10,917 matches
-
al termenului, căci și-a pus îm practică socialismul în viața privată. Deși este un om foarte bogat, aspectul casei sale este de o mare simplitate. Trăiește fără nici un fel de fast ori podoabe. La Londra nu avea decât un modest apartament, nu dădea niciodată dineuri, decât în ziua aniversării regelui, când reunea oficialitățile în saloanele Foreign Office-ului. Atunci când, printr-o excepție, invita câteva persoane la el, dejunul sau dineul era foarte simplu, în familie, serviciul fiind efectuat de femei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
a fost ambasador la Roma, apoi Mare Vizir (1910-1911). În sfârșit, ambasador al Turciei la Berlin (1916-1918), ultima sa misiune. În ibidem, p. 450. 56 Sir William Tyrrel of Avon (1866-1945). Diplomat britanic, irlandez catolic la origine. A intrat ca modest funcționar în Ministerul Afacerilor Străine, la numai douăzeci de ani (1886). A lucrat apoi la Direcția Politică, fiind atașat, din anul 1890, ca secretar particular al lordului Sanderson. A fost după aceasta secretarul de presă (précis writer), secretarul particular (private
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
strânsă, menghina convențiilor, interdicțiilor și conveniențelor care apăsa asupra tinerilor se relaxase întrucâtva. În mecanismele mașinăriei sociale începe să se simtă un oarecare joc. Nu prea accentuat, însă de ajuns pentru a face loc jocului flirtului. Această deschidere este deocamdată modestă. Nu este decât conturul, schița unei revoluții viitoare, îndepărtată încă. În la Belle Époque se simte doar un freamăt. Un ușor fior de senzualitate, de-abia mărturisit, adie prin saloane, urmat de un cortegiu de temeri, obsesii și inhibiții. De
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau cu o soră mai mare. Însă le scapă din vedere faptul că supravegherea frățească este adesea mult mai puțin eficace decât aceea a guvernantelor severe de odinioară. Astfel, Paulette D., născută în 1921 și provenind dintr-un mediu provincial modest, își amintește că îi era foarte ușor să-și ducă de nas fratele mai mic. Mergeau la cinema, unde ea se întâlnea cu iubitul. În timp ce fratele, așezat cu două rânduri de scaune mai în față, era prins de acțiunea filmului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și inițiativelor amoroase, devenind o etapă obligatorie a flirtului 114. O altă dovadă că vremurile se schimbaseră, termenul "flirt" își face între cele două războaie apariția în limbajul popular. Desigur, cuvântul nu este foarte răspândit. Bărbații sau femeile de condiție modestă îl întrebuințează atunci când vor să pară stilați sau în pas cu moda, sau pur și simplu ca să facă haz. În rest, îi sunt preferate cuvinte ori expresii mai vechi, precum "a umbla cu", "a avea o drăguță" sau, dacă vrem
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ce sufocă mlădițele folositoare, [...] să stârpim buruienile", predică gazeta Fanfan la Tulipe, organul oficial al regimului, destinată copiilor sub 15 ani. Flirtul se numără fără îndoială printre aceste buruieni care trebuie smulse. Regimul vrea ca tânăra franțuzoaică să fie simplă, modestă, naturală. Să-și întoarcă privirea de la revistele de modă, de la filmele americane, considerate corupătoare, și să se pregătească foarte de timpuriu pentru datoria de mamă și soție. "Fiicele noastre trebuie să fie asemenea unor frumoase roade sănătoase și îmbietoare: să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în frânturi, trecutul său, greșeala sa de negrăit și zbuciumul său interior. Acest "tânăr provincial" ajuns la New York, acest "sudist jigărit și însingurat", cum îi place să se descrie pe sine, se instalase, în vara anului 1947, într-o pensiune modestă din cartierul evreiesc din Brooklyn, cu intenția de a lucra aici la primul său roman. Aici o întâlnește pe tânăra femeie, care scăpase cu viață din infernul nazist și se refugiase de puțină vreme în Statele Unite. Se angajase ca secretară
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ani o amplă etapă de fraternizare [...], ca o lungă poveste de iubire, un flirt fără margini între fetele acelei țări și băieții veniți de aiurea [...]. Familiile îi întâmpinaseră cu brațele deschise, așa cum numai acești pieds-noirs, bogați ori săraci, puternici ori modești, știu s-o facă". Cu toate acestea, regula jocului rămânea cum nu se poate mai strictă: domnișoarele pieds-noirs erau frumoase, atrăgătoare, dar greu te puteai atinge de ele. "Cei care sosiseră în Alger înaintea noastră, notează Philippe Labro, avuseseră parte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în graba mare, o petrecere-surpriză. Mașina, simbolul prin excelență al societății de consum, rămâne un lux, dar scuterele și motocicletele sunt accesibile celor mai economi. Are una până și fratele micului Daniel Picouly, Roland, care provine totuși dintr-o familie modestă. Călare pe motorul său, pe care îl face să huruie, acesta epatează, explicându-i fratelui mai mic cum "se agață" fetele. "Ai să vezi, nu-i mare brânză cu gagicile!, îl asigură acesta cu emfază. Motorul, geaca, zâmbetul, freza gen
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1956. 185 Madeleine Chapsal, convorbire cu autoarea, 20 aprilie 1999. 186 Rapport Simon sur le comportement sexuel des Français, Pierre Charon/René Julliard, Paris, 1972. Pe numele adevărat, Annie Chancel. Cântăreață franceză născută în 1945 și provenind dintr-un mediu modest, părinții săi fiind vânzători ambulanți de dulciuri la periferia Parisului. A fost una dintre cântărețele cele mai populare din a doua jumătate a secolului XX, cunoscând cele mai mari succese în anii '60 și '70 (n. trad.). 187 Florence C.
