8,430 matches
-
pe care le numește „corelative”, care funcționează și se dezvoltă pe baza principiului interacțiunii . În Realitatea socială, încercarea de redefinire a obiectului sociologiei l-a determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
obiectului sociologiei l-a determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția cea mai puțin întemeiată”. Contractualismul, în raport cu mecanicismul, recunoaște dimensiunea voluntară a vieții sociale. Ca teorie, însă
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
societății” și conferă cercetărilor particulare un nou înțeles. Eroarea sociologismului constă în exagerarea nepermisă a punctului de vedere sociologic, pentru a constitui din sociologie „o enciclopedie a științelor sociale particulare”. Pasul hotărâtor pentru constituirea sociologiei îl face universalismul, dar această paradigmă lasă nedefinită „natura totalității sociale, încercând să înlăture determinismul cauzal din știință”. Integralismul comite eroarea de a considera societatea ca o realitate ce îi ignoră pe indivizi. Astfel, că problema raportului individ-societate apare ca insuficient aprofundată atât de individualism, cât
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
indivizi. Astfel, că problema raportului individ-societate apare ca insuficient aprofundată atât de individualism, cât și de universalism. Noologismul, prin intermediul culturii, vizează deopotrivă individul și societatea, cu precizarea că aceasta nu lămurește pe deplin noul cadru al realității. Fenomenologia este singura paradigmă care a rămas necriticată de către Herseni, datorită noutății ei, cât și a poziției autorului, care este una prin excelență fenomenologică. De aceea, problema individului și a societății se pune în termenii comprehensiunii fenomenologice. Colaboreaza cu „Gând romanesc” • Filosofia timpului pierdut
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
Separarea ciberspațiului de realitatea virtuală e imposibilă întrucât ele sunt în interdependenta, chiar în suprapunere a semnificaților. Văzută că “utopie dialogica” (Frederic Jameson) această lume își conturează o poetica a genului în primul rând prin ruptură de literatură SF. Prima paradigmă care e supusă efasării presupune o eliminare a “posibilelor” puse sub semnul viitorului. Cyberpunk-ul operează cu un prezent continuu care se desfășoară în baza noțiunii de simultaneitate. Cel mai probabil timpul, daca oricum e vidat de varianta să cronologică, e
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
asupra individului și realității sale, dispariția subiectului autonom și ideea transgresiunii granițelor dintre biologic și tehnologic. Date fiind aceste puncte de referință, Brian McHale pune accentul pe reorientarea ontologica a ficțiunii cyberpunk. Microlumile, eul centrifugal (automultiplicant), universul sintetic, traduc o paradigmă a pluralității ontologice, un "univers fără lume", cu corolarele: "timp fără temporalitate, spațiu fără spațialitate," dar în același timp pun problematică dorinței de a suprima sentimentul solitudinii “imanente și fără orizont pe care o presupune pierderea proprietății de lume.” . Note
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
compara pe Spengler cu Schopenhauer, Max Weber îl caracteriza drept “un diletant foarte ingenios și foarte școlit”. Spengler a respins explicațiile cauzale ale dezvoltării istoriei, a considerat că la baza evoluției istoriei se află un model ciclic. Astfel, a înlocuit paradigma liniară de reprezentare a istoriei universale cu cea ciclică și a negat existența unui sens general al istoriei, negând în primul rând însăși validitatea termenului de istorie generală și propunând în schimb termenul/conceptul de “istorii particulare”. Practic, Spengler a
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei relativității speciale de către Albert Einstein în 1905. Această viziune a evoluției științei în etape constituite din acumulări cantitative urmate de revoluții în care "paradigma" științei se schimbă în mod fundamental, a fost formulată de către Thomas Kuhn în "Structura revoluțiilor științifice" (1962). Imre Lakatos a considerat știința drept urmărirea unor programe de cercetare complexe. Joseph D. Sneed a dezvoltat structuralismul epistemogic. T. S. Kuhn și
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
