9,077 matches
-
46 de km distanță de oraș, si a devenit o a doua casă pentru mulți vizitatori germani ai Costă del Sol. Și Nerja, la 50 de km distanță de Malaga, este cel mai cunoscut resort din regiune și casa faimoasei peșteri Nerja. Costă del Sol vestică este mult mai cunoscută pe plan internationat decât partea estică. Primul oraș care apare din partea vestică a orașului Malaga este Torremolinos, la 15 km distanță. În ordinea următoare, se ajunge la Benalmadena (22 km distanță
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
mai vechi căi de comunicații din Peninsulă Iberica. Ambele rute duc către Asturias. Aici există și interesante urme preistorice ce merita văzute. Acestea sunt rămășițele umande de la așezarea omenească din Asturias ce datează din epoca pietrei. Cele mai cunoscute sunt peșteră Tito Bustillo aflată lângă Ribadesella, El Pindal, El Buxu, si Candamo, toate fiin exemple ale arte paleolitice și ale artei atnice din cadrul așezărilor celtice omenești de aici. Asturias este un loc plin de valori culturale ce așteaptă să fie descoperite
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
regiune prezintă și un sortiment interesant de brânzeturi. Gamoneu este extreme de delicious dar cel mai bun este de departe Queso de Cabrales. Această brânză din valea Cabrales este moale și învelita în frunze de castan și este depozitat în peșteri umede pentru a se “maturiză”. Deserturile de aici include arroz con leche - este o delicioasă budica cu cremă de lapte scufundata în orez; și trebuie menționat și mantequilla care este cel mai bun unt din Spania. Tradiția numită El Campanu
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
mai poartă denumirea «Peșteră 1 Mai», ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
poartă denumirea «Peșteră 1 Mai», ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-una din dolinele cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
i s-au descoperit secretele, Pragul Cehilor se depășește relativ ușor. Galeria Cehilor care-i urmează, prezintă porțiuni înguste și săli mari, cum este Sală Pagodelor, bogat ornamentata cu draperii, sau Sală Prăbușirilor, care reprezintă cel mai mare gol al peșterii (80 m lungime, 30 lățime și 30 înălțime). Din podeaua ultimei săli se deschide un puț de 9 m care se coboară la liber. Urmează o galrie fosilă plină de șepte de podea. care se termină pe buza unui alt
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
ei, galeria se termină într-un sifon cu nisip. Corelarea cu formațiunile de suprafață arată că acest punct se află doar la câteva zeci de metri de ieșirea apei la zi în Izbucul Poliței. este una dintre cele mai interesante peșteri din Munții Apuseni prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu uitați trusa de cartare. Avenul este parțial explorat și poate oferi surprize celor curajoși. Din punct de vedere biospeologic această peșteră este încă puțin cunoscută; s-a descris de aici doar diplopodul troglobiont Typhloiulus serbani. Ea a furnizat și câteva resturi scheletice de Rupicapra rupicapra, element complet dispărut astăzi din fauna Munților Apuseni, precum și un craniu de Bison priscus, ambele la
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
este una din cele mai frumoase peșteri, fiind considerată ca având cele mai diverse speleoteme din carstul românesc. Este un adevărat muzeu natural, pe o lungime relativ mică alternând toată gamă de speleoteme aranjate riguros, ca de mână unui tipicar muzeograf. Deoarece este rezervație închisă total vizitării
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
lungime relativ mică alternând toată gamă de speleoteme aranjate riguros, ca de mână unui tipicar muzeograf. Deoarece este rezervație închisă total vizitării, e suficient să amintim că se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara. Pojar, care pe langă boală cunoscută din copilărie mai are și sensul de incendiu, căldura mare, aici are înțelesul de loc călduros, adică versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliță este
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
are și sensul de incendiu, căldura mare, aici are înțelesul de loc călduros, adică versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliță este un raft, aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci este peșteră situată pe locul drept de pe panta sudică a muntelui. 1929 - Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și E. G. Racoviță sub numele de "Peșteră de la Pojarul Ghețarului". 1949 - Peșteră a fost explorata de M. Șerban, I. Viehmann