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Dar ce dracu caută ăsta, cu dolarii lui, la mine? Îi redau explicația pe care mi-o dăduse și mie Bruno: "că întreaga călătorie l-a costat mai mult decît se aștepta, că se simte "mai acasă" într-o pensiune modestă a Florenței, că tot nu stă mult"... Signora Cesca rîde, rîde mereu, cu mîinile în șolduri, scuturîndu-și pletele înflăcărate. Îmi dau seama ce e în capul ei și rîd și eu. Se așteptase la o pereche de îndrăgostiți săraci, veniți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mică pictură abstractă de pe perete încercînd să-i găsească un titlu. Femeile care intră sunt primite cu strigăte de bun venit, se vede că-s cliente vechi, probabil slujbașe care vin să ia prînzul în fiecare zi la Gastonne. Sunt modeste, zîmbitoare, puțin obosite, grăbite, răspund amabil interpelărilor și se amestecă în discuția generală. La plecare, treci prin fața unei tejghele în spatele căreia Gastonne, într-o clipă de repaus, te încasează de o sumă derizorie, conform propriei tale declarații asupra consumației. Cafeaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
obiectele noastre au fost marcate cu etichete și barete cu coduri-bară. Bagaje de mînă, poșete, borsete, tablete, cîrja mea și bastoanele altora, au fost împodobite cu acest gen de ornamente. Or, umbrela lui Nelly trebuie să fi fost atît de modestă, de ștearsă și de fără personalitate, încît a trecut neobservată. Evident că nici Nelly și nici vreunul dintre noi nu și-a dat seama de această încălcare a legilor Emiratului și ne-am adunat în holul uriaș al sălilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sezonului, adică pînă la începutul lui iulie și începînd din septembrie pînă la Crăciun inclusiv sunt ca nicăieri altundeva. Nelly și Philippe care conduc acest minunat stabiliment creat cu vreo două generații înainte de bunicul lui Philippe, începînd cu șase camere modeste, sunt cele mai primitoare gazde pe care și le poate dori un călător. Drumul e lung pînă acolo: TGV-ul, adică trenul de mare viteză pînă la Perpignan face cinci ore. Dreptu-i că e plăcut, traversarea întregii Franțe este deosebit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
depărtat în direcții depărtate de șosea, așa că ne-am hotărît să mergem unde-om vedea cu ochii, pînă ce vom găsi un loc plăcut pentru masa de prînz. Am găsit acest loc agreabil într-un cătun minuscul, cu un birt modest, unde am mîncat inevitabilele midii cu cartofi prăjiți, mîncare națională și tradițională a Nordului. Erau bine gătite și gustoase, așa că ne-am simțit foarte bine și ne-am hotărît că e momentul să ne îndreptăm spre casă. Era o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
zugrăvit rugile în stîncile Capadocciei ? La liturghia de miez de noapte la Sfîntul Mormînt, atunci cînd neguțătorii din Templu lipsesc și nu mai poluează Golgota cu tarabele lor, cînd întreaga lume doarme și e liniște deplină pe pămînt; la slujba modestă a vreunei bisericuțe din creierii munților cretani, albă și albastră, în care slujește un popă bătrîn și știrb; în capela casei Maicii Domnului din Efes, din fața izvorului care-I oferea apa limpede și rece într-o regiune fierbinte a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a Iașului de atunci. La sculptură, în primul an, a fost Mirea, fratele pictorului Gh. Mirea, în al doilea an, l-am avut pe Mateescu, fratele vitreg al lui Topîrceanu. Prin acest profesor, l-am cunoscut și pe poet. Figură modestă și, aparent, timidă, era, pare-mi-se, secretar de redacție la revista Viața Românească. Deseori ne întâlneam la Național și în fumuarul teatrului schimbam impresii și vorbe simple. Acest profesor, Mateescu, a fost primul meu client pentru încercările de pictură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
răutăcioasa. Nu rostiseră niciun cuvânt până nu ajunseră în dreptul casei memoriale a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Era o chilie de doi metri pătrați, așezată într-un parc frumos ornamentat, menită să demonstreze că iubitul conducător, concetățeanul lor, detesta averea, trăind modest într-o „căsuța”. Era mai mult o locație „de fațadă”, căci secretarul general nu stătuse nici macar câteva minute vreodată în chilia aceea; profesorul o invită pe Lăură să viziteze casă și o sună pe îngrijitoare, o marxista perfida care își
