8,384 matches
-
יענק'לה בודו, în ebraică: יעקב בודו, născut sub numele Iacob Bodoagă, la 28 martie 1931 la Ștefănești) este un actor israelian de teatru și cinema de limbile idiș și ebraică, originar din România. S-a distins printr-un repertoriu teatral ebraic vast și variat, iar după anul 1975 s-a dedicat în special teatrului în limba idiș, din anul 1992 în cadrul Teatrului „Idișpil” din Țel Aviv. S-a făcut cunoscut în tinerețe , între altele, prin rolul Moise Ventilator din comedia
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Țel Aviv. S-a făcut cunoscut în tinerețe , între altele, prin rolul Moise Ventilator din comedia cu acelaș nume, după care s-a realizat și un film israelian în 1966. Bodo este laureatul Premiului Meir Margalit pentru întreaga sa activitate teatrală. Născut în România în 1931, a vorbit până la vârsta de 7 ani numai în idiș. După anii războiului al doilea mondial și ai dictaturii antonesciene, el s-a înscris și a studiat doi ani la Conservatorul de artă dramatică din
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
instituțiilor culturale a orașului. Un grup de persoane importante al orașului Teslic (cunoscuți drept fondatorii culturii post-revoluționiste în Teslic) au vrut să readucă la viață cultura orașului Teslic și să adauge un plus de imagine asupra acestuia prin livrarea spectacolelor teatrale. În timp ce „fondatorii” lucrau cu nerăbdare la finalizarea detaliilor ce țineau de buna funcționare a teatrului, 15 actori amatori aveau să participe la prima lor scenă de teatru, numită „Народни посланик” („Ambasadorul”). Efortul depus a fost bine meritat. Sala teatrului era
Teatrul amator de dramă „Branislav Nusic” din Teslic () [Corola-website/Science/336549_a_337878]
-
înainte de războiul civil. Marko Mudornja, ce a trăit în Teslic între anii 1958 și 1990 era cunoscut pentru aparițiile sale pe stradă și pentru întreținerea amuzamentului teslicanilor. El reușise să unească persoane de toate vârstele și să le învețe arta teatrală într-un mod foarte ludic.
Teatrul amator de dramă „Branislav Nusic” din Teslic () [Corola-website/Science/336549_a_337878]
-
(n. 26 iulie 1953, București) este un actor român. Este cel mai cunoscut pentru rolul Nea Popa din serialul ProTV "La bloc". În 1976 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, secția Actorie. În 1980 i s-a acordat Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Teatrului Scurt din Oradea pentru rolul "Nae" din piesă de teatru "Schițe" de I. L. Caragiale și
Tudorel Filimon () [Corola-website/Science/336652_a_337981]
-
(n. 27 martie 1943, Suceava) este o actriță română de teatru și film. În 1965, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale”, clasa George Dem Loghin. A debutat în 1966 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț unde a lucrat până în 1973. Aici a jucat roluri ca "Alta" în "Act venețian" sau "Vidra" în "Răzvan și Vidra". În 1969-1970 este
Olga Bucătaru () [Corola-website/Science/336684_a_338013]
-
Rombay din București, fiind reeditată în 2006 și 2011 sub titlul "Zorba Grecul" de către Editura Humanitas din București. Romanul a fost adaptat mai târziu într-un film omonim din 1964, în musicalul "Zorba" din 1968, precum și în mai multe spectacole teatrale reprezentate în diferite țări, inclusiv România. Nikos Kazantzakis i-a sugerat el-însuși regizorului Michael Cacoyannis să realizeze în anii '50 o ecranizare a romanului, dar moartea scriitorului și dificultățile cu privire la drepturile de autor au amânat acest proiect. Scenariul include o
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Center, în regia lui Walter Bobbie. Distribuția a fost formată din John Turturro, Zoe Wanamaker și Marin Mazzie. Un alt musical inspirat de Zorba Grecul, având muzica compusă de Konstantin Wecker, a avut premiera la Ingolstadt în 2010. O versiune teatrală a romanului "Zorba Grecul" a fost reprezentată în anul 2003 în Argentina. Spectacolul a fost produs de Alejandro Romay și a avut o distribuție formată din Raúl Lavié, María Rosa Fugazzot, Miguel Habud, Julia Zenko, Rubén Ballester, Alejandro Viola (înlocuit
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Mirea, Radu Panamarenco, Dumitru Dumitrescu, Maria Teslaru, Candid Stoica, Dan Bobe, Eugenia Bosânceanu, Julieta Strâmbeanu, Violeta Berbiuc și Ioana Ivan. Echipa tehnică a fost formată din Violeta Berbiuc (regia de studio) și George Marcu (muzica și regia muzicală). Un spectacol teatral, adaptat scenic și regizat de Sorin Misirianțu, a fost reprezentat în anul 2011 pe scena Teatrului Național din Târgu Mureș. Rolurile principale au fost interpretate de Nicolae Cristache (Zorba), Mihai Crăciun (Basil) și Rodica Bachiu (Hortense). Un spectacol intitulat "Eu
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Doamna Hortense pe Broadway în versiunea muzicală a filmului "Zorba Grecul", câștigând atât Premiul Tony pentru cea mai bună interpretare a unei actrițe într-un muzical, cât și Premiul Drama Desk. În 1989 a jucat rolul Madame Armfeldt în recrearea teatrală la Londra a spectaolului "Little Night Music". Lila Kedrova a murit în anul 2000 la o casă de vară în Sault Ste. Marie, Ontario, Canada, de pneumonie, după o lungă luptă cu maladia Alzheimer.