că cercetarea științifică decurge altfel decât cum afirmă raționalismul critic al lui Popper sau cum afirmă criticii lui Popper. Astfel, savanții, în faza obișnuită a cercetării lor, nu urmăresc să verifice afirmațiile fundamentale ale teoriilor lor, ci cercetează în cadrul unei paradigme sau program de cercetare neverificat, care le arată căi de a rezolva acele necunoscute care sunt conținute în paradigmă. Paradigma sau programul de cercetare nu sunt disponibile în cadrul acestei faze ordinare a cercetării, deci constă din presupuneri inițiale care de
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
Astfel, savanții, în faza obișnuită a cercetării lor, nu urmăresc să verifice afirmațiile fundamentale ale teoriilor lor, ci cercetează în cadrul unei paradigme sau program de cercetare neverificat, care le arată căi de a rezolva acele necunoscute care sunt conținute în paradigmă. Paradigma sau programul de cercetare nu sunt disponibile în cadrul acestei faze ordinare a cercetării, deci constă din presupuneri inițiale care de fapt nici măcar nu pot fi falsificate. Conform lui Imre Lakatos, asta nici nu este necesar, întrucât funcția ei principală
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
savanții, în faza obișnuită a cercetării lor, nu urmăresc să verifice afirmațiile fundamentale ale teoriilor lor, ci cercetează în cadrul unei paradigme sau program de cercetare neverificat, care le arată căi de a rezolva acele necunoscute care sunt conținute în paradigmă. Paradigma sau programul de cercetare nu sunt disponibile în cadrul acestei faze ordinare a cercetării, deci constă din presupuneri inițiale care de fapt nici măcar nu pot fi falsificate. Conform lui Imre Lakatos, asta nici nu este necesar, întrucât funcția ei principală constă
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
științifico-teoretice clasice ale lui Popper sau ale Cercului vienez despre natura cercetării științifice. Constructivismul merge mai departe și respinge teza falsificaționismului, potrivit căreia modificările în curs de desfășurare ale tezelor falsificate duc la o apropiere asimptotică către realitate. Relativismul consideră paradigmele științifice drept o chestiune de credință, aceste paradigme putând fi considerate adevărate sau false doar în cadrul unei anume culturi și epoci. Pe lângă acestea s-a dezvoltat în ultimele două decenii - pornind din SUA - o cercetare "științifică" categoric neobiectivă, conform căreia
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
vienez despre natura cercetării științifice. Constructivismul merge mai departe și respinge teza falsificaționismului, potrivit căreia modificările în curs de desfășurare ale tezelor falsificate duc la o apropiere asimptotică către realitate. Relativismul consideră paradigmele științifice drept o chestiune de credință, aceste paradigme putând fi considerate adevărate sau false doar în cadrul unei anume culturi și epoci. Pe lângă acestea s-a dezvoltat în ultimele două decenii - pornind din SUA - o cercetare "științifică" categoric neobiectivă, conform căreia știința nu are doar rol descriptiv și explicativ
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
par a fi concordante cu acestea sunt neglijate; în cazuri extreme, aceasta ducând la violări grave ale codului de cercetare științifică, doar pentru a-și apăra propriile teorii. Astfel s-ar putea explica și încetineala cu care sunt recunoscute noi paradigme științifice. De asemenea, cei care se orientează după știință sunt criticați pentru că se orientează orbește spre autoritatea științifică, temându-se să cerceteze cu minuțiozitate subiectul respectiv. Datorită conflictului dintre rezultatele cercetării științifice și dogmele religioase, de-a lungul secolelor știința
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
linear, cumulativ, așa cum susținea Karl Popper, ci se petrece în salturi, perioadele de cercetare lineare (știința normală) alternând cu perioade de criză și revoluții științifice. Kuhn introduce și susține în lumea academică modelul "paradigmatic" de dezvoltare știintifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică în procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o periodă de creștere cumulativă a științei. Dar
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
Kuhn introduce și susține în lumea academică modelul "paradigmatic" de dezvoltare știintifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică în procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o periodă de creștere cumulativă a științei. Dar se întâmplă să apară fenomene noi, necunoscute până atunci, care nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente, deoarece aceasta nu poate oferi răspunsuri