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliță este un raft, aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci este peșteră situată pe locul drept de pe panta sudică a muntelui. 1929 - Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și E. G. Racoviță sub numele de "Peșteră de la Pojarul Ghețarului". 1949 - Peșteră a fost explorata de M. Șerban, I. Viehmann și St. Rotarides. 1955 - A fost făcută prima cartare de I. Viehmann, M. Bleahu
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
ridicată. Poliță este un raft, aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci este peșteră situată pe locul drept de pe panta sudică a muntelui. 1929 - Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și E. G. Racoviță sub numele de "Peșteră de la Pojarul Ghețarului". 1949 - Peșteră a fost explorata de M. Șerban, I. Viehmann și St. Rotarides. 1955 - A fost făcută prima cartare de I. Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. 1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci este peșteră situată pe locul drept de pe panta sudică a muntelui. 1929 - Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și E. G. Racoviță sub numele de "Peșteră de la Pojarul Ghețarului". 1949 - Peșteră a fost explorata de M. Șerban, I. Viehmann și St. Rotarides. 1955 - A fost făcută prima cartare de I. Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. 1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. 1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subțiri cu cristale de calcit
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
culoarului înălțat. Acesta este bogat concreționat cu coloane, stalagmite, draperii albe de montmilch întărit, cu pereții incrustați cu cristale fibe-rosii, cu clustete și diaclaze cu cristalictite perlate. Este un fel de rezumat a tot ce vom întâlni mai departe în peștera. Culoarul acesta este înălțat față de podeaua de rocă a peșterii căci imediat dincolo de el planșeul care l-a constituit este prăbușit, făcând loc unei gropi de circa 8 m diametru și adâncă de 5 m, al cărui fund este ocupat
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
albe de montmilch întărit, cu pereții incrustați cu cristale fibe-rosii, cu clustete și diaclaze cu cristalictite perlate. Este un fel de rezumat a tot ce vom întâlni mai departe în peștera. Culoarul acesta este înălțat față de podeaua de rocă a peșterii căci imediat dincolo de el planșeul care l-a constituit este prăbușit, făcând loc unei gropi de circa 8 m diametru și adâncă de 5 m, al cărui fund este ocupat de apă. Sală cu Gururi contrastează în mod izbitor cu
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
scurgere de montmilch în cascadă, lungă de 8 m, fasonata și ea de microgururi și care se continuă pe podea cu montmilch cu gururi mai mari, de unde numele de Sală cu Bazine. Câteva stalagmite perlate anunță un nou aspect al peșterii. Domină clusteritele, concrețiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini. Galeria face apoi un cot brusc la stanga, unde podeaua dispare. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptita de peretele stâng. Galeria face
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
sus față de galeria cu prăpastie și care reprezintă de fapt prelungirea normală a acesteia la un nivel superior, formate pe aceeasi diaclaza. Înaintând spre nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima galerie descoperită, Galeria ,Polaris" începe tot din apropierea de Sală Scării printr-o cățărare dificilă de 10 m. Este formată
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
aici dar la superlativ. Trebuie menționate discurile imense prinse de tavan sau perete, orizontale sau oblice încărcate cu cristale excentrice, buzdugane de cristale și ele crescute în toate direcțile sfidând gravitația și legile de cristalizare. Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor. Se pot deosebi mai multe faciesuri de concreționare și ar fi interesant de studiat factorii care determină aceste variații. Peșteră este interesantă și
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor. Se pot deosebi mai multe faciesuri de concreționare și ar fi interesant de studiat factorii care determină aceste variații. Peșteră este interesantă și că forme de sculptare, si ca geneză, probabil fiind rezultatul legării a unor goluri formate independent. Peșteră este închisă cu poartă metalică și nu poate fi vizitată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
lor. Se pot deosebi mai multe faciesuri de concreționare și ar fi interesant de studiat factorii care determină aceste variații. Peșteră este interesantă și că forme de sculptare, si ca geneză, probabil fiind rezultatul legării a unor goluri formate independent. Peșteră este închisă cu poartă metalică și nu poate fi vizitată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu în peștera.
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]