82,461 matches
-
1944, în urma cererii parlamentului Tuvei, țara a devenit parte a Uniunii Sovietice. Astăzi teritoriul fostului stat este reprezentat de Republica Tuva din Federația Rusă. a fost parțial recunoscută pe plan internațional, doar Uniunea Sovietică și Mongolia semnând de fapt un tratat în 1926 prin care o recunoșteau. Statul era considerat o marionetă a Uniunii Sovietice. Capitala Tuvei era Kîzîl, fosta Khem-Beldir, redenumită după cuvântul "kyzyl", care înseamnă „roșu” în limba tuvanilor. Preotul budist Donduk Kuular a fost primul ministru al statului
Republica Populară Tuva () [Corola-website/Science/335104_a_336433]
-
Gazeta literară” etc. Publică, din necesități didactice, broșurile „Problema categoriilor estetice” și „Frumosul și valoarea estetică” (1968), dar abia cărțile următoare, „Ce se va întâmpla mâine?” (1972) și „Artă și speranță” (1974) îl consacră. Capitolul „Expansiunea contemporană a esteticului”, din tratatul de „Estetică” (1983), împreună cu „Considerațiuni estetice”, din vol. colectiv „Audiovizual și diaporama” (1983), se vor regăsi dezvoltate amplu în „Frumosul dincolo de artă” (1988). Studiile și cărțile lui au contribuit la instituirea unui climat de deschidere în estetica românească postbelică.
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
1633, Tirolul a obținut dreptul pentru construcția unui baraj de apărare pe pasul Scharnitz împotriva avansului suedezilor pe timpul Războiului de Treizeci de Ani, numit în cinstea prințesei Claudia de Medici "Porta Claudia". Resturile fortificații pot fi văzute și astăzi. Prin tratatul de la 29 octombrie 1656, bucata de teritoriu din împrejurarea de Scharnitz inclusiv zonei Porții Claudia a fost schimbată cu una în jurul muntelui "Kienleithenkopf" și a moșii "Karolingerhof" precum dreptul de trecere în valea "Hinterau". În sfârșit, pe 28 mai 1766
Scharnitz () [Corola-website/Science/335190_a_336519]
-
autonomie largă față de Imperiul Otoman, acesta este considerat precursorul Șerbiei moderne. România a intrat în anul 1916 de partea Șerbiei în Primul Război Mondial, dar după ieșirea Rusiei din război, România a rămas înconjurată de țările inamice și a semnat Tratatul de la București (1918) prin care România a iesit din războiul contra Puterilor Centrale. În noiembrie 1918 armata sârbească a plecat direct de la Salonic spre Banatul românesc pe care l-a ținut ocupat până la 27 iulie 1919, cănd armata sârbească din
Relațiile dintre România și Serbia () [Corola-website/Science/335238_a_336567]
-
alianță între România, Iugoslavia și Cehoslovacia cu scopul de a preveni revizionismul maghiar și pentru a împiedica întoarcerea Casei de Habsburg la putere. Aceasta s-a destrămat în 1938, din cauza presiunilor teritoriale germane asupra Cehoslovaciei. În 1937 Iugoslavia semnează un tratat de „veșnică prietenie” cu Bulgaria, acest act fiind privit ca un act meschin în România din cauza revizionismului bulgar care viza, printre altele, anexarea unor teritorii în Dobrogea românească. România a aderat la Axa și s-a oferit că platforma de
Relațiile dintre România și Serbia () [Corola-website/Science/335238_a_336567]
-
a recăsătorit, însă la începutul anului 1286 acesta a murit într-un accident în timp ce călărea spre casă. Soția sa, Yolande de Dreux, era însărcinată, însă în noiembrie 1286 orice speranță de a avea un fiu era imposibilă. În consecință, în Tratatul de la Salisbury, Gardienii Scoției au recunoscut-o pe nepoata în vârstă de trei ani a lui Alexandru, Margareta I a Scoției, ca regină a Scoției. Margareta a rămas în regatul tatălui ei din Norvegia până în toamna anului 1290, când a
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
Eduard I cu fiul său slab, Eduard al II-lea, a permis Scoției să se elibereze de sub domnia engleză. În bătălia de la Bannockburn în 1314, scoțienii i-au alungat pe englezi, iar în 1329 englezii au fost de acord cu tratatul de independență scoțian. Fiul lui Robert, David, a aderat la tron ca și copil. Englezii au reluat războiul cu Scoția, iar David a fost nevoit să părăsească regatul în favoarea lui Eduard Balliol, fiul lui Ioan, care a reușit să fie
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
Duce de Bavaria. Nici el, nici vreunul din prodecesorii săi nu au avut pretenții la tron din 1807. Legea Uniunii au fost două acte parlamentare în timpul anului 1706 până în 1707 de către Parlamentul Angliei și Parlamentului Scoției, punand în aplicare condițiile Tratatului de Uniune, încheiat la 22 iulie 1706, în urma negocierilor prelungite între comisarii reginei Anne, reprezentânt ambele parlamente. Actele reprezentau Regatul Angliei și Regatului Scoției unite sub Regatul Marii Britanii. Scoția și Anglia au împărtit un monarh comun de la Uniunea coroanelor în
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
