10,211 matches
-
esențializare a omenescului. În Testament literar Anton Holban se arată un teoretician al textului autentic, prin realizarea distincției între romanul dinamic și cel static al experiențelor interioare, cu adeziunea declarată pentru cel de-al doilea. Capitolul „Structuri narative” urmărește caracteristicile narațiunii holbaniene, începând cu preferința declarată a naratorului pentru nuvele, autoficțiunea din proză, și terminând cu stilul scriiturii. Anton Holban mărturisește că preferă nuvelele dintr-un viciu temperamental și consideră că tot ce a scris mai valoros e reprezentat de nuvelele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
factor maritim, istoria noastră este altceva decât cea a țărilor rămase departe de marile drumuri comerciale și la adăpost de războaie 8. Cu toate că savantul român prelucrează În această monumentală sinteză izvoare de natură geografică, demografică, economică, socială, culturală, artistică etc., narațiunea este dominată de personalități uriașe, Începând cu Darius și Încheind cu Mehmed II, cuceritorul Constantinopolului, personalități În jurul cărora se desfășoară mai toată istoria pontică. 8 V.Spinei - Studiu introductiv Marea Neagră, Ed.Meridiane, București, 1988, p.35 Este recunoscut faptul că
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
pe spinare amintirea motanului. și amintirii lui îi place și se-ntinde și toarce. dar acum, până și visul ăsta a luat sfârșit. mai singură decât toată singurătatea, mâna mea tremură. dumnezeule, doamne, pentru ce ne-ai despărțit? LUCIAN VASILIU NARAȚIUNE (EUROPA) Existența mea de acum se rezumă la a exprima căderile masive de zăpadă (în acest spațiu se petrece conversația esoterică între mine și fratele meu "Despre sublimul femeilor scandinave") Revin târziu acasă de unul singur printre bețivi, tramvaie, cucuvăi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
UN BOCET NESFÂRȘIT NI-I CÂNTAREA 292 SPOVEDANIE 293 LUCIAN VASILESCU 295 [ieri am vorbit despre poezie...] 295 [eu lucrez în ascuns la o pasăre...] 298 [în țara mea... ] 299 [când a început... ] 301 [sălbatică odinioară... ] 303 LUCIAN VASILIU 305 NARAȚIUNE (EUROPA) 305 POEM SUGERAT DE MONTAIGNE 307 ROMÂNIA DE EST 308 LUCIANOGRAMĂ (6) 309 DE FOARTE DEPARTE 310 ICONOGRAFIE (FOTOGRAFII DIN ARHIVA VASILE PROCA) 311 În colecția DIALOG XXI au apărut Angela BACIU, Despre cum nu am ratat o literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
control forțele pe care le dezlănțuiserăm. Ce fel de forță? Ca să nu uităm, iată două afirmații prima îi aparține unui martor ocular, un aviator american de la bordul bombardierului The Great Artiste (care a bombardat Nagasaki), iar a doua este o narațiune (cu siguranță speculativă) a unui vizitator al Hiroșimei curând după bombardarea orașului: ,,Observatorii din spatele aeronavei noastre au văzut o minge gigantică de flăcări ridicându-se din măruntaiele pământului [...] apoi au văzut o coloană imensă de foc purpuriu [...]. Copleșiți, am urmărit
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
practicile comunicării sociale, lumea dregătorilor, a negustorilor. Acțiunea romanului, desfășurată pe diferite planuri, este intenționat plasată în urmă cu câteva secole, în vremea dinastiei Song, pentru a deruta și a nu prilejui ocazii contemporanilor de a se regăsi în țesătura narațiunilor și a descrierilor. Personajul principal este Ximen Qing, în traducere, Sărbătoare la Poarta Apuseană, mare mandarin cu o viață socială marcată de corupție, avariție, violență. La început, un simplu patron al unei prăvălii de ierburi de leac, moștenite de la tatăl
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă sau "enunțarea de discurs" <1> / 344 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> / 346 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni enunțiative și tranziții / 351 Capitolul 8. Analiza textuală a unei povestiri de Jorge Luis Borges: "Captivul" / 355 1. O genericitate complexă / 358 2. Studiul textual al traducerii / 360
