10,880 matches
-
sunt slabi și stau să cadă.” (T. Arghezi, 152) În afara acestor unități lexico-gramaticale, care intră în structura predicatului, există mai multe categorii de adverbe care rămân în afara realizării unor funcții sintactice. Se disting între acestea: • adverbe interogative: oare (cu o nuanță modală dubitativă cel mai adesea): „Oare nu cântă ei ceea ce gândesc eu?...Oare nu se mișcă lumea cum voi eu?” (M. Eminescu) • adverbe (locuțiuni adverbiale) exclamative (sau interogativ-exclamative): „Apoi încet-încet m-am furișat printre oameni și unde-am croit-o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are să se întâmple așa, dar mașina opri la poartă...” (P. Sălcudeanu), „Noroc că amintirile, ca și visele, n-au durată reală, altfel ar însemna că tac de cel puțin o oră.” (Ileana Vulpescu) Observații: Subiectele realizate prin aceste adverbe au nuanță circumstanțială (așa: modală, altfel și altminteri: condițională). b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat a avea și, mai rar, a fi: „Ai să te duci în fundul iadului și n-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe uscat un aer răcoros, iar noaptea dinspre uscat spre mare. AMINTIȚI-Vă modul de formare a precipitațiilor; definiția vânturilor; vânturile specifice zonei de climat temperat; modul de formare a brizelor de munte și de mare. CLIMA 47 ETAJELE ȘI NUANȚELE CLIMATICE Clima temperată este diferențiată de influența factorilor regionali în trei etaje, în cuprinsul cărora se deosebesc mai multe nuanțe climatice. Climatul de munte este specific regiunilor cu înălțimi ce depă șesc 800 m. Se caracterizează prin temperaturi medii anuale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vânturile specifice zonei de climat temperat; modul de formare a brizelor de munte și de mare. CLIMA 47 ETAJELE ȘI NUANȚELE CLIMATICE Clima temperată este diferențiată de influența factorilor regionali în trei etaje, în cuprinsul cărora se deosebesc mai multe nuanțe climatice. Climatul de munte este specific regiunilor cu înălțimi ce depă șesc 800 m. Se caracterizează prin temperaturi medii anuale care scad de la 7° la mai puțin de 0° C pe crestele cele mai înalte, temperaturi medii în ianuarie de la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
500-600 mm Zone cu precipitații sub 400 mm Zone cu precipitații peste 1 000 mm lor Orientali (mai ales în Depresiunea Maramureș și în Bucovina) prezența frecventă a maselor de aer din Scandinavia și Marea Baltică, reci și umede, introduce o nuanță climatică aparte (baltică). Climatul de dealuri, caracteristic regiunilor cu altitudini de 300 - 800 m, este moderat. Temperaturile medii scad ușor în raport cu altitudinea (anual de la 10° la 8° C, în ianuarie de la -3° la - 5° C, în iulie de la 20° la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
termice ridicate (25 - 26° C), precipitații puține (400 - 500 mm) distribuite neuniform în timpul anului. Iarna se înregistrează geruri și viscole, iar vara secete. În cadrul acestor etaje există unele diferențieri impuse de influențele climatice din diferitele părți ale Europei. Se disting nuanțe ale climei: — submediteraneene, în Banat și în sud-vestul Olteniei, mai caldă și mai umedă, cu ploi de toamnă și ierni blânde. — oceanice, în vestul și în centrul țării (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei etc.), moderată
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dealuri și podișuri, iar pe 30% din teritoriu se află regiuni de câmpie. Există râuri mari, lacuri, precum și o bogată vegetație, de la formațiunile de stepă și silvostepă la pădurile de conifere și pajiști alpine. Climatul este temperat, cu mai multe nuanțe. Elementele specifice cadrului natural. Datorită străvechii locuiri, elementele specifice cadrului natural au cunoscut o serie de modificări. Acestea au fost influențate de factorii locali — unii cu rol restrictiv (pantele mari, altitudini de peste 1 500 m, lipsa sau excesul de apă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și proporționalitatea reliefului / 6 Formarea și evoluția reliefului României / 7 Unitățile majore ale reliefului / 8 - Carpații / 8 - Dealurile și podișurile / 22 - Câmpiile / 33 - Delta Dunării și platforma continentală / 37 2. Clima / 43 Elementele definitorii / 43 Elementele climatice / 43 Etajele și nuanțele climatice / 48 3. Hidrografia / 50 Caractere generale / 50 - Rețeua de râuri / 52 - Lacurile / 56 - Izvoarele minerale / 58 - Marea Neagră / 58 4. Vegetația, fauna și solurile / 62 Factorii care au determinat variația și distribuția vegetației / 62 - Distribuția vegetației / 62 - Fauna / 65 - Solurile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
