11,011 matches
-
puteam să plângem. Mi se părea că trebuie să mai spună ceva, să se scoale și să-și mai facă de lucru prin grădină. Ne-am dat seama, când clopotele sunau de liturghie, că mama îl aștepta îna Biserica din Slavă. Aceeași primăvară, în care orice sămânță învie cu un trup nestricăcios, parfumat de dorul nemuririi în veșnicie. Doamne, dă-ne tuturor bucuria morții creștinești, ca să înviem întru Învierea Ta, întru Nemurirea Ta. * Trecerea liniștită, sfârșitul, cu conștiința datoriei împlinite, față de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru că ne-am gândit să le avem. Para mălăiață nu pică în gura lui Nătăfleață! „Împărăția Cerurilor se ia cu sila (cu asaltul voinței noastre lucrătoare) și cei ce se silesc (cei ce dau asaltul, călcând în picioare poftele trupului, slava lumii și dejucând meșteșugul armelor drăcești), aceia câștigă!” La începutul bătăliei e dureros și să știi că va trebui să plângi, să plângi mult.Când vei începe să plângi, văzându-ți starea de netrebnicie în care te afli, atunci se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au recuperat curînd pierderile cu vîrf și îndesat. Rușii numesc această neîncetată înaintare asigurarea securității. Dar acest lucru le provoacă vecinilor lor un sentiment de nesiguranță. Panslavismul nu a stîrnit niciodată simpatii în Polonia. El avea trecere numai în zonele slave care nu aveau graniță cu Rusia, față de cehi, sîrbi și bulgari. Din momentul în care rușii ajungeau în zonele respective, entuziasmul față de panslavism scădea. Toate acestea trebuie scoase în evidență dacă vrem să înțelegem naționalismul român și sensul pe care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
A citit (în portugheză) O Parnaso Lusitano, i-a citit pe Luis Camões și pe Gil Vicente și și-a croit cu trudă drumul spre opera originală danezonorvegiană a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurca bine în orice limbă, cu excepția celor slave și turanice. Era păcat, pentru că documentele românești de pînă în secolul al XVII-lea erau scrise în slavona bisericească un handicap pe care Iorga l-a recunoscut de bunăvoie 72. Cercetările sale în legătură cu Philippe de Mézières l-au dus la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
romantică a găsit prilejul de a reconstitui trecutul. Memoria lui prodigioasă l-a ajutat foarte mult în această privință 47. Iorga stăpînea bine limbile europene moderne și avea excelente cunoștințe de latină și greacă. Singura lui lacună era necunoașterea limbilor slave, a maghiarei și a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui soție), întrucît era ardeleancă, l-a ajutat să citească documentele maghiare scrise în această limbă datînd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a ajutat să citească documentele maghiare scrise în această limbă datînd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise în latină. Cumnatul și colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l-a ajutat în privința documentelor scrise în limbile slave 48. Iorga nu a aparținut nici unei școli istorice, deoarece era un impresionist care se concentra asupra particularului, interpretînd fenomenele istorice în contextul acestuia. A ajuns la concluziile sale pornind de la un grup de noțiuni înrudite pe care încerca tot timpul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
bolșevici evrei folosind numai numele lor anterioare: Troțki "Bronstein", Maxim Litvinov "Meier Valahul". Și Căpitanul Gărzii de Fier, Codreanu, devine Zelinschi (numele presupușilor lui strămoși ucraineni); revizioniștii, politicienii și chiar istoricii unguri sînt menționați cu vechile lor nume germane sau slave. Iorga își rezerva admonestările sale speciale pentru ungurii a căror origine era evident română: îi spunea lui Miklós Koza (Cosma) "un renegat armeano-român" etc. Deși antimarxist declarat, Iorga nu i-a ponegrit niciodată pe marxiști atunci cînd aceștia manifestau un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
drepturi contractuale", adică minoritățile care fuseseră "aduse", ca ucrainenii, evreii și austriecii. Iorga nu era consecvent în definițiile pe care le dădea. Uneori spunea că "România este foarte norocoasă că are pe teritoriul ei o simbioză culturală germană, latină și slavă". Ulterior a uitat de minoritățile pentru prezența cărora România ar fi trebuit să se considere norocoasă. Evreii erau uneori considerați o minoritate care deținea drepturi contractuale, dar alteori Iorga considera că ei nu aveau nici drepturi istorice, nici contractuale 75
