11,301 matches
-
text un pasaj care a exercitat asupra sa o influență semnificativă (a avut ecou în experiența personală ori contrazice ceea ce știa el despre acel subiect până în clipa de față); - fila de hârtie este împărțită în două: în stânga, cursantul va descrie pasajul ales, pentru ca în dreapta să noteze comentariile/impresiile personale referitoare la textul respectiv; o serie de întrebări sunt deosebit de utile acum: Ce a motivat alegerea pasajului respectiv? De ce nu s-a ales un alt pasaj? Ce conexiuni s-au realizat între
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
până în clipa de față); - fila de hârtie este împărțită în două: în stânga, cursantul va descrie pasajul ales, pentru ca în dreapta să noteze comentariile/impresiile personale referitoare la textul respectiv; o serie de întrebări sunt deosebit de utile acum: Ce a motivat alegerea pasajului respectiv? De ce nu s-a ales un alt pasaj? Ce conexiuni s-au realizat între pasajul respectiv și experiența proprie? Ce nedumeriri există în legătură cu acel text? etc. Berthoff observă că „jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cursanții
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în două: în stânga, cursantul va descrie pasajul ales, pentru ca în dreapta să noteze comentariile/impresiile personale referitoare la textul respectiv; o serie de întrebări sunt deosebit de utile acum: Ce a motivat alegerea pasajului respectiv? De ce nu s-a ales un alt pasaj? Ce conexiuni s-au realizat între pasajul respectiv și experiența proprie? Ce nedumeriri există în legătură cu acel text? etc. Berthoff observă că „jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cursanții stabilesc o legătură strânsă între text și propria lor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ales, pentru ca în dreapta să noteze comentariile/impresiile personale referitoare la textul respectiv; o serie de întrebări sunt deosebit de utile acum: Ce a motivat alegerea pasajului respectiv? De ce nu s-a ales un alt pasaj? Ce conexiuni s-au realizat între pasajul respectiv și experiența proprie? Ce nedumeriri există în legătură cu acel text? etc. Berthoff observă că „jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cursanții stabilesc o legătură strânsă între text și propria lor experiență și cunoaștere” (apud Dumitru, 2000). 6
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe care le-au făcut. 5. Cursanților li se cere să aleagă încă o variantă; ei își pot menține sau schimba alegerea făcută prima oară. 6. Cursanților le este permisă testarea predicțiilor făcute prin observarea unui experiment sau citirea unui pasaj oferit de către cadrul didactic/trainer. Această tehnică este interesantă în primul rând pentru formarea cursanților ca grup, și mai puțin pentru găsirea unor soluții; în același timp, se urmărește educarea gândirii participanților. 6.9. Metoda studiului de caztc "6.9
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
metamorfozeze. Nu mai sunt citite, ci malformate, răstălmăcite. De aceea, domeniul pe care din inerție îl numim literatură veche presupune o pregătire aparte. Nu spun că nu se poate bucura oricine de plasticitatea limbii vechi, de efectele expresive ale cutărui pasaj de cronică; doar că o face dând satisfacție unui alt gust, unei alte mentalități, unui alt mod de a gândi și a percepe lumea decât cele care i-au fost specifice autorului operei respective. Așa cum nu putem înțelege, de exemplu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
într-o tălmăcire românească efectuată în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă, cu variații nesemnificative, în întregime, dintre care unul i-a aparținut lui Ștefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Constantin Cantacuzino, contemporanul lui Cantemir 68). Dan Zamfirescu a pus în oglindă pasaje din scrierea atribuită domnitorului muntean și fragmente din Fiziolog, demonstrând fără tăgadă influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dintr-un Thesaurus biblicus, un dicționar care ordona citate biblice pe criterii tematice și alfabetice 77. Altfel, Cantemir cunoștea cu siguranță Psaltirea versificată a mitropolitului Dosoftei, tipărită în 1673, ca și Viiața lumii a lui Miron Costin, din care transcrie pasaje întregi în Istoria ieroglifică și mai ales în Divanul 78. Dar mentalitatea sa este alta: el nu mai crede, precum Costin, că singura șansă a omului este obediența oarbă față de divinitate. Nu mai are mentalitatea specific medievală a omului supus
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