recunoaștere și denumire a culorilor, formelor și mărimilor Scopul: Consolidarea cunoștințelor și exersarea deprinderilor de operare cu structurile perceptimotrice de culoare, forma, mărime Tipul activității: Fixare și sistematizare / terapie de grup Obiective cognitive: Să recunoască și să denumească culori și nuanțe (roșu, galben, albastru, verde, portocaliu, maro, roz, alb, negru) pe baza suportului concret-intuitiv. • Să recunoască și să denumească formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi, oval) pe baza suportului concret-intuitiv. • Să recunoască și să denumească mărimile obiectelor (mare / mic) prin diferențieri între
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
1966, J. P. Guilford generalizează creativitatea, asociind-o tuturor abilităților intelectuale: în 1967, L. Kubie asociază creativitatea cu descoperirea unor nesesizate, până atunci, legături între lucruri. Printr-o definiție concisă, R. Muchielli, în 1969, realizează un evantai foarte diferențiat al nuanțelor: . în 1971, M. Bejat reia ideea priorității noului în definirea conceptului: . J. P. Guilford își îmbogățește, în 1973, vechea definiție, accentuând aspectele legate de personalitatea creativă. Una dintre cele mai complete definiții de până în 1974 o întâlnim în Enciclopedia Hachette
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ci doar prin transparențe și duhul locului. Acest spirit al locului traversează deopotrivă acuarelele din spațiul autohton cît, mai ales, pe acelea din orizontul britanic sau din Normandia. Puritatea aerului de la țărmul mării permite artistului surprinderea diafanității și a infinitelor nuanțe cromatice rezultate din jocul fantast al luminii cu infinitele molecule de apă salină călătoare prin aer. Miracolul se produce în momentul în care ochiul intră în jocul acestui dans ideal și reține pe retină și culoarea și mișcarea ei infinită
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
care poate fi considerat ca metodă colorimetrică. Descriere: hârtia indicatoare de pH se prezintă sub forma unor benzi înguste de hârtie impregnate cu amestecuri de indicatori și care în contact cu soluția al cărei pH se determină, își schimbă culoarea. Nuanța obținută se compară cu o scară etalon de culori pe care sunt indicate valorile de pH. Hârtia indicatoare de pH se prezintă fie sub forma unor carnete sau pliante, fie sub forma unor discuri închise într-o cutie de material
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
etalon de culori pe care sunt indicate valorile de pH. Hârtia indicatoare de pH se prezintă fie sub forma unor carnete sau pliante, fie sub forma unor discuri închise într-o cutie de material plastic, al cărei capac sunt indicate nuanțele corespunzătoare diferitelor valori de pH. În funcție de zona de pH pe care o acoperă hârtiile indicatoare de pH sunt de două tipuri: hârtie indicatoare cu macrodiviziuni: acoperă domeniul de pH cuprins între 1 - 14, indicând valoarea pH-ului din unitate în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
aduce o picătură din grăsimea de analizat. Se închide prisma, se aduce aparatul în poziția inițială și se privește prin ocularul drept. Se acționează de viza micrometrică a aparatului din partea dreptă într-un sens sau altul până ce se reușește condensarea nuanțelor spectrului în două culori distincte, cu profil rectiliniu, ce intersectează exact punctul central de încrucișarea a celor două linii vizuale. În acest moment, aparatul este pus la punct și se trece la citirea indicelui de refracție pe scala gradată, privită
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
identic, folosind însă ca sursă de peroxidază laptele proaspăt. Rezultate și interpretare Se constată aparițiua unei colorații albastre, fapt care indică activitatea peroxidazei din sînge. In mod similar prezența peroxidazei din lapte se evidențiază prin apariția unei colorații albastre (cu nuanță verde) datorită formării albastrului de benzidină. 6.8.1.2. Evidențierea activității α amilazei Amilazele sunt enzime care fac parte din clasa hidrolaze. Ele sunt răspândite atât în organismul animal cât și în cel vegetal; α-amilazele sunt prezente în salivă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