Lila Kedrova () [Corola-website/Science/336743_a_338072]
-
al Ciprului, Glafkos Clerides. Cu toate acestea, după producerea programelor în limba greacă pentru BBC World Service în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el a ajuns la școala Old Vic și s-a bucurat acolo de o scurtă carieră teatrală sub numele Michael Yannis, înainte de a începe să lucreze la filme. Având probleme în a găsi un post de regizor în industria britanică de film, Cacoyannis s-a mutat în Grecia și în 1953 a realizat primul său film, "Windfall
Michael Cacoyannis () [Corola-website/Science/336739_a_338068]
-
dar în scurt timp a decis să aleagă cariera de actor în detrimentul carierei de diplomat. În 1948 a depus documentele la VGIK, dar rezultatul a fost unul nefavorabil (verdictul comisiei de admitere: "nefotogenic"), după care a fost admis la Școala teatrală B. Șciukin. Studiile inițial mergeau nu prea ușor: primul curs, Iakovlev l-a terminat cu nota doi la principala disciplină — măiestria actoricească. Exmatriculării sale s-a opus Mansurova, conducătoarea de curs, care a afirmat: "Am să-l trec mai departe
Iurii Iakovlev () [Corola-website/Science/336753_a_338082]
-
cu nota doi la principala disciplină — măiestria actoricească. Exmatriculării sale s-a opus Mansurova, conducătoarea de curs, care a afirmat: "Am să-l trec mai departe, pentru că el îmi este interesant. Voi lucra cu el". În 1952, a absolvit Școala Teatrală B. V. Șciukin și tot atunci a intrat în serviciul la Teatrul Academic Vahtangov. Acolo a s-a recomandat ca un talentat actor de dramă, după ce a jucat, în special, rolul lui Trilețkii în "Piesa fără titlu" de A. P. Cehov
Iurii Iakovlev () [Corola-website/Science/336753_a_338082]
-
Tatiana Rostovaitė (n. 4 august 1926, Šiauliai - d. 1993) a fost o poetă, traducătoare și critic literar și teatral lituaniană. A studiat la Școala gimnazială de fete din Šiauliai, iar în perioada 1942-1945 a lucrat la Teatrul dramatic din Šiauliai. În 1950 a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Vilnius, specializându-se în limba și literatura
Tatjana Rostovaitė () [Corola-website/Science/336830_a_338159]
-
Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Vilnius, specializându-se în limba și literatura lituaniană. A urmat apoi studii postuniversitare. În perioada 1956-1958 a lucrat ca redactor la revista "Literatūra ir menas". A publicat lucrări de critică literară și teatrală și a tradus opere literare ale unor scriitori ruși, norvegieni, francezi, germani, estoni, letoni, armeni, bulgari sau moldoveni (Nicolai Nekrasov, Mihail Lermontov, Henrik Ibsen, Heinrich Heine, Pierre-Jean de Béranger, Louis Aragon, Robert Desnos, Paul Éluard, Fransua Mono, Eženas Puatje, Victor
Tatjana Rostovaitė () [Corola-website/Science/336830_a_338159]
-
() a fost o actriță moldoveancă. A absolvit Școala de Artă Teatrală din Odesa (1936-1939), după care s-a alăturat trupei Teatrului Moldovenesc Muzical-Dramatic din Tiraspol. Rolul de debut al Ecaterinei a fost Belesova în "Miresele bogate" de A. Ostrovski. În timpul celui de-al doilea război mondial, activează în Ansamblul Moldovenesc de
Ecaterina Cazimirov () [Corola-website/Science/336838_a_338167]
-
muntene, povestind întâmplări din ultima perioadă fanariotă și amintind domnitorii Nicolae Caragea, Mihai Suțu și Nicolae Mavrogheni. Cronica are un farmec special, stilul literar al lui Dionisie prevestind stilul savuros de exprimare al lui Ion Ghica și nararea în stil teatral a lui I.L. Caragiale. Cronicarul prezintă de-a valma într-un mod savuros evenimente importante și amănunte nesemnificative (include, printre altele, o listă de prețuri de la bou la puiul de găină), conturând imaginea unei epoci. Istoricii literari care au analizat
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
"(HAU)" funcționează din sezonul 2003/2004 ca un complex teatral cu trei săli de spectacole în Berlin. Nu are propria sa trupă de actori, ci reprezintă un spațiu de reprezentație pentru festivaluri, spectacole itinerante și coproducții teatrale. HAU include următoarele trei săli de spectacole: Înainte de fuziune, aceste trei teatre au