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DISCURS, (Beletristică) în general se folosește pentru tot ceea ce pornește de la facultatea de a vorbi & este derivat din verbul dicere, "a zice", "a vorbi"; este gen în raport cu discursul oratoric, discursul solemn, orațiune. Părțile discursului, după antici, erau: exordiul, propoziția sau narațiunea, confirmarea sau dovada & perorația. Pledoariile noastre păstrează și astăzi această formă; un exordiu scurt precede expunerea faptelor sau enunțul problemei de drept; urmează dovezile sau mijloacele, și în fine concluziile. "Nota asupra discursului" nu menționează nici genurile discursive ale retoricii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P2] Unul, Janinetti, dispăru. [P3] Plonjonul celorlalți. [P4] Îl scoaseră la suprafață, dar mort. T4 și T11 nu conțin decît o singură frază tipografică, T9 și T12 două fraze, T10 trei fraze și T13, patru. Dacă comparăm cele două scurte narațiuni complete din T11 și T13, constatăm că, în ciuda unei mari similitudini narative, ele nu sînt segmentate la fel. Este evident că unitatea textuală de bază nu poate fi identificată pornind de la operația de segmentare tipografică a continuumului verbal. Decupajul grafic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe baza argumentativă a adevărului prezentat ca admis din propoziția introdusă prin cum, precum și a adevărului exprimat la începutul textului. Folosirea prezentului de adevăr general introduce un PdV al opiniei comune (SE-PdV). În continuare textul se prezintă ca o narațiune împărțită în patru povestiri, provenite din patru surse diferite. Marca nach (după) dă instrucțiunea de a repeta o zonă textuală de o anumită lungime și de a delimita cu grijă marginile inițiale și finale. Limitele sînt cuprinse aici între fiecare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Controlul identității despre care este vorba la începutul textului și desemnarea "interdicție de ședere" din subtitlu, lasă să se înțeleagă existența unui individ, iar demonstrativul "acest" îi subliniază de fapt prezența explicită. Alegerea se explică prin folosirea unui prezent al narațiunii care face ca evenimentele să fie imediat perceptibile (efect de ipotipoză din retorica antică). Demonstrativul contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel deicticul acest devine acceptabil. Anaforele pronominale (el, lui) și anafora definită prin hiperonim (bărbatul) sînt în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al explicației, E. Veneziano (1997) a propus o soluție pe care o putem adapta și generaliza la cele patru tipuri de bază ale noastre, și care merge în sensul lui Vanderveken (1992: 58), menționat la finele cap. 4. Explicație, descriere, narațiune și argumentație nu pot fi definite ca patru acte de discurs primitive (F(p)), ci intermediare între scopul ilocuționar primar și aserțiune (împărtășirea unei credințe sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
complicată:...căzînd din carul cu fîn [e3] pe care-l aducea de la Pervenchères (Ornes), [e4] expiră [e5]. Propoziția [e4] pare a fi fost inserată tardiv în cursul frazei (paranteza indicatoare a locului este plasată în general, în presă, la începutul narațiunii). De fapt, ea explică ce caută personajul în vîrful uni car cu fîn. Este propoziția care explică situația inițială-Pn1 a povestirii. În schimb, legătura dintre gerunziul din [e3] și perfectul simplu final [e5] este o legătură de la cauză la efect
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Acest proces, ghidat de segmentare și de mărci lingvistice foarte diverse, este supus alegerilor și deciziilor de structurare centrate pe identificarea unui nod și a unui deznodămînt. Înscrierea unei secvențe narative într-un cotext dialogic (oral, teatral sau a unei narațiuni încastrate într-o alta) se traduce prin adăugarea, la uvertură, a unei Intrări-prefață sau a unui simplu Rezumat-Pn0 și, la finele narațiunii, a unei Evaluări finale-PnΩ care ia forma Moralei în fabule sau se reduce la o simplă Concluzie. Aceste
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nod și a unui deznodămînt. Înscrierea unei secvențe narative într-un cotext dialogic (oral, teatral sau a unei narațiuni încastrate într-o alta) se traduce prin adăugarea, la uvertură, a unei Intrări-prefață sau a unui simplu Rezumat-Pn0 și, la finele narațiunii, a unei Evaluări finale-PnΩ care ia forma Moralei în fabule sau se reduce la o simplă Concluzie. Aceste propoziții (descrise începînd cu Labov și Waletzky 1967 și detaliate în Adam 1994: 182-187 și 1999: 81-84) asigură intrarea și ieșirea din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
exordiu (al cărui scop este captarea atenției auditorului), urmat de propoziție (cauza sau teza rezumată a discursului), împreună cu diviziunea sa (anunțarea planului). Dezvoltarea are ca parte principală confirmarea (care dovedește adevărul avansat în propoziție), care poate fi precedată de o narațiune (expunerea faptelor) și care este urmată de respingere (eliminarea argumentelor contrarii). Perorația (concluzie care frapează auditorul) încheie totul. Ca să nu dăm decît un exemplu, se pare că afișul T63 urmează acest plan oratoric și că este descompus în Exordiu (titlul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