stafide. Această aromă se datorează, în parte, substanțelor produse de putregaiul nobil. Gus tul vinu rilor este complex și pare a fi compus din cel al miezul ui de nu că împletit cu dulceața stafidelor, la care participă și o nuanță fină de migdale dulci. Vinurile dulci de Cotnari au de câștigat prin maturare la vas, care trebuie să dureze între 12 până la maximum 24 luni, perioadă determinată de compoziția și calitatea acestora. Învechirea la sticlă, poate să du reze în funcție de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acestora. Învechirea la sticlă, poate să du reze în funcție de destinație, de la câteva luni la 10 -15 an i și chi ar mai mult. O dată cu învechirea, și culoarea vinului suferă schimbări, ajungând până la culoarea aurului patinat, la care uneori pot apărea nuanțe chihlimbarii, asemănătoare cu c ele ale frunzelor de viță în timpul toamnei. Omagii viilor de aici sunt închinate și de alți autori: Situată la nord-vest de Iași, localitatea Cotnari, împreună cu podgoria sa, sunt cel puțin la fel de vechi ca și capitala Moldovei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Feteasca de Cotnari. Grasa de Cotnari (demidulce). Cu o culoare verzuie când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și de sâmburi de migdale, vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și-au încercat pana pe faima vinului domnesc de la Cotnari. „Via lui conu Manole Arcașu, așezată pe cea m ai înalt ă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean.” Eroul comentator din carte, adjutant de judecător, descalecă la crâșma lui moș Anghel, unde va cunoaște clienții, printre care și pe primar și unde va auzi mul te destă inuiri: „Conul Manole nu s-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
producător de vinuri, în cartea sa Vinul de viață lungă: “Via lui conu Manole A rcașu, a șezată pe cea mai înaltă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la Fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean”. Acolo era „masa întinsă tot anul . Chefur i la toartă. Femei ! ...femei goale, așa cum le-a lăsat dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițe de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ego-ului. În ego-rețeaua nr. 2, scorul de eterogenitate Blau este de 0,569, iar valoarea normalizată este de 0,854 (figura 3.8). De exemplu, în această rețea există trei categorii de alteri din punctul de vedere al apartenenței religioase (nuanțele diferite de gri indică apartenența religioasă). Calitatea compozițională a ego-rețelei reprezintă o altă măsurătoare a capitalului social al unui nod focal (ego). Aceasta face referire la numărul alterilor care dețin niveluri înalte de resurse de care ego ul are nevoie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
operei literare, oferă receptorului o lume redata prin mijloace și procedee artistice. Limbajul poetic singularizează lucrurile, faptele, peisajele, comportamentele umane și evenimentele. Constituind unul dintre cele mai vechi și accesibile domenii ale esteticii, literatura oferă posibilitatea trăirii frumosului în multitudinea nuanțelor, creează prilejuri de contemplare, admirare, oferă bucurii și plăcere intelectuală. Condiția primară este accesul la valorile autentice ale literaturii universale și naționale. Uimirea, groază, extazul, sunt stări de spirt create de ficțiunea literară. Între frumos și comic se află uratul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
domeniul esteticului avem următoarele trăsături: sensibilitate spirituală - capacitatea de a deosebi însușirile esențiale de cele neesențiale ale unor forme; acuitate vizuală capacitatea de a percepe impresiile și senzațiile estetice cele mai slabe (de exemplu: de a desluși cât mai multe nuanțe și tonuri de verde în frunzișul unui arboreă; capacitate de adaptare a percepțiilor la condiții artistice schimbate, receptivitate față de problemele noi estetice și artistice etc; În afară de aceste trăsături ce țin de sensibilitatea artistică, personalitatea elevului trebuie să aibă o gândire
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
3. Proiect educațional „Suflet de artist” 3.1 Analiza de nevoi Ca urmare a observației sistematice asupra fenomenului comunicațional vizibil în comportamentul elevilor din învățământul primar, am remarcat numeroase dificultăți manifestate de elevi în elaborarea și prezentarea unor teme cu nuanțe originale, deși sunt cotați că elevi buni și foarte buni. În condițiile în care este planificat și organizat procesul de instruire și educare al elevilor din școlile românești, educația formală prin parcurgerea obligatorie a unor programe supraîncărcate și a unui
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
2.4 să surprindă elementele de tradiție din folclorul românesc specifice copiilor și creativității; -exerciții de ordonare a versurilor din cântece; -jocuri de creație; recunoașterea unor fragmente melodice sau ritmice din cântecele învățate;exerciții de obținere a culorilor, tonurilor și nuanțelor; exerciții de cunoaștere și utilizare a materialelor necesare în activități practice; realizarea unor texte, povești, povestiri orale/pe benzi desenate, lucrări plastice pe teme date; -interpretarea unor cântece însoțite de mișcări, utilizând diverse modalități de interpretare; -elaborarea unor lucrări în
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]