Hebbel am Ufer () [Corola-website/Science/337135_a_338464]
-
"(HAU)" funcționează din sezonul 2003/2004 ca un complex teatral cu trei săli de spectacole în Berlin. Nu are propria sa trupă de actori, ci reprezintă un spațiu de reprezentație pentru festivaluri, spectacole itinerante și coproducții teatrale. HAU include următoarele trei săli de spectacole: Înainte de fuziune, aceste trei teatre au funcționat în mod independent, dar erau puțin frecventate. Ele au reprezentat spații artistice pentru publicul din zonele sărace, precum proiectul în aer liber "La Marea" din cartierul
Hebbel am Ufer () [Corola-website/Science/337135_a_338464]
-
date-lien" datetime="1968-08-26">26 August 1968</time> în Pantin La vârsta de cincisprezece ani, ea a luat cursuri la clasa "Florent" și apoi lecții cu Yves Le Moign, după care a aderat la școala națională superioară ale artelor si technicelor teatrală. Ea era încă studentă când Jean-Louis Thamin a angajat-o pentru a juca "Amețitul" cu Roland Alb și Jean-Pierre Lorit. După sfârșitul școlii ENSATT în 1988, televiziunea i-a oferit roluri importante în filme, cum ar fi "Sniper" sau "Edward
Valérie Karsenti () [Corola-website/Science/337161_a_338490]
-
(n. 9 decembrie 1989, București) este o actriță română. Deși în copilărie își dorea să devină cântăreață, după terminarea liceului a urmat cursurile Facultății de Artă Teatrală. Actrița îi va întâmpina pe telespectatori cu un adevărat regal de comedie, gândit până în cele mai mici detalii de Mihai Bendeac și interpretat de către acesta, alături de echipa sa de actori. Anca Dinicu a avut parte de o surpriză de proporții
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]
-
Spectacologie". Doctoratul l-a obținut, în 1963, în filosofie, specialitatea estetică. În perioada 1968-2000, a fost profesor titular și șef de catedră de Estetică și Teatrologie, decan între anii 1967 și 1970, apoi prorector (1970-1974) al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. Din 1990 conduce doctorate de Estetică și Teorie a teatrului în cadrul acestei universități. În anul 1992 a devenit membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare din cadrul Ministerului Educației Naționale
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
n. 29 noiembrie 1934, Craiova - d. 18 decembrie 2016, București) a fost o actriță de film, scenaristă, poetă și realizatoare de emisiuni de televiziune. Provenită dintr-o familie de aromâni refugiată în România din Bitola, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București în 1956, având colegi pe: Amza Pelea, Draga Olteanu Matei, Silviu Stănculescu, Silvia Popovici, Sanda Toma, Victor Rebengiuc, Gheorghe Cozorici, George Constantin și Mircea Albulescu. A debutat în filmul "Dincolo de brazi" (1957), în
Flavia Buref () [Corola-website/Science/337334_a_338663]
-
Josip Slavenski” din Novi Sad, Șerbia, după care a urmat Liceul de arhitectură „Jovan Vukanovic”, de asemenea în Novi Sad. Terminarea liceului, în 1993, a concis cu mutarea familiei Floră la București. Ioana a intrat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din „primul șut” și a studiat actoria în perioada 1993-1997. este căsătorită cu actorul și regizorul Mihai Brătilă. Cei doi sunt părinții a doi băieți gemeni, Alexandru și Luca. Filmul de lung metraj din 2001 "Marfă și banii
Ioana Flora () [Corola-website/Science/337391_a_338720]
-
prezentat printre altele, creații de succes ale unor compozitori vienezi ca Oscar Straus, Franz Lehar, Josef Hellmesberger Jr., Edmund Eysler și Richard Heuberger. În anul 1897 Steiner s-a dedicat, tot la Viena, conducerii teatrului Danzers Orpheum, consacrat atât producțiilor teatrale cât și spectacolelor de variété. În anul 1908 a intrat în mari dificultăți financiare, în urma costului ridicat al unor investiții și producții, printre care punerea în scenă a operetei lui Paul Lincke - „Șlagărul stagiunii”. A fost nevoit să dea faliment
Gabor Steiner () [Corola-website/Science/335876_a_337205]