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
la unchiul ei, polițistul de pe Griviței. Era foarte aproape de Gară de Nord, de unde se putea apoi deplasa foarte usor în orice direcție. Mătușa era croitoreasa de lux și-i lucra chiar primei doamne, fiind cât se poate de discretă și modestă în acest sens. Era o familie bine închegata, aveau o singură față pe care o chema tot Lăură, iar verișoarele se înțelegeau de minune, în ciuda aerului provincial al celei venite din Moldova. Reușită ei la faculte părea un mare miracol
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
A cumpărat prin urmare un buchet mare de crini imperiali, o cutie de bomboane străine și au intrat în lift, urcând până la etajul trei. Fără a ezita câtuși de puțin, ca și cum presimțea că urmează ceva confidențial, Lăură pași în apartamentul modest unde îi atrase imediat atenția un pian elegant, cu decorațiuni din argint. O întâmpină un barbat destul de înalt într-un halat de matase albastru, trecut de vreo patruzeci și cinci de ani, cu un ușor început de calviție. Purta niște
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
limbă bielorusă, asemănătoare cu poloneza și ucraineana, care se vorbește mai ales la țară și în școlile cu predare în limba națională. Există un curent destul de puternic de promovare a limbii bieloruse în școli, presă, instituții etc., dar rezultatele sunt modeste. Cel puțin eu nu am auzit, în nicio împrejurare, un grup mai mare de 3-4 persoane vorbind bielorusa. Mai grav este însă altceva: există, în această țară, o adevărată criză identitară; mai precis, mulți dintre cetățenii ei nu sunt convinși
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
2004). După speech-urile oficiale am discutat cu Prea-Fericirea Sa atât în grupuri de 2-3 indivizi, cât și între patru ochi. Rar mi-a fost dat să cunosc un om, aflat într-o funcție de asemenea nivel, atât de cultivat, de modest, de cald și apropiat de oameni. Mă simțeam, pur și simplu, ca în preajma preotului din satul meu de pe vremea când eram copil. Este nevoie de multă, de foarte multă rea-voință, prostie și răutate ca să nu te înțelegi cu un asemenea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
organizații internaționale din care facem și noi parte. În plus, s-a mai văzut că, dată fiind apropierea noastră geografică, inițiative politice și economice importante ale României în zonă nu au mare succes fără acceptul Rusiei; mă gândesc la rezultatele modeste ale inițiativei noastre privind Marea Neagră. În ultimii ani rușii s-au dovedit mai pragmatici și mai buni diplomați ca noi. În timp ce noi, în virtutea resentimentelor noastre istorice față de Rusia, am privit doar spre Vest și am "disprețuit" ca să zic așa piața
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mea, România este, în acest război, un pifan care n-are nici echipamentul corespunzător, și nici nu prea știe în ce direcție să tragă; mai simplu spus, stăm destul de prost. Se știe că resursele noastre de petrol și gaze sunt modeste și, ca atare, trebuie să importăm. Este adevărat că nu suntem singurii în această situație. Din păcate pentru noi, până în prezent nu am avut și nu avem alt furnizor mai important ca Rusia; pe vechii noștri furnizori de pe alte continente
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
-ul, ca partid, este membru al PES și al Internaționalei Socialiste. Și înainte de 1999, dar mai ales după, atunci când au început negocierile de aderare, grupul socialist a susținut puternic și permanent România. Al treilea grup este cel liberal. Este mai modest ca mărime, iar din el fac parte și liberalii români. Nu s-a manifestat în mod deosebit nici pro, nici contra României în cursul negocierilor de aderare, și nici după aceea. Celelalte grupuri sunt nesemnificative. Ca și în Parlamentul de la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]