8,615 matches
-
Române, cu următoarele subunități de câmpie: Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomirești, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc și prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevărata axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre și până la Drăgănești, pe partea stângă, unde sunt bine dezvoltate terasele
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomirești, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc și prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevărata axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre și până la Drăgănești, pe partea stângă, unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m și Slatina 50-60 m. Axul principal al
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevărata axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre și până la Drăgănești, pe partea stângă, unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m și Slatina 50-60 m. Axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă. La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Șiretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Șiretului se adaugă cele ale Trotușului. Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Șiretului, altitudinea ei fiind de 35-50 m în partea de nord și de 20-30 m în cea
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul și a alcătuit noua stemă a județului dintr-un scut cu câmpul roșu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă și are pe crengile sale mere de aur. Deasupra acestuia este desenată o stea cu opt raze colorată cu auriu. Prin Decretul 503 din 16 decembrie 1970 emis, de Consiliul de Stat, au fost instaurate noi steme ale județelor și
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină. Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
orașului cât și în satele din împrejurimi de unde își trage seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme materiale din epoca bronzului și a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetății, într-un depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier și un atelier metalurgic comportând opt cuptoare din vremea daco-geților. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Isakgi" și dă unele informații despre Dobrogea. Stema orașului Isaccea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află o cetate de argint cu un turn, creneluri, poartă de intrare și ferestre, așezată pe o terasă verde, ieșind din valurile de argint. Terasa verde este tăiată de un brâu crenelat de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Terasa face referire la relieful zonei, fiind aflată
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Stema orașului Isaccea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află o cetate de argint cu un turn, creneluri, poartă de intrare și ferestre, așezată pe o terasă verde, ieșind din valurile de argint. Terasa verde este tăiată de un brâu crenelat de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Terasa face referire la relieful zonei, fiind aflată în podișul Dobrogei. Valurile simbolizează că localitatea
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de intrare și ferestre, așezată pe o terasă verde, ieșind din valurile de argint. Terasa verde este tăiată de un brâu crenelat de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Terasa face referire la relieful zonei, fiind aflată în podișul Dobrogei. Valurile simbolizează că localitatea a fost în Antichitate port la fluviul Dunărea. Cetatea este simbolul continuității acestei așezări ca punct strategic fortificat încă din epoca bizantină. Coroana murală cu 3
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică. Municipiul Pitești se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeș (sud), și de 356 m, în cartierul Trivale (vest). La nord-vest de terasa Trivale-Papucești se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găsește cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa). Suprafața municipiului Pitești este de
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
Mica, în comuna Bascov, se găsește cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa). Suprafața municipiului Pitești este de 11117,13 ha, 111,17 km pătrați, inclusiv parcul Trivale 7000 ha (calculată în anul 2014). Orașul propriu-zis, așezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeș, are un topoclimat de vale, calm și moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° și 10 °C, media lunii ianuarie fiind de -2,4 °C, iar cea a lunii iulie de +20,8 °C. Precipitațiile atmosferice depășesc media
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
70 km de Sibiu și la 241 km de Arad și are o suprafață de 10.365 ha. Este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8-10 km și lat de 2-4km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha. Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Siretul. Albia majoră al Bistriței este predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice. Bacăul
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
majoră al Bistriței este predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice. Bacăul prezintă un avantaj și prin poziționarea sa în imediata apropiere cu linia de dislocație subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor înclinate cu o expoziție estică și sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată. Luncile și terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
prin poziționarea sa în imediata apropiere cu linia de dislocație subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor înclinate cu o expoziție estică și sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată. Luncile și terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale. Dacă în trecut modelarea reliefului se făcea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând baraje și diguri, între anii 1958-1966, l-
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Românești, Slobozia, (reședința) și Ursați. Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
de 8 km, însă o lățime de doar 300 m. Plaja foarte lungă, cu o lățime de până la 250 m, este acoperită cu un nisip foarte fin, parte mineral, parte cochilifer. De-a lungul acesteia se află multe magazine, restaurante, terase, cluburi și discoteci. Mamaia, la nord de actuala stațiune, era inițial un sătuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri români și crescători de cai tătari, denumirea provenind de la un proprietar tătar al locului din vremea stăpânirii turcești
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Canton”, aflat în amonte de Malu Spart, pe valea Argeșului, cuprinde urme de așezări din neolitic (cultura Boian) și din perioada Latène; și situl de la Suseni, aflat pe terasa înaltă a Argeșului, unde s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina), din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte șapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: fosta pretură (sfârșitul secolului al XIX
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința) și Seciu. Are o populație de de locuitori. Orașul se află pe malul stâng al râului Teleajen, care formează limita sa vestică cu Păulești, principalele zone locuite ocupând terasele acestui râu. Înspre est, din câmpia piemontană a Ploieștiului, prelungită pe valea Teleajenului, se ridică anticlinalul Boldești, care formează două dealuri principale, Bucovelul și Seciu, pe ultimul dintre ele aflându-se localitatea cu același nume, aparținătoare orașului. Cel mai înalt
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
un alt punct înalt, apropiat de centrul orașului, fiind aflat în apropierea cramei Seciu, la 406 m. Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a petrolului. Principala cale de comunicație ce străbate orașul este șoseaua națională DN1A, care trece prin cartierul Scăeni și foarte
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
bronzului ("culturile Wietenberg" și "Noua"), în perioada "hallstattiană", în epoca dacică și în epoca premedievală. În anul 1960, cu ocazia săpăturilor de atunci, pe malul stâng al pârâului Baraolt s-au descoperit 13 gropi datând din epoca bronzului târziu. De pe terasa "Vecer" provine o urnă datând din prima epocă a fierului. Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968. Importanța economică a acestei
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
Drumul European E60, între Târgu Mureș, Turda și Cluj-Napoca. Comunele învecinate Iernutului sunt: Adămuș, Bichiș, Bogata, Cucerdea, Cuci, Iclănzel, Ogra. Relieful are un aspect tipic deluros, cu unele suprafețe de șes în parte stângă a Mureșului, acestea fiind de fapt terase ale râului Mureș. Cea mai înaltă dintre aceste terase se află și la cea mai mare distanță de localitate, aceasta fiind la Cigașe, la o altitudine de 448m, următoarea terasă de la I.S.C.I.P, de 8-10m, este una de oraș, altă
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
Comunele învecinate Iernutului sunt: Adămuș, Bichiș, Bogata, Cucerdea, Cuci, Iclănzel, Ogra. Relieful are un aspect tipic deluros, cu unele suprafețe de șes în parte stângă a Mureșului, acestea fiind de fapt terase ale râului Mureș. Cea mai înaltă dintre aceste terase se află și la cea mai mare distanță de localitate, aceasta fiind la Cigașe, la o altitudine de 448m, următoarea terasă de la I.S.C.I.P, de 8-10m, este una de oraș, altă terasă este cea aluvionară și este adesea inundată. În
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]