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o periodă de creștere cumulativă a științei. Dar se întâmplă să apară fenomene noi, necunoscute până atunci, care nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente, deoarece aceasta nu poate oferi răspunsuri și explicații mulțumitoare, palpabile, științifice ale fenomenului nou apărut. Atunci comunitatea academică și procesul de cercetare intră în criză. În acest moment intervine schimbarea de paradigmă, adică are loc o revoluție științifică. Așadar
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente, deoarece aceasta nu poate oferi răspunsuri și explicații mulțumitoare, palpabile, științifice ale fenomenului nou apărut. Atunci comunitatea academică și procesul de cercetare intră în criză. În acest moment intervine schimbarea de paradigmă, adică are loc o revoluție științifică. Așadar, revoluția științifică înseamnă înlocuirea unei paradigme cu o alta, care răstoarnă principiile vechii paradigme. Noua paradigmă cuprinde astfel un nou set de reguli și metode care vor fi folosite de către cercetători în procesul
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
oferi răspunsuri și explicații mulțumitoare, palpabile, științifice ale fenomenului nou apărut. Atunci comunitatea academică și procesul de cercetare intră în criză. În acest moment intervine schimbarea de paradigmă, adică are loc o revoluție științifică. Așadar, revoluția științifică înseamnă înlocuirea unei paradigme cu o alta, care răstoarnă principiile vechii paradigme. Noua paradigmă cuprinde astfel un nou set de reguli și metode care vor fi folosite de către cercetători în procesul de cercetare până când și aceasta la rândul ei va intra în criză și
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
fenomenului nou apărut. Atunci comunitatea academică și procesul de cercetare intră în criză. În acest moment intervine schimbarea de paradigmă, adică are loc o revoluție științifică. Așadar, revoluția științifică înseamnă înlocuirea unei paradigme cu o alta, care răstoarnă principiile vechii paradigme. Noua paradigmă cuprinde astfel un nou set de reguli și metode care vor fi folosite de către cercetători în procesul de cercetare până când și aceasta la rândul ei va intra în criză și va fi înlocuită de o altă paradigmă. Kuhn
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
apărut. Atunci comunitatea academică și procesul de cercetare intră în criză. În acest moment intervine schimbarea de paradigmă, adică are loc o revoluție științifică. Așadar, revoluția științifică înseamnă înlocuirea unei paradigme cu o alta, care răstoarnă principiile vechii paradigme. Noua paradigmă cuprinde astfel un nou set de reguli și metode care vor fi folosite de către cercetători în procesul de cercetare până când și aceasta la rândul ei va intra în criză și va fi înlocuită de o altă paradigmă. Kuhn observă de
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
vechii paradigme. Noua paradigmă cuprinde astfel un nou set de reguli și metode care vor fi folosite de către cercetători în procesul de cercetare până când și aceasta la rândul ei va intra în criză și va fi înlocuită de o altă paradigmă. Kuhn observă de altfel că noile paradigme se întemeiază contra curentului dominant în cercetare la un moment dat, merge în contra principiilor paradigmei curente, negându-i chiar principiile, tehnicile, și metodele de cercetare. Un alt termen cheie în teoria lui este
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
nou set de reguli și metode care vor fi folosite de către cercetători în procesul de cercetare până când și aceasta la rândul ei va intra în criză și va fi înlocuită de o altă paradigmă. Kuhn observă de altfel că noile paradigme se întemeiază contra curentului dominant în cercetare la un moment dat, merge în contra principiilor paradigmei curente, negându-i chiar principiile, tehnicile, și metodele de cercetare. Un alt termen cheie în teoria lui este ceea ce el a numit "incomensurabilitatea teoriilor". Conform
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
cercetare până când și aceasta la rândul ei va intra în criză și va fi înlocuită de o altă paradigmă. Kuhn observă de altfel că noile paradigme se întemeiază contra curentului dominant în cercetare la un moment dat, merge în contra principiilor paradigmei curente, negându-i chiar principiile, tehnicile, și metodele de cercetare. Un alt termen cheie în teoria lui este ceea ce el a numit "incomensurabilitatea teoriilor". Conform acestei sintagme, știința se dezvoltă independent de comunitățile științifice, fiecare comunitate științifică își dezvoltă o
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]