din Wolfenbüttel la Braunschweig. Din ordinul împăratului, Anthon Ulrich a fost detronat ca duce împotriva protestelor fratelui său și Rudolf Augustu a rămas singurul conducător, în timp ce Anthon Ulrich a plecat în Saxa-Gotha. În aprilie 1702, Rudolf Augustu a semnat un tratat cu Hanovra și Lüneburg la care mai târziu Anthon Ulrich a aderat și el. După moartea fratelui său în 1704, Anthon Ulrich a preluat din nou guvernarea. El a continuat să stabilească diferite dispute cu Hanovra, până s-a ajuns
Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg () [Corola-website/Science/335322_a_336651]
-
important fiind la Vidin. Între drumurile care parcurgeau cele două țări nu era însă nici o legătură, iar cele două state aveau orientări economice diferite. Moldova a intrat sub influența politică a Poloniei, căreia domnii moldoveni i s-au subordonat prin tratate de vasalitate, de la Petru Mușat până la Ștefan cel Mare. Țara Românească în schimb a fost sub suveranitatea Ungariei; în timp ce Ungaria a încercat de câteva ori să aducă Moldova sub propria suzeranitate, Polonia a încercat să dispute Ungariei suzeranitatea Țării Românești
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
au fost traduse opere de medicină, astrologie, filozofie, matematică, artă și arhitectură. De asemenea, Școala din Gundeshapur nu s-a rezumat doar la opere grecești și siriace, au fost traduse și texte din limba sanscrită sau din chineză, precum importantul tratat indian intitulat "Panchatantra". Cu toate acestea, limba în care se preda în universitate era siriaca. Pe parcursul secolului al VI-lea, orașul a devenit faimos datorită școlii teologice nestoriane condusă de călugărul Rabban Hormizd. În anul 638, Gundeshapur a fost cucerit
Gundeshapur () [Corola-website/Science/335361_a_336690]
-
invadat teritoriile Imperiului Sasanid încă din anul 633, i-au învins pe aceștia în marea bătălie de la al-Qădisiyyah. Arabii au atacat apoi Ctesiphonul, ofițerul musulman Khalid ibn 'Urfuta ocupând imediat zona cunoscută sub numele de Valashabad. Acesta a făcut un tratat de pace cu locuitorii din partea vestică a Ctesiphonului, numită Veh-Ardashir și cu cei din orașul Weh Antiok Khusrau, aflat în apropiere. Tratatul prevedea că locuitorii puteau părăsi zona când doresc, dar dacă nu, trebuiau să recunoască autoritatea musulmană și să
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
Ctesiphonul, ofițerul musulman Khalid ibn 'Urfuta ocupând imediat zona cunoscută sub numele de Valashabad. Acesta a făcut un tratat de pace cu locuitorii din partea vestică a Ctesiphonului, numită Veh-Ardashir și cu cei din orașul Weh Antiok Khusrau, aflat în apropiere. Tratatul prevedea că locuitorii puteau părăsi zona când doresc, dar dacă nu, trebuiau să recunoască autoritatea musulmană și să plătească o taxa ("jizya"). Când ofițerul Sa`d ibn Abi Waqqas a ajuns la Ctesiphon a constatat că familia sasanidă, nobilii și
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
Paris" luând parte la discutarea repartizării datoriei publice austro-ungare. În 1922, a fost membru al delegației române la "Conferința Statelor Succesorale ale fostei monarhii habsburgice" de la Roma, chemată pentru a rezolva împreună cu reprezentanții Austriei și Ungariei diferitele chestiuni decurgând din tratatele de pace. În 1925 a participat la o a doua "Conferință a statelor succesorale" la Praga. În 1928-1929 el a făcut parte din comisia care a tratat la Berlin chestiunea împrumutului de stabilizare și a litigiilor cu Germania. El a
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
care nu se exercită suveranitatea nici unui stat. Cetățenii Republicii Moldova beneficiază de protecția statului atât în țară, cât și în străinătate. Cetățenii Republicii Moldova nu pot fi extrădați sau expulzați din țară. Problemele privind cetățenia Republicii Moldova se reglementează de Constituția Republicii Moldova, de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, de Legea cetățeniei Republicii Moldova, precum și de alte acte normative adoptate în corespundere cu acestea. Dovada cetățeniei Republicii Moldova se face cu buletinul de identitate, cu pașaportul, cu certificatul de naștere în cazul copilului sau cu
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
ocupa funcții ce implică exercitarea autorității publice și de a participa la referendum, în modul stabilit de lege. Statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor este stabilit de lege și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte. Dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele din prezenta lege, prioritate au normele tratatelor internaționale. Regulile asupra cetățeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii:<br> a) dreptul fiecărei persoane la o cetățenie;<br> b) nedescriminarea cetățenilor
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
Statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor este stabilit de lege și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte. Dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele din prezenta lege, prioritate au normele tratatelor internaționale. Regulile asupra cetățeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii:<br> a) dreptul fiecărei persoane la o cetățenie;<br> b) nedescriminarea cetățenilor, indiferent de temeiurile dobîndirii cetățeniei;<br> c) inadmisibilitatea privării arbitrare a persoanei de cetățenia ei și de dreptul
