8,411 matches
-
analizează incidentul următor: compania McDonald’s a trebuit să admită că folosea grăsime de vită la prăjirea cartofilor, ceea ce produsese ample demonstrații de protest ale hindușilor din India. Pentru a nu pierde o vastă piață, compania americană și-a cerut scuze și a înlocuit grăsimea de vită cu uleiuri vegetale. Iată acum reflecția lui ăiäek: „Asta ne aduce la întrebarea mai radicală: este respectul pentru credința celuilalt (de pildă, credința în sfințenia vacilor) într-adevăr orizontul etic ultim? Nu e acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
impulsul universal de a te situa - față de lume - creând către automatismele receptoare produse de acesta. De altfel, în cartea consacrată poeziei medievale tot ce rămăsese anterior implicit teoretic se etalează emfatic. Criticul coboară în picaj abrupt, fără nici un fel de scuze pozitiviste, admițând ab initio că se orientează după o concepție semiotică fermă. Premisa o reprezintă schemele elementare de acțiune și de interacțiune umană, adică disponibilitățile antropologice universale - numite aici „vocații” -, satisfăcute prin creație și prin receptare, indiferent de natura materialului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
lui Baranga și Negreanu stabilește rapor turile dintre activistul de partid, apparatcikul, și intelectualii cu o meserie precisă : ingineri, medici, profesori etc. Fără îndrumarea, fără îndemnurile mobilizatoare („Deci se poate, tovarășe !”, „Cine vrea să muncească găsește soluții, cine nu, găsește scuze”) ale activistului, specialistul e o păpușă mecanică dezarticulată. În sistemul „hindus” instituit de comunism, profesioniștii atestați devin o castă inferioară - ditamai profesorul Olteanu este luat sistematic „la pertu” de un activist abia ieșit din adolescență. Așa se explică remarcabila expresie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mod ostentativ - reacția colectivului e promptă și sănătoasă. Ca să nu existe vreun dubiu în această privință, Doina și Hans se întâlnesc până la urmă cu colegii, ea îl prezintă, ei îl privesc stând grupați la câțiva metri distanță, apoi îndrugă o scuză și fac stânga-mprejur. Rămâne Adrian (Dan Nuțu), iubitul autohton al Doinei. Când Hans povestește cum s-a născut el într-un Mercedes în timpul războiului, Adrian zice sec : „Eu m- am născut la Hârlău”. Iar când Doina îl întreabă unde
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unde trecuse după sejurul la Moscova. Este oprit la frontieră, la Curtici, debarcat din trenul de București și reținut o noapte într-un hol de gară pustie. Este singur, este frig. A doua zi dimineață este expediat la București, cu scuzele colonelului comandant al frontierei. Rețelele sovietice în România să fi fost atât de puternice încât să fi putut influența vama de la Curtici? Silviu Brucan e un excelent povestitor. El prezintă un Gorbaciov prudent, la acest sfârșit de noiembrie 1989, într-
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
facă cale întoarsă și să respecte orarul convenit. Două luni mai târziu, la Salzburg, unde avea loc o reuniune internațională, primul ministru rus de atunci, Serghei Stepașin, a solicitat în mod special o întrevedere președintelui Constantinescu pentru a-i cere scuze în legătură cu acest incident. Nu știu să fi existat în istoria recentă alte împrejurări în care un reprezentant de rang înalt al Rusiei să ceară scuze României, indiferent pentru ce motiv. Mai mult, exemplul României a fost decisiv pentru poziția Bulgariei
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Serghei Stepașin, a solicitat în mod special o întrevedere președintelui Constantinescu pentru a-i cere scuze în legătură cu acest incident. Nu știu să fi existat în istoria recentă alte împrejurări în care un reprezentant de rang înalt al Rusiei să ceară scuze României, indiferent pentru ce motiv. Mai mult, exemplul României a fost decisiv pentru poziția Bulgariei, permanent coordonată cu cea a autorităților de la București. Pe scurt, evenimentele au dovedit că România continuă să fie o cheie esențială a sud-estului Europei. Acesta
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și a unui complex de opțiuni interne și internaționale. Interesele Rusiei nu sunt decât unul dintre factorii acestei complicate ecuații care este dificila înaintare a României către Europa. Președintele Iliescu și oamenii lui nu se pot prevala nici măcar de această scuză. Dificilă înaintare: tantae molis erat Romanam condere gentem, scria cândva Vergilius. În perfect acord cu Catherine Durandin, am refuzat să escamotez capcanele și obstacolele. Dar nu cred de fel că trebuie să conchidem, grăbit și superficial, în sensul unei specificități
