9,763 matches
-
se lasă seara, noaptea se apropie cu întunericul și amenințările ei. Trebuie găsit un adăpost. Dorința de a petrece noaptea în mod plăcut în acest loc este nepotrivită cu aplicația un pic mecanică a călătorului, cu politețea sa țeapănă când salută pe oameni, care în față ușii lor, răspund cu amabilitate (dar totuși "nu fără o oarecare reticență"). Această amabilitate reticentă pare confirmată prin apariția oarecum magică a trei chipuri care apar la o ușă care se deschide într-un zid
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
University of Michigan Press, 1993, care studiază foarte exact convențiile scenei homerice de ospitalitate. 23 Este o convenție homerică prin care cel mai tânăr remarcă prezența străinului. Astfel Pisistrate, fiul cel mai mic al lui Nestor, este primul care îl salută pe Telemah în Pylos (3-36) p. 60 I; Tânărul Ahile este primul care-i observă și îi salută pe Nestor și Ulise la Phthia (Iliada, pp. 11-177). 24 Steve Reece numără 12 în Odisea; 4 în Iliada; 2 în Imnuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
homerică prin care cel mai tânăr remarcă prezența străinului. Astfel Pisistrate, fiul cel mai mic al lui Nestor, este primul care îl salută pe Telemah în Pylos (3-36) p. 60 I; Tânărul Ahile este primul care-i observă și îi salută pe Nestor și Ulise la Phthia (Iliada, pp. 11-177). 24 Steve Reece numără 12 în Odisea; 4 în Iliada; 2 în Imnuri. 25 *Pentru versiunea românească, ediția deja citata, p. 33, I (nota trad.). 26 *Pentru versiunea românească, ediția deja
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Cehia s-au zbătut [...] pentru a dilua un document de poziție privind conflictul dintre Israel și Palestina, acționând parcă după instrucțiunile Ministerului de Externe al Israelului", în timp ce Ministrul Francez de Externe Bernard Kouchner declară (în octombrie 2010) că "dorește să salute intrarea cât de curând a statului Palestina în ONU". În aceeași ordine de idei, autoarea subliniază că Uniunea Europeană este apreciată și contestată și în ceea ce privește echidistanta față de cei doi actori, considerând că acțiunile UE favorizează partea palestiniană, mai cu seamă prin
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
război. La 4 noiembrie 2008, Adunarea Generală a ONU a marcat cei 60 de ani de când Israelul a preluat o parte din Teritoriile Palestiniene, moment care a declanșat propriu-zis conflictul israeliano-palestinian; în finalul Rezoluției A/63/35,684 Adunarea a salutat inițiativa de pace de la Annapolis (din 27 noiembrie 2007) reiterând responsabilitatea permanentă a ONU față de problema palestiniană până la soluționarea acesteia (ținându-se cont de toate punctele sensibile), iar ca unică soluție coexistența celor două state în conformitate cu Rezoluțiile 242 (1967), 338
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
continuare un rol activ și constructiv în încercarea de a instaura o pace durabilă în Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește conflictul israelo-palestinian și reconcilierea palestiniană și solicită menținerea tratatului de pace dintre Egipt și Israel"; nu în ultimul rând, Parlamentul European "salută declarația Consiliului Suprem al Forțelor Armate conform căreia Egiptul s-a angajat să pună în aplicare toate tratatele și convențiile internaționale pe care le-a semnat".904 După cum reiese din acest subcapitol, UE este angajată în Orientul Mijlociu la nivel umanitar
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Ramallah și încetarea atacurilor împotriva palestinienilor civili. În al șaselea rând, Cvartetul și-a exprimat sprijinul față de planul 979 avansat de președintele Bush, care prezenta ca unică soluție a conflictului israeliano-palestinian coexistența celor două state (Israel și Palestina). Cvartetul a salutat și Inițiativa de Pace a regelui saudit Abdullah, fiind apreciată ca reprezentând o contribuție semnificativă la instaurarea unei păci globale, care presupunea și includerea unor acorduri subsecvente cu Siria și Liban. Cvartetul a abordat și alte chestiuni de a caror
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Discutând despre șansele reale de încheiere a conflictului israeliano-palestinian, fostul ministru francez de Externe, Bernard Kouchner, a declarat 1144 pentru cotidianul palestinian Al-Ayyam că opțiunea ONU de creare a unui stat palestinian nu poate fi exclusă, iar Franța "dorește să salute intrarea, cât de curând, a statului Palestina în Organizația Națiunilor Unite"; acesta a precizat totodată că Franța preferă să negocieze cu Israelul o soluție ce implică două state, insă recursul la Consiliul de Securitate al ONU pentru rezolvarea conflictului rămâne