traducerii lui Nicolae Milescu, remaniat de traducătorul mai sus pomenit, a fost cel pe care Dimitre Cantemir amintește, în Descriptio Moldaviae, că l-ar fi citit cândva ("legebamus aliquando in Herodoti manuscripti historiis"). Dovada cea mai clară este menționarea unui pasaj interpolat, despre taifalii care ar fi locuit în preajma Prutului. Or, această informație nu îi aparținea lui Herodot și nici nu avea cum, de vreme ce această populație a apărut la câteva secole după Herodot. Prin urmare, conchide N.A. Ursu, Cantemir a citit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
El are de ales între o situare "afectivă" față de țara natală, față de un spațiu care continuă să însemne chiar și în timpul exilului său în Rusia "acasă" și una obiectivă, "științifică", să-i spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând a descrie obiceiurile Moldovenilor un lucru, de altfel, ori nimănui cunoscut, ori puținora dintre străini dragostea de patrie stăruie și-mi poruncește să înalț cu laudă neamul din care m-am născut, și să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult mai convenabilă) și obiectivitatea obligatorie într-un demers care se vrea științific. De aceea simte nevoia să mărturisească de la bun început dificultatea în care se află și să pledeze pentru soluția mai spinoasă, dar moralmente corectă. Am subliniat în pasajul de mai sus termenii conflictuali între care autorul este nevoit să se situeze: "dragostea de țară" nu este altceva decât inerția discursivă pe care un discurs auto-imagologic îl presupunea în secolul al XVIII-lea (când se afla la începuturile sale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în mod conștient o realitate pe care o cunoaște bine. Ba chiar susține deschis că o astfel de atitudine este benefică: moravurile se îndreaptă nu doar prin râs, conform unui dicton clasic, ci și prin sublinierea lor lucidă. Sigur, unele pasaje tranșante lezează și astăzi sensibilitatea patrioților de facto. Și totuși, valoarea lor, cel puțin în intenție, este una documentară, nu subiectivă. Chiar și constatarea fermă a lipsei oricărei calități a moldovenilor ("...mărturisim sincer că, în moravurile Moldovenilor, înafară de credința
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Din psihologia poporului român (1906), Constantin Rădulescu-Motru, cu Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte (1910), Cioran, cu Schimbarea la față a României (1936) și alții. Nu iese din discuție, cu toate acestea, doza de subiectivitate inevitabilă pe care anumite pasaje din lucrare o pot conține; nu este vorba despre acele interpretări deformante pe care el le acordă unor evenimente din trecut, care i s-au tot reproșat 92. Sigur, faptul că "inventează" anumite documente care să ateste originea veche a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lor; acestea, prin densitatea și prin diversitatea lor depășesc cu mult posibilitățile de absorbție ale culturii române de la finele secolului al XVII-lea. Ba chiar ridică semne de întrebare asupra erudiției ostentative a autorului. Cantemir citează de-a valma, în afara pasajelor din Biblie, nu doar autori agreați de Biserica ortodoxă răsăriteană, precum Grigore Palamas, Ioan Gură de Aur, Ioan Scărarul, Grigorie de Nazianz, ci și catolici precum Augustin (numit, totuși, "sfântul Augustin"), Boethius și, în egală măsură, autori laici, antici în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
După cum aminteam, în Divanul îl folosește în mod repetat, referindu-se la el ca la o autoritate în domeniul eticii, ca la un autor bine orientat, în pofida apartenenței sale la o cultură precreștină, "păgână". Doar că această decupare a unor pasaje și montarea lor în contexte total diferite nu demonstrează și frecventarea la sursă a operei lui Seneca. Mai mult decât atât, este vorba de o înțelegere deformată a filosofiei acestuia și a doctrinei stoice: rezultă un stoicism creștinizat, interpretat tendențios
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
animalium 5. Dezbaterile anticilor sunt tensionate, ele prelungindu-se însă, cu o deformare alegorică, moralizatoare, și în evul de mijloc. Cea de a doua tendință își căuta și își găsea însă, în perioada medievală, argumentele mai ales în Biblie. Un pasaj din Epistolele către Romani ale apostolului Pavel (8, 20-21: Căci făptura a fost supusă deșertăciunii nu de voia ei, ci din pricina aceluia care a supus-o cu nădejdea însă că și ea, făptura însăși, se va elibera din robia stricăciunii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