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu ocazia comemorării a 150 de ani a teribilului eveniment petrecut în 1845. După ce încă din 1997 Bill Clinton a introdus asumarea oficială a responsabilității pentru sclavie pe agenda publică americană, în 2008 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii și-a cerut scuze, pentru prima oară, cetățenilor afro-americani pentru instituția sclaviei și a legilor Jim Crow (1876-1964) care au instituit segregarea rasială în societatea americană. Iar țările înscrise în cel de-al treilea val democratic au inițiat programe statale de confruntare a trecuturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai mult plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv și promotor al unui alt spirit, mai laic și mai secular, pe care îl surprind, devine o scuză pentru portretizarea unor personaje feminine ale căror moravuri sunt ușoare, dar care exacerbează omenescul, trăirile intense, nevoia sinceră de exprimare, 11 de eliberare. Cei doi scriitori, în operele de tinerețe, sunt influențați de poezia trubadurilor, de lirica Dulcelui Stil Nou
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca să se poată afirma că trebuie să-i fie bărbatului sclavă. Spre deosebire de târgoveața din Bath, preotul, care consideră că soțiile trebuie să fie fidele soților, nu este înclinat să evidențieze superioritatea rațiunii masculine și răbdarea acestora, ca un fel de scuză pentru ca nevestele lor să se comporte după bunul plac, dar concluzionează, afirmând că, Eva făcută fiind din coasta lui Adam (Geneza 2, 21-23), trebuie să fie apropiată, afectuoasă, iar bărbatul să o trateze cu respectul cuvenit. Ceea ce evidențiază personajul masculin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
recunosc statutul în epocă: „cât de greu se pot conduce fără ajutorul unui bărbat” 156 . Mărturisirea defectelor sau, mai curând, a slăbiciunilor feminine nu vine să știrbească cu nimic frumusețea morală a acestor tinere, distincția lor, ci doar e o scuză în încercarea de a găsi protectori: „Noi suntem schimbătoare, îndărătnice, bănuitoare, slabe de înger și fricoase”157. Doar o femeie educată, cu mult spirit critic și realist poate face o astfel de remarcă. Concepția biblică, însușită și de civilizația medievală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
blamabilă de cruzime, de insensibilitate și decade din admirația ce i se acordă. Ca și celelalte tovarășe de reculegere în lumea mirifică a poveștii, nici Neifile nu privește cu dispreț acele femei care comit adulter, mai ales dacă au o scuză, așa cum este, deseori, prezența unui soț gelos și posesiv, ci chiar le încurajează, apreciindu le istețimea cu care știu să iasă dintr-o situație mai mult decât compromițătoare. Uneori femeile uită poziția pe care o dețin și dau glas sentimentelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se distinge prin faptul că acordă personajului feminin o poziție centrală, de asemeni se focalizează pe virtuțile specifice feminității: credința, dragostea, răbdarea în suferință.815 O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina din Povestea răzeșului, narator care își cere scuze pentru că, nefiind instruit, nu poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se în Armonica (Bretania, regiune din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
am săvârșit păcatul pe care tinerețea îl poartă în firea ei, și care, dac-ai dori să-l lepezi, ar însemna să-ți lepezi însăși tinerețea”929. Fiica morarului din Povestirea logofătului acceptă violul, deși neprevăzutul situației poate fi o scuză pentru reacția benevolă a tinerei. Povestirea apărea și la Boccaccio (IX. 6), de unde se pare că Chaucer a preluat-o și a îmbogățit-o în manieră proprie. Descrierea fetei depășește idilismul obișnuit literaturii medievale, îndreptându-se spre realism, notele licențioase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din partea celor din jur. Marele merit al poemului Troilus și Cresida este acela de a eșua în oferirea unor răspunsuri la întrebările pe care le ridică și în suspendarea personajelor între idealuri și impulsuri contradictorii.”976 Naratorul chaucerian găsește o scuză purtării Cresidei: „Este atât de impresionat de