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Palestina în Organizația Națiunilor Unite"; acesta a precizat totodată că Franța preferă să negocieze cu Israelul o soluție ce implică două state, insă recursul la Consiliul de Securitate al ONU pentru rezolvarea conflictului rămâne o posibilitate: "vrem să putem să salutăm intrarea, cât de curând, a statului Palestina în Organizația Națiunilor Unite. Aceasta este speranța și dorința comunității internaționale și cu cât se întâmplă mai repede, cu atat mai bine"; "Comunitatea internațională nu poate fi mulțumită cu un blocaj de lungă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a fost înlăturat de la putere. Șeful Curții Constituționale, președinte interimar", Antena3.ro, 3 iulie 2013, http://www.antena3.ro/externe/egipt- mohamed-morsi-a-fost-inlaturat-de-la-putere-seful-curtii-constitutionale-presedinte-interimar-220008.html. Enache, Iuliana, "Suedia devine prima țară occidentală din UE care recunoaște statul Palestina. Președintele Palestinian Mahmoud Abbas salută decizia Suediei", Mediafax, 30 octombrie 2014, http://www.mediafax.ro/externe/suedia-devine-prima- tara-occidentala-din-ue-care-recunoaste-statul-palestina-presedintele-palestinian-mahmoud-abbas-saluta-decizia-suediei-13478923. "EU critică Israelul pentru că pune în pericol negocierile de pace", Antena3.ro, 16 martie 2010, http://www.antena3.ro/știri/externe/eu-critica-israel-pentru-ca-pune-in- pericol-negocierile-de-pace 94694.html. "EULEX și-a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
transfers powers", The Epoch Times, 27 february 2012, http://www.theepochtimes.com/n2/world/yemen-president- officially-resigns-transfers-power196459.html. "Ierusalimul, viitoare capitala a două state", în Mediafax.ro, 8 decembrie 2009, http://www.mediafax.ro/externe/ierusalimul-viitoare-capitala-a-doua-state-in-opinia-ue-5163950/. Ilie, Ana, "Franța vrea să salute intrarea statului palestinian în ONU", în Ziare.com, 10 octombrie 2010, http://www.ziare.com/europa/franța/franta-vrea-sa-salute-intrarea- statului-palestini an-in-onu-1047693. Ilie, Ana, "Parlamentul European: Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala noului stat palestinian", în Ziare.com, 16 iunie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
2014, http://www.ziare.com/internațional/irak/john-kerry-turneu-in-orientul-mijlociu- pentru-combaterea-isil-1321147. Accesat: 2 februarie 2015. 415 "2014", în Wikipedia, the free encyclopedia, ed. cît. 416 Iuliana Enache, "Suedia devine prima țară occidentală din UE care recunoaște statul Palestina. Președintele Palestinian Mahmoud Abbas salută decizia Suediei", Mediafax, 30 octombrie 2014, http://www.mediafax.ro/externe/suedia-devine-prima-tara-occidentala-din-ue- care-recunoaste-statul-palestina-presedintele-palestinian-mahmoud-abbas-saluta-decizia-suediei-13478923. Accesat: 28 ianuarie 2015. 417 România a recunoscut statul palestinian din anul 1988. 418 Revista 22 "Franța recunoaște statul Palestina. Ambasada Israelului: votul transmite un mesaj greșit
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ar fi făcut acest lucru; a se vedea în acest sens Levi Idan, op. cît., pp. 44-48. 529 Dacă în general această declarație europeană a fost percepută ca fiind un pas decisiv spre solidaritatea atât de necesară CE, arabii vor salută această declarație comună, insă israelienii o vor respinge considerând că urmărește mai degrabă "Petrol pentru Europa" (Oil for Europe), decat "Pacea în Orientul Mijlociu" (Peace în the Middle East); pentru mai multe detalii a se vedea Hatuqa Dima, op. cît., pp.
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe; prin declarația de poziție miniștrii făceau apel la reluarea negocierilor, într-un orizont de timp agreat, pentru încheierea unei păci consistente între Israel și Palestina. 1144 În octombrie 2010. 1145 Ana Ilie, "Franța vrea să salute intrarea statului palestinian în ONU", în Ziare.com, 10 octombrie 2010, http://www.ziare.com/europa/franța/franta-vrea-sa-salute-intrarea-statului-palestinian-in-onu-1047693. Accesat: 10 februarie 2010. 1146 În noiembrie 2010. 1147 "Veto american la ONU, pentru blocarea unei rezoluții arabe privind coloniile israeliene", în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Demersul evaluativ nu este posibil decât în contextul unui climat de corectitudine, cinste, principialitate și responsabilitate. Fără un minimum de morală evaluarea devine inutilă. Activitatea evaluativă atunci când se află în expansiune, solicită corectitudine și principialitate, generează o logică a corectitudinii salutară atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. 7) Funcția socială sau de selecție Prin mecanisme discrete școala produce valoare și elemente constitutive esențiale de prestigiu și statut social. Obținerea unor note, a unor certificate și diplome, titluri științifice și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
