9,012 matches
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Putrina, Chelmenți () [Corola-website/Science/315917_a_317246]
-
De această comună depinde administrativ satul Crocva. Localitatea Chișla-Nedjimeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Nedjim. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba rusă ar fi chișla) este un termen care se traduce prin tabără militară, denumirea satului traducându-se astfel ca Tabăra lui Nedjim. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
sportivă - pe același loc, unde este amplasată și în prezent. Doar că în locul complexului sportiv actual, aici erau edificate câteva căsuțe „finlandeze" de lemn și două terenuri. În această perioadă s-a remarcat atacantul Vladimir Țincler, legendă vie a fotbalului moldovenesc. Evoluând pentru formația Moldova, el a devenit primul și unicul jucător al clubului, inclus în topul celor mai buni 33 fotbaliști ai Campionatului URSS. El a evoluat și în selecționata olimpică a Uniunii Sovietice. În componența echipei Moldova, de asemenea
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
perioadă la Nistru s-au remarcat Pavel Cebanu, Ion Caras, Alexandru Mațiura, Serghei Dubrovin, Anatoli Rîbac, Nicolae Cebotari, Gheorghe Tegleațov și Iuri Hlopotnov. Din anul 1991 clubul poartă denumirea actuală. FC Zimbru și-a păstrat renumele celei mai puternice echipe moldovenești și în campionatul statului independent Republica Moldova, până în anii 2000. În 1992 Zimbru a câștigat ediția inaugurală a campionatului Moldovei. Zimbru este singura echipă care a participat la toate edițiile Diviziei Naționale, de la fondarea ei în 1992 până în prezent. În acest
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
de clasificare BT-II-a-A-01959 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective: Mănăstirea Coșula a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Biserica a fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. Deasupra ușii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaș Marele Vistiernic și
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
pictate, îndepărtarea repictărilor din secolele XVIII-XIX și parțial din secolul XX, curățirea în etape a stratului pictural original, consolidarea și stabilizarea stratului de culoare și aplicarea unui tratament de dezinfecție cu scop preventiv. Biserica din Popăuți este construită în stilul moldovenesc, acest lucru fiind vizibil atât în planul și dispunerea încăperilor bisericii, cât și în sistemul de construcție a turlei naosului și a decorațiunilor exterioare. Biserica este zidită din piatră, în formă de cruce. Zidurile sale au grosime de peste un metru
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
în ziduri. Naosul are două ferestre mici cu ancadramente gotice pe absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cilindrică pe interior și poligonală pe exterior, și care se sprijină pe două rânduri de pandantivi în stilul tradițional moldovenesc. Catapeteasma este din lemn și datează din epoca lui Constantin Racoviță. Prin dispunerea sa avansată au fost create cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Altarul are o absidă estică cu o semicalotă impunătoare și o fereastră în arc frânt dispusă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Bun (1400-1432) și Iliaș I (1432-1433, 1435-1436, 1436-1442). Extinderea cimitirului s-a făcut treptat pe fosta zonă unde s-a aflat locuința distrusă prin ardere. În timpul săpăturilor arheologice pentru lărgirea străzii Simion Florea Marian, din 1959, au fost descoperite monede moldovenești în grădina Tarnavschi de lângă Biserica "Sf. Nicolae" (într-o groapă de circa 1,50 m adâncime în care s-au mai găsit și fragmente de vase și de plăci ornamentale - cahle întregi și fragmentare, precum și în umplutura unui cuptor). Complexul
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
găsit și fragmente de vase și de plăci ornamentale - cahle întregi și fragmentare, precum și în umplutura unui cuptor). Complexul arheologic a fost datat în a doua jumătate a sec. al XV-lea și începutul sec. al XVI-lea. Patru monede moldovenești emise în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care au fost descoperite în locul menționat mai sus, se află în prezent în colecțiile Complexului Muzeal Bucovina. Acele monede datează locuirea de lângă Biserica "Sf. Nicolae" în prima jumătate a secolului al
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
istoricul și arheologul Ion Mareș, director adjunct al Complexului Muzeal Bucovina, a elaborat lucrarea "Biserica „Sfântul Nicolae” Suceava", cea dintâi monografie închinată acestui locaș. Lucrarea a fost prefațată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica prezintă trăsăturile arhitecturii moldovenești a vremii, având plan dreptunghiular. Edificiul are contraforturi mari, între ele fiind adăugate contraforturi de dimensiuni mai mici. În exterior, biserica este decorată cu un brâu median de cărămizi în "dinți de ferăstrău", iar sub streașină se află un rând
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru contraforturi și un rând de ocnițe
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru contraforturi și un rând de ocnițe la partea superioară. Decorația bisericii este caracteristică arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, în perioada de dezvoltare sub influența artei muntenești: Biserica este flancată în partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se coboară într-un mic subsol-osuar boltit aflat sub podeaua naosului , stil asemănător cu cel
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică ortodoxă construită între anii 2001-2009 în municipiul Câmpulung Moldovenesc, pe cheltuiala inginerului Alexandru Șandru Alboi, om de afaceri milionar care emigrase pe continentul american după cel de-al doilea război mondial. Ea se află situată pe Str.