natural sau, mai bine spus, acest regn, universul întreg este conceput ca un nesfârșit vertij de semne în care omul trebuie să se descurce cu ajutorul textelor sfinte. Pentru Origen, de pildă, animalele nu sunt decât instrumente alegorice. Referindu-se la pasajele din Geneză privitoare la crearea animalelor, el interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să se ivească târâtoare și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce înțelegea Augustin prin "realități", iar exemplele pe care episcopul din Hippo le folosește dovedesc încă o dată că nu relevanța experienței conta, ci acea încărcătură simbolică pe care tradiția o atribuia unor animale, plante, pietre impunea și imaginea lor. Reiau pasajul: "Căci și ceea ce se știe despre șarpe: că, spre a-și apăra capul, își oferă întreg corpul celor ce-l lovesc cât de bine ilustrează acest lucru sensul acelor cuvinte prin care Domnul ne poruncește să fim iscusiți ca șerpii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care vrea să înțeleagă"46. Interesant este de observat că Augustin își extrage informațiile din Fiziolog, conform căruia prima natură a șarpelui este aceea de a-și lepăda pielea intrând în locuri strâmte; firește, "dovada" o constituie aceeași trimitere la pasajul din Evanghelia după Matei. A patra natură a șarpelui ar fi tocmai aceea de a-și ascunde capul atunci când este atacat, iar interpretarea este și de aceast dată identică: Hristos este capul, care trebuie protejat 47. Iată, așadar, care sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Marco Polo, în care, văzând în Regatul Basman (de fapt, Pasaman, pe coasta de vest a Insulei Sumatra) rinoceri, marinarii îi iau drept inorogi (confuzia exista, vom vedea, încă din Etimologiile lui Isidor din Sevilla) și-și mărturisesc dezamăgirea. Reiau pasajul cu pricina: "Au elefanți sălbatici; au încă mare mulțime de inorogi, cu nimic mai prejos decât elefanții ca mărime. Pielea o au asemenea bivolilor, iar labele seamănă cu ale elefanților. Pe mijlocul frunții au un corn negru, foarte zdravăn. Luați
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la înfățișare; nu e deloc așa cum spunem și povestim despre el în țările noastre: că e o vietate care își așează capul numai în poala unei fecioare. Vă încredințez că e cu totul altfel decât spunem noi că este"61. Pasajul este succint comentat și de Umberto Eco, în Kant și ornitorincul, întrucât, consideră semiologul, el este o bună probă a modului în care funcționa cunoașterea în perioada medievală: "Marco Polo pare să ia o hotărâre: în loc să resegmenteze conținutul adăugând un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în special al celor care călătoriseră în Orient. Dar un simplu argument al adversarilor săi îl face să dea înapoi: cum se poate împăca incredulitatea cu prezența unicornului în Biblie? Și atunci chirurgul ezită: dacă nu ar fi existat aceste pasaje din Biblie, afirmă el, ar fi fost convins că inorogul este o simplă plăsmuire, dar așa nu are de ales și se vede nevoit să creadă că acest animal este real11. Câțiva ani mai târziu, în 1607, un savant englez
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Iisus 13): le-a creștinizat sau le-a manipulat pentru a servi unor scopuri creștine. Ctesias, Aristotel, Plinius și alții devin autorități frecventabile pentru că gânditorul creștin are nevoie de argumentele lor, de mărturia lor pentru a-și justifica demersul. Pasajele convenabile sunt extrase din context și alipite într-un nou discurs, de cele mai multe ori alegoric. Suferă, în acest mod, și un proces de re-semnificare. Sursa primă, pe care toți cercetătorii o recunosc atunci când discută despre preistoria unicornului este lucrarea Indica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în acest mod, și un proces de re-semnificare. Sursa primă, pe care toți cercetătorii o recunosc atunci când discută despre preistoria unicornului este lucrarea Indica, a grecului Ctesias din Knidos, medic al lui Darius II și apoi al lui Artaxerxes.14 Pasajul a fost reluat de aproape toți cei care s-au ocupat sistematic de unicorn și i-a influențat pe toți enciclopediștii și naturaliștii antici și, prin intermediul lor, și pe cei medievali sau renascentiști. Există în India măgari sălbatici la fel de mari
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și încredere în rațiune decât în primele lucrări arată Cantemir în Istoria ieroglifică. Prin urmare, în această operă, scrisă fără autocenzură, căci era limpede că ea nu are cum să devină publică, autorul își manifestă întreaga sa libertate de gândire. Pasajul pe care își sprijină argumentația este, într-adevăr, grăitor, nemailăsând loc suspiciunilor. Căzut în capcana întinsă de Hameleon, Inorogul se vede prins între fălcile Corocodilului (care, să ne amintim, simbolizau, în unele reprezentări ale Judecății de Apoi, gura Iadului) și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]