context numai pe G. Coșbuc). În ceea ce privește acuzația adusă de Bacalbașa lui Lazăr Șăineanu, Iată de ce spun că alți istorii, în alt viitor, vor trebui să judece pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]