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică ortodoxă construită între anii 2001-2009 în municipiul Câmpulung Moldovenesc, pe cheltuiala inginerului Alexandru Șandru Alboi, om de afaceri milionar care emigrase pe continentul american după cel de-al doilea război mondial. Ea se află situată pe Str. Izvorul Alb, în apropiere de Gara Câmpulung Est. Alexandru Șandru Alboi s-
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
continentul american după cel de-al doilea război mondial. Ea se află situată pe Str. Izvorul Alb, în apropiere de Gara Câmpulung Est. Alexandru Șandru Alboi s-a născut la 4 august 1914 în cartierul Capu Satului din orașul Câmpulung Moldovenesc, aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei a Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de țărani înstăriți. Tatăl său, Vasile Șandru Alboi, a fost unul dintre cei mai de seamă gospodari ai localității, a militat pentru Unirea Bucovinei cu România și a
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
de automobil. Simțind dorul de meleagurile natale și oamenii dragi din tinerețe, el s-a întors în România. În primăvara anului 1999, și-a recăpătat cetățenia română. În anul 2000 a cumpărat un teren pe strada Izvorul Alb din Câmpulung Moldovenesc unde a ctitorit o biserică. Construcția bisericii a început în anul 2001. Într-un interviu din anul 2004, omul de afaceri expunea mai multe proiecte prin care dorea să contribuie la dezvoltarea municipiului Câmpulung Moldovenesc. ""Vreau să contribui cu toate
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
strada Izvorul Alb din Câmpulung Moldovenesc unde a ctitorit o biserică. Construcția bisericii a început în anul 2001. Într-un interviu din anul 2004, omul de afaceri expunea mai multe proiecte prin care dorea să contribuie la dezvoltarea municipiului Câmpulung Moldovenesc. ""Vreau să contribui cu toate puterile la ridicarea acestei zone. Sunt pregătit, am venit cu bani din țara banilor, să-i investesc în țara sufletului. Cât am umblat în lumea largă n-am găsit nici un colțișor, cât de mic, în
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
până în Munții Rarău și să construiască o grădiniță ultramodernă, pusă sub patronajul bisericii. Alexandru Șandru Alboi a decedat la Miami la 23 aprilie 2006, în prima zi de Paște, trupul său neînsuflețit fiind repatriat, depus în casa părintească din Cîmpulung Moldovenesc și înhumat la 13 mai 2006 într-o criptă din exteriorul bisericii pe care a ctitorit-o, pe strada Izvorul Alb din orașul său natal. La înmormântarea sa au participat sute de localnici, reprezentanți ai administrației locale (printre care primarul
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
al Episcopiei Romanului. Pe piatra de marmură ce se află deasupra criptei unde este înmormântat Alexandru Șandru Alboi a fost săpată următoarea inscripție: ""Aici odihnește întru așteptarea învierii ctitorul bisericii, inginerul diplomat ALEXANDRU ȘANDRU ALBOI, cetățean de onoare al Câmpulungului Moldovenesc. 4 august 1914 - 23 aprilie 2006"". Reîntors în România după mulți ani de muncă în străinătate, inginerul diplomat Alexandru Șandru Alboi a cumpărat în anul 2000 un teren pe strada Izvorul Alb din Câmpulung Moldovenesc. Cu cheltuiala sa integrală și
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
cetățean de onoare al Câmpulungului Moldovenesc. 4 august 1914 - 23 aprilie 2006"". Reîntors în România după mulți ani de muncă în străinătate, inginerul diplomat Alexandru Șandru Alboi a cumpărat în anul 2000 un teren pe strada Izvorul Alb din Câmpulung Moldovenesc. Cu cheltuiala sa integrală și cu purtarea de grijă a preotului Teodor Giosan (paroh al Bisericii "Nașterea Maicii Domnului" din Capu Satului), a început să se construiască aici începând din anul 2001 o biserică monumentală în stilul arhitectural al bisericilor
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
aici începând din anul 2001 o biserică monumentală în stilul arhitectural al bisericilor bucovinene. Edificiul a fost acoperit cu țiglă smălțuită și colorată, importată din Germania. Ca o recunoaștere a efortului făcut în favoarea comunității locale, Consiliul Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc le-a acordat, la 12 ianuarie 2004, inginerului Alexandru Șandru Alboi și preotului Teodor Giosan titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc". În anul 2006, ctitorul Alexandru Șandru Alboi a murit, fiind îngropat sub streașina bisericii, lângă zidul
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
din Germania. Ca o recunoaștere a efortului făcut în favoarea comunității locale, Consiliul Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc le-a acordat, la 12 ianuarie 2004, inginerului Alexandru Șandru Alboi și preotului Teodor Giosan titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc". În anul 2006, ctitorul Alexandru Șandru Alboi a murit, fiind îngropat sub streașina bisericii, lângă zidul sudic. Înainte de a trece la cele veșnice, ctitorul a scris câteva cuvinte despre biserica ctitorită: "„Eu, Alexandru Șandru Alboi, am cumpărat terenul pe care
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
Germania. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a conferit o distincție de vrednicie post-mortem ctitorului Alexandru Șandru Alboi, precum și pr. paroh Teodor Giosan. Pe fațada vestică a bisericii se află o placă cu următoarea inscripție săpată: Biserica „Izvorul Tămăduirii“ din Câmpulung Moldovenesc are statutul de filie a Parohiei „Nașterea Maicii Domnului“ din municipiu.
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
pe coasta dealului La Cosari. Denumirea rezervației provine de la naturalistul și geograful Mihail D. David (1886-1954), fost profesor de geografie la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. El este autorul mai multor lucrări, printre care și "Cercetări geografice în Podișul Moldovenesc", unde a dedicat câteva pagini chiar rezervației care astăzi îi poartă numele. A fost confirmată că rezervație floristica prin Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 8/1994 și prin Legea 5/2000. Rezervatia cuprinde o pajiște multiseculara, cu fânețe ce aparțin
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]