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ajungă la Innsbruck îi va împiedica pe unguri să vină la Oradea"172. În privința Ungariei, sentimentele lui Iorga erau cele ale multor intelectuali români: întrucît atît Ungaria cît și România erau locuite de națiuni nonslave și nonguvernamentale înconjurate de popoare slave și germanice, lui Iorga i-ar fi plăcut instituirea unei colaborări ungaro-române mai strînse, dar bazată pe statu-quo. După părerea lui, Ungaria era aliatul logic al României, dar această colaborare era zădărnicită de atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zicală: "Fiecare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
finală și semnificativă în privința Transilvaniei 77. URSS-ul nu a întreprins nici o acțiune serioasă asupra Basarabiei în timpul guvernului Iorga, deși au avut loc cîteva negocieri fără nici un rezultat. În urmă cu cîțiva ani, într-un articol polemic apărut în "Revue Slave" (Paris, anul V, vol. 2, aprilie 1928, p. 141), Iorga îi dădea o replică istoricului sovietic Adamov, amintindu-i în batjocură că din moment ce URSS-ul nu poate fi o țară naționalistă, nu poate invoca drepturi asupra Basarabiei prin acțiuni diplomatice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de-o clipă al scenei românești, acea sclipire democratică incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae Bălcescu. Panaitescu a reintrodus în istoriografia românească un element căruia i se simțea lipsa de la dispariția lui Bogdan: cunoașterea profundă a limbilor slave, de la fundamentala slavă veche (bisericească), trecînd prin polonă și rusă, pînă la sîrbo-croată. Fusese și el studentul lui Iorga la București și la școala lui din Franța și studiase la Universitatea Jagellonă de la Cracovia. În 1927 a devenit conferențiar de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al scenei românești, acea sclipire democratică incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae Bălcescu. Panaitescu a reintrodus în istoriografia românească un element căruia i se simțea lipsa de la dispariția lui Bogdan: cunoașterea profundă a limbilor slave, de la fundamentala slavă veche (bisericească), trecînd prin polonă și rusă, pînă la sîrbo-croată. Fusese și el studentul lui Iorga la București și la școala lui din Franța și studiase la Universitatea Jagellonă de la Cracovia. În 1927 a devenit conferențiar de istorie slavă la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fundamentala slavă veche (bisericească), trecînd prin polonă și rusă, pînă la sîrbo-croată. Fusese și el studentul lui Iorga la București și la școala lui din Franța și studiase la Universitatea Jagellonă de la Cracovia. În 1927 a devenit conferențiar de istorie slavă la Universitatea de la București, înviind astfel moștenirea lăsată de Ion Bogdan. Panaitescu pretindea întotdeauna obiectivitate totală de la romanticii naționaliști. Ca succesor competent al lui Ion Bogdan, el cerea ca ura față de Rusia și "influența slavă asupra istoriei românilor să nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a devenit conferențiar de istorie slavă la Universitatea de la București, înviind astfel moștenirea lăsată de Ion Bogdan. Panaitescu pretindea întotdeauna obiectivitate totală de la romanticii naționaliști. Ca succesor competent al lui Ion Bogdan, el cerea ca ura față de Rusia și "influența slavă asupra istoriei românilor să nu fie subestimate și nici latinizarea supraestimată"160. Stimulatoarea lor publicație, "Revista istorică română" , publica articolele scrise de istorici reprezentînd o gamă largă de puncte de vedere. O mare parte a colaboratorilor erau simpatizanți ai legiunii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la maturizarea istoriografiei românești 167. Autorul cărții de față nu poate decît să-și exprime opinia. "Revista istorică română" a fost o publicație valoroasă, Panaitescu aducîndu-și contribuția la istoriografia română prin abordarea sa originală și cunoștințele lui în domeniul limbilor slave și al slavisticii. Brătianu era expert în istoria Bizanțului. Contribuția lui Giurescu la istoriografia română a fost etichetată de Michelson drept un "reper", ceea ce este poate exagerat. Giurescu nu oferea orizontul intelectual al lui Iorga. Cunoștințele lui de istorie universală
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