urmată de respingere (eliminarea argumentelor contrarii). Perorația (concluzie care frapează auditorul) încheie totul. Ca să nu dăm decît un exemplu, se pare că afișul T63 urmează acest plan oratoric și că este descompus în Exordiu (titlul mare), Propoziție (subtitlul în italice), Narațiune (primul paragraf), Respingere (§ 2 și 3), Perorație (exclamațiile finale). Acest model retoric nu arată totuși varietatea planurilor de texte posibile. Un plan de text poate fi convențional, adică fixat prin apartenența istorică la un gen sau sub-gen al discursului. Dar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acțiunilor este configurată aici în intrigă. Primele două versuri constituie Situația inițială-Pn1 la imperfect. Versul 3 introduce Nodul-Pn2 al povestirii, evenimentul perturbator. Versurile 4 și 5 corespund cu Re-acțiunea centrală-Pn3, iar ultimul vers cu Deznodămîntul-Pn4 subliniat de trecerea de la prezentul narațiunii la perfectul simplu care face oficiul de concluzie. Situația finală-Pn5 nu este dată explicit din două motive: pe de o parte, pentru că ea poate fi dedusă pornind de la informațiile versurilor precedente, pe de altă parte, și mai ales, pentru că ea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
povestită) și "besprochene Welt" (lumea vorbită). Această tendință spre diviziunea binară s-a fixat din nefericire în vulgarizarea școlară a cuplului "povestire/discurs", introducînd o confuzie pe care Benveniste o denunțase totuși prin anticipare: Se vorbește întotdeauna de timpuri ale "narațiunii istorice" pentru a evita termenul de "timpuri narative", prilej de numeroase confuzii" (2000: 231). Pentru a construi un mod trecut real sau fictiv, avem de ales între un mod actualizat, legat de actualitatea unui narator (ca în nucleul narativ e6-e12
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
forma de complinire, fie forma de anterioritate. Însă, atunci cînd am făcut, formă compusă, devine "aoristul discursului", va primi funcția de formă simplă, astfel încît am făcut poate deveni cînd perfect, timp compus, cînd aorist, timp simplu. (id.) Posibilitatea unei narațiuni la PC divizează "discursul" în narațiune de discurs și enunțare de discurs. Așadar avem de-a face nu cu două ci cu trei sub-sisteme enunțiative de bază: Schema 26 Benveniste a mai avut și intuiția valorii speciale a "prezentului de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
anterioritate. Însă, atunci cînd am făcut, formă compusă, devine "aoristul discursului", va primi funcția de formă simplă, astfel încît am făcut poate deveni cînd perfect, timp compus, cînd aorist, timp simplu. (id.) Posibilitatea unei narațiuni la PC divizează "discursul" în narațiune de discurs și enunțare de discurs. Așadar avem de-a face nu cu două ci cu trei sub-sisteme enunțiative de bază: Schema 26 Benveniste a mai avut și intuiția valorii speciale a "prezentului de definiție" pe care-l consideră ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din T83: Fratele tău Nushiño îți va spune că... Fratele tău Nushiño o să tragă un pîrț lung și sonor... și-ți va spune că [POVESTIRE]... Așa se spune că a fost, va rosti fratele Nushiño), și PR istorice sau de narațiune (din fabula lui La Fontaine T84 sau povestioara lui Queneau T85) pot fi situate, prin frecvența întrebuințării lor, ca și IMP-ul și COND., în căsuța polilor <4> și <2> totodată. Subțiind frontiera care separă <4> și <2> de <1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
încît PR fluctuează între valoarea enunțiativă <1> a discursului direct și valoarea generică-gnomică <3>. Poemul T85 de Queneau conține un PR istoric încadrat exemplar de două IMP și un PS final care asigură ancorarea "istorică". 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> În diegetizarea legată sau lumea/modul narativ actualizat <2>, PC2 și IMP sînt timpuri trecute în raport cu ancorarea enunțiativă <1>, definită de contactul (deixis primar) cu situația de enunțare [PR enunțării + eu-tu/voi + aici + acum]. Pentru a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
MmcP2. Ambele marchează o mișcare retrospectivă în timp ce privirea prospectivă este realizabilă cu viitorul apropiat (construit cu aller sau devoir la IMP) și cu COND. Este timpul faptelor diverse din T5, T7, T9 și al primei fraze din T12, a cărei narațiune este legată de actualitatea ziarului și a cititorilor săi (a doua frază ținînd de narațiunea distanțată <4>). Este timpul nucleului povestirii lui Sepulveda din T83, legat de actualitatea naratorului. Verbele la PR din poemul lui Cendrars din T1 nu sînt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]