durerea ei, încât îi atenuează vina, sau chiar o va absolvi de tot ce este acuzată, dintr-o compasiune autentică. A fost pedepsită destul; și, în definitiv, nu era decât o femeie vulnerabilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un consiliu de șase medici din Botoșani și a luat pacientul pe cont propriu, garantând că-l va salva; a fost a doua oară contrazis de un grup de medici universitari la Iași și iarăși nu vrea să cedeze. Singura scuză este și singurul său argument: a devenit medicul curant, adică îl vede zilnic sau aproape zilnic pe pacient de câteva luni, este cel mai apropiat de trupul lui. 22 septembrie / 4 octombrie: „în ceea ce privește pe doctorul Isac, el mi-a prescris
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sigură, și că trebuie să-și caute un mijloc sigur de existență. A plecat marți și eu, plângând peste puterile mele mi-a fost rău nespus, așa că nu am fost în stare a vă scrie până azi. Dar aceste toate scuze de mai sus au fost pretex-te de plecare față cu mine, și adevărata cauză este că d-na M./icle/ care a venit și până n-a pus mâna pe el nu s a lăsat. Toată ziua nu-l părăsea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu? Ci adevărat e că Eminescu n-a fost nici geniu, și nici baremi poet. Ci o ceată de oameni, din alte motive, a sedus publicul nostru cu cultul lui Eminescu în un mod, care nu se va putea nicicând scuza...”. (Idem, ibidem) Acestea sunt „argumente adresate omului cugetător”, cum ar zice Eminescu însuși, și trebuie luate în seamă. Este o ruptură, este ceva fabricat în privința posterității imediate a lui Eminescu, sunt fel de fel de „alte motive” pentru care publicul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
povesti ceea ce aprecia că sunt faptele cele mai rușinoase din viața lui. Îi scrie în acest sens și lui Engelmann, care trăia acum în Israel. Mai înainte, vizitase satul Otterthal, ultima stație a carierei sale de învățător, pentru a prezenta scuze unora dintre foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
semn de respect pentru spațiul său personal (de exemplu, a nu citi peste umărul cuiva); c) ritualuri de separare: au rolul de a schimba semnificația incidentului ce riscă să perturbe relația sau de a diminua caracterul ofensator (cum este cazul scuzelor pentru deranjarea cuiva); d) ritualuri cotidiene: facilitează comunicarea și structurează relațiile sociale, precum salutul, ciocănirea la ușă înainte de a intra în biroul unui coleg etc.)53. În interacțiunile sociale, atingerea poate îmbrăca forma ritualului. Cea mai cunoscută și frecvent folosită
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci cînd se recurge
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Schopenhauer) Probabil, datorită tendinței noastre de a amîna responsabilitatea păcatelor mari pentru „lumea de apoi”, În timp ce anticipările superficiale de moment le considerăm atît de minore, de firești, Încît credem că ele pot fi remediate printr-un simplu regret, sau prin scuze de circumstanță. * „Psihanaliza este un fel de chirurgie sufletească.” (Lucian Blaga) Pentru că modul ei obișnuit de operare constă În impunerea unor sacrificii la nivelul conștiinței individuale. * „Nu duci o viață cerească abținîndu-te , ci te abții pentru că duci o viață cerească
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-o vreodată. Bombardarea porturilor Algiers și Tripoli a condus la eliberarea sclavilor creștini, iar suportul oferit de Genova Spaniei a fost aspru pedepsit de Ludovic: orașul a fost asediat, iar după capitulare dogele Genovei a fost umilit, trebuind să prezinte scuze oficiale lui Ludovic. O altă dovadă de diplomație a fost comentată în lucrarea apocrifă a marchizului Charles Auguste la Faré: Mémoires et réflexions sur les principaux événements du règne de Louis XIV sur le caractère de ceux qui y ont
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ochii publicului cititor. Cu toate acestea, el înțelege graba prietenilor săi dragi de a le publica, explicată prin dorința de a descreți frunțile cititorilor, atât de afectați de acele timpuri triste, în care erau martori doar la revolte. Este o scuză politicoasă pentru aventurile care sunt descrise în lucrare. Al doilea volum poarta titlul L`academie des dames și prezintă corespondența erotica dintre doua verișoare, Tullie și Octavie. Autorul presupus al celui de-al doilea volum este Nicholas Chorier. Despre Nicholas
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]