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
a constituie actul juridic prin care un stat își exprimă consimțământul, prin intermediul autorităților sale competente, de a fi legat printr-un tratat internațional, semnat de reprezentanții săi. Autoritățile competente sunt precizate de constituția statului care ratifică tratatul. a este înțeleasă ca un act formal și solemn din partea unui șef de stat, prin care este dată aprobarea și angajamentul de a executa obligațiile
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]
-
a constituie actul juridic prin care un stat își exprimă consimțământul, prin intermediul autorităților sale competente, de a fi legat printr-un tratat internațional, semnat de reprezentanții săi. Autoritățile competente sunt precizate de constituția statului care ratifică tratatul. a este înțeleasă ca un act formal și solemn din partea unui șef de stat, prin care este dată aprobarea și angajamentul de a executa obligațiile asumate. Efectul juridic al semnării unui tratat depinde de faptul dacă este sau nu obiect
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]
-
competente sunt precizate de constituția statului care ratifică tratatul. a este înțeleasă ca un act formal și solemn din partea unui șef de stat, prin care este dată aprobarea și angajamentul de a executa obligațiile asumate. Efectul juridic al semnării unui tratat depinde de faptul dacă este sau nu obiect al ratificării, acceptării sau aderării. În cazul în care semnarea tratatului este obiect al ratificării, acceptării sau aderării, aceasta reprezintă doar o etapă intermediară, semnificând faptul că delegații au căzut de acord
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]
-
unui șef de stat, prin care este dată aprobarea și angajamentul de a executa obligațiile asumate. Efectul juridic al semnării unui tratat depinde de faptul dacă este sau nu obiect al ratificării, acceptării sau aderării. În cazul în care semnarea tratatului este obiect al ratificării, acceptării sau aderării, aceasta reprezintă doar o etapă intermediară, semnificând faptul că delegații au căzut de acord asupra textului și doresc să-l accepte. În aceste condiții semnarea tratatului nu exprimă consimțământul final de a fi
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]
-
sau aderării. În cazul în care semnarea tratatului este obiect al ratificării, acceptării sau aderării, aceasta reprezintă doar o etapă intermediară, semnificând faptul că delegații au căzut de acord asupra textului și doresc să-l accepte. În aceste condiții semnarea tratatului nu exprimă consimțământul final de a fi legat și nici nu are ca efect obligația statelor de a-l ratifica sau de a dispune eventuale măsuri pregătitoare de implementare. Etapa intermediară dintre semnare și ratificare dă posibilitatea statelor de a
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]
-
statelor de a-l ratifica sau de a dispune eventuale măsuri pregătitoare de implementare. Etapa intermediară dintre semnare și ratificare dă posibilitatea statelor de a promulga legislația necesară sau de a obține acordul propriilor Parlamente. lntrarea în vigoare a unui tratat coincide cu momentul de la care acel tratat produce efecte juridice față de statele părți. Documentele prin care statele își comunică îndeplinirea procedurilor interne de exprimare a consimțământului sunt denumite "instrumente de ratificare" sau de "instrumente de aderare". În cazul tratatelor bilaterale
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]
-
a dispune eventuale măsuri pregătitoare de implementare. Etapa intermediară dintre semnare și ratificare dă posibilitatea statelor de a promulga legislația necesară sau de a obține acordul propriilor Parlamente. lntrarea în vigoare a unui tratat coincide cu momentul de la care acel tratat produce efecte juridice față de statele părți. Documentele prin care statele își comunică îndeplinirea procedurilor interne de exprimare a consimțământului sunt denumite "instrumente de ratificare" sau de "instrumente de aderare". În cazul tratatelor bilaterale, data intrării în vigoare o reprezintă momentul
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]
-
unui tratat coincide cu momentul de la care acel tratat produce efecte juridice față de statele părți. Documentele prin care statele își comunică îndeplinirea procedurilor interne de exprimare a consimțământului sunt denumite "instrumente de ratificare" sau de "instrumente de aderare". În cazul tratatelor bilaterale, data intrării în vigoare o reprezintă momentul schimbării instrumentelor de ratificare sau al notificării actului de aprobare sau acceptare. În cazul tratatelor multilaterale, instrumentele de ratificare se depun pe lângă unul dintre guvernele statelor participante la negocierea și semnarea tratatului
Ratificare () [Corola-website/Science/331544_a_332873]