limbă romanică atît în ceea ce privește structura gramaticală cît și vocabularul. Faptul că ea are cuvinte nelatine trebuie explicat prin cele aproape două mii de ani de izolare a ei față de izvorul principal latin; este foarte surprinzător faptul că există relativ puține cuvinte (slave sau de alte origini) în limba română, dacă ținem seama de valurile populațiilor care au trecut prin această regiune. Cu toate că românii au împrumutat cuvinte (și alte elemente culturale) de la slavi și unguri și s-au amestecat prin căsătorii cu ei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și unguri și s-au amestecat prin căsătorii cu ei (ba chiar și cu tătarii, iar mai tîrziu cu grecii etc.), ei nu au fost niciodată slavizați, cum s-a întîmplat cu bulgarii și macedonenii, care nu erau de origine slavă. Cel mai important instrument al slavizării, Biserica ortodoxă, ar fi putut deveni utilă în acest proces (așa cum fusese pentru bulgari și pentru macedoneni). Românii au folosit limba scrisă a Bisericii slavone pînă în secolul al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ei s-au integrat în viitoarea națiune română pe durata acestui proces de formare și au rămas neclintiți în acest ținut, care (după părerea lui Iorga) a fost relativ puțin influențat de către slavii din jur. Acești români înconjurați de popoare slave erau legați de "Roma de Răsărit" (Bizanțul). Datorită contactului lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor înconjurătoare. Primul volum este intitulat Strămoșii care i-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
plan chestiunea evreiască. În învălmășeala creată de termenul scurt stabilit de ultimatumul rușilor și de retragerea haotică a românilor s-au întîmplat multe care n-ar fi trebuit să se întîmple. În euforia creată de plecarea românilor, populația evreiască și slavă, amintindu-și de cele două decenii de abuzuri, a tratat retragerea precipitată a românilor într-o manieră care avea să-i coste scump peste un an. Aveau curînd să facă cunoștință cu NKDV-ul și cu alte binecuvîntări ale puterii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
organică". În ciuda argumentelor sale convingătoare, autorul acestei cărți (alături de alți istorici) susține că epoca fanariotă a istoriei României a fost dezastruoasă 18 N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Iași, 1917. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial chiar și iluziile slave se vor risipi. Nici un popor slav nu a fost atît de prorus ca muntenegrenii. Dar și speranțele lor au fost spulberate în 1948. Vezi Milovan Djilas, Conversations with Stalin, New York, 1962, passim 19 N. Iorga, op. cit., passim 20 N. Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Răsboiul pentru independența României (acțiuni diplomatice și stări de spirit), București, 1927, passim, și Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I (1866-1880), publiée sous les auspices du Ministère des Affaires Entrangères de Roumanie, Paris, 1923, passim; în sfîrșit, "Revue slave", vol. 2, aprilie 1928, p. 141 etc. 21 Iorga îl considera pe Kerenski un demagog care "crede că noua lume poate fi creată cu ajutorul a cîtorva discursuri". Supt trei regi, București, 1932, p. 242 22 R. W. Seton-Watson (admirator al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o prostituare a metodelor electorale", adăugînd că România se află în mîinile unei clici. Iorga a scos în evidență faptul că era membru al acestei "clici" și i-a cerut lui Seton-Watson să-i șteargă numele de pe lista sponsorilor "Revistei slave". A fost și o dispută între Iorga și Fundația Carnagie. Fundația Carnagie i-a explicat lui Iorga că Seton-Watson era liber să-și exprime punctul de vedere, oricare ar fi acesta. Mulți politicieni români i-au trimis telegrame lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o teșitură laterală. Când am ajuns pe creastă, unde am zăcut gâfâind în soare, am descoperit că mâinile și genunchii îmi sângerau. De când am sosit aici, am avut bucuria de a înota în pielea goală. Faleza asta stâncoasă nu atrage, slavă Domnului, vilegiaturiștii cu țâncii lor. Nicăieri nu găsești vreun blestemat petec de nisip. Am auzit că e socotită drept o coastă urâcioasă. Dă Doamne să fie considerată așa în vecii vecilor! Într-adevăr, stâncile, care se răzlețesc în ambele direcții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Brânzeturile noastre sunt cele mai bune din lume. Am stropit acest festin cu o sticlă aproape întreagă de Muscadet, scos din modesta mea „pivniță“. Am mâncat și am băut pe îndelete, așa cum se cuvine (gătește rapid și mănâncă încet), și, slavă Domnului, fără ca atenția să-mi fie distrasă de alte îndeletniciri precum conversația sau lectura. A mânca este o ocupație atât de plăcută în sine, încât ar trebui să încercăm a suprima până și gândirea în timp ce mâncăm. Lectura și gândirea sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aproape lipsit de orice valoare, precum și accesoriile. Privită ca o casă, Capul Shruff are evidente dezavantaje pe care m-am grăbit să i le semnalez agentului imobiliar. E misterios de umedă, expusă intemperiilor și izolată. Are canalizare și apă curgătoare (slavă Celui de Sus, pentru că în America nu m-am bucurat de aceste comodități), dar nu are electricitate și sistem de încălzire. Gătesc pe o sobă de gaz. Mai există și unele ciudățenii de construcție, pe care le voi descrie la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]