între ele, mai concis spus, obiectul a fost asimilat disciplinei și viceversa. Examinarea multora dintre conținuturi duce la senzația de interșanjabilitate între cele două categorii, fără a deturna demersul disciplinar (deși, uneori, și o analiză în acest sens ar fi salutară). O minimă rigoare reclamă, totuși, o proprietate a fiecăreia dintre ele. Timpul 3. Definirea timpului ca prezență determinantă a existenței umane și detalierea sa conceptuală par să fie, la prima vedere, o parte a sarcinii istoricului în această dificilă întreprindere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și întâlniri bilaterale această linie era promovată în mod subliniat și demonstrativ, pentru ca toți să vadă că România nu este satelit al Uniunii Sovietice”. Vadim Medvedev sesizează în mod corect faptul că „Nicolae Ceaușescu ar fi avut toate motivele să salute noul curs promovat de conducerea sovietică în raporturile cu țările socialiste, întemeiat pe principiile pe care le apăra cu atâta înfocare. în realitate, din partea lui Ceaușescu a început să se manifeste tot mai mult neacceptarea cursului lui Gorbaciov atât pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a se ține seama de această diversitate, de a se respecta dreptul fiecărei țări de a-și stabili de sine stătător, în funcție de condițiile concrete, căile și formele de dezvoltare”. Referindu-se la o serie de probleme internaționale, N. Ceaușescu a salutat și a exprimat sprijinul pentru propunerile Uniunii Sovietice privind lichidarea în mai multe etape (se avea în vedere până în anul 2000) a tuturor armelor nucleare, pentru propunerile privind „abordarea separată și realizarea unui acord în problema rachetelor cu rază medie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu totul nimicit și în întreaga lume va rămâne numai socialismul, iar peste o jumătate de veac sau peste un veac populația va crește iarăși, chiar cu mai mult de jumătate”. Revenind la discursul oficial al liderului chinez, acesta a salutat unitatea partidelor comuniste creată în conferință și recunoașterea rolului Uniunii Sovietice în fruntea țărilor socialiste. El s-a arătat înclinat spre concesii, menționând că, dacă “între partidele frățești sunt divergențe, trebuie să ducem tratative, să facem și unele concesii, să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Universității!), studenții au intrat în greva foamei, cerând ca Universitatea lor să nu mai poarte numele fostului dictator. Confruntarea pe această temă simbolică a culminat în ziua de 20 februarie, cu dărâmarea statuii lui Hoxha. La București, evenimentul a fost salutat în 22 cu un articol intitulat „A doua moarte a lui Enver”. Noi nu știam atunci, nici albanezii de altfel, că Alia ordonase să se tragă și că un masacru a fost evitat de refuzul ministrului de Interne, deși același
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
orice mijioc de expresie acceptat într-o societate se bazează pe un obicei colectiv sau, ceea ce revine la aceeași, pe convenție. Semnele de politețe, spre exemplu, dotate adesea cu o anume expresivitate naturală (dacă ne gândim la chinezii care-și salută împăratul prosternîndu-se de nouă ori până la pămînt), nu sunt mai puțin fixate printr-o regulă; această regulă este cea care obligă la folosirea lor; nu valoarea lor intrinsecă." (24/1, p. 100). 25 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ordone de a nu da apă civililor aflați șînchișiț În vagoane sau care ne interzicea să facem acest lucru. De abia de la Roman XE "Roman" Înainte am Întâlnit trenuri cu nemți sau prin stații soldați sau ofițeri nemți, care ne salutau și ne felicitau pentru isprava noastră. De la Roman XE "Roman" Înainte am avut permisiunea din partea dlui sublocotenent șTriandaf XE "Triandaf (locotenent)" ț să dăm apă evreilor din vagoane”39. Soldați germani erau În gări sau În trenurile care se deplasau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
s’au perindat, mai multe zile În șir, prin fața casei, În tăcere, unii i-au așezat flori, alții au Îndrăznit să-i bată la ușă și să-i ureze sănătate, așa, fără nici o explicație ori aluzie; pe stradă [evreii] o salutau cu adânc respect; un număr de derbedei i-au aruncat pietre În geamuri[le casei]; iar când Viorica Agarici XE "Agarici, Viorica" , sub presiunea amenințărilor, a fost silită să demisioneze de la președinția filialei [Roman XE "Roman" ] Crucii Roșii și să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
era cel mai bun interpret al personajului Scarpia din opera "Tosca". D.O. Clujul avea un teatru de operă extraordinar de bine pus la punct, cu dirijori foarte buni. Trebuie să-l numesc pe maestrul Anatol Chisadji, pe care îl salut dacă ne vede acum! Îi mai amintesc pe Eugen Lazăr, pe Anton Ronai, acolo a fost o pleiadă de mari artiști. A.V. În tinerețe erați conștient de necesitatea unui regim de lucru dur? D.O. Toată viața am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spectacole dintr-un abonament, Enescu e un necunoscut, poate mai așteptăm câțiva ani, sunteți de acord?" Am răspuns "da, sunt de acord, înțeleg ce spuneți, și noi jucăm Enescu. Asta este hotărârea mea. Mai e ceva de spus? Nu? Vă salut." Și s-a jucat "Oedip"-ul de Enescu. Spectacolele s-au vândut prost, au avut dreptate, dar eu am știut că se vor vinde prost. Însă, am avut cronici excepționale. Într-o instituție de cultură, ca și într-un mandat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]