8,899 matches
-
drept componente numai expresii familiare, pe care noi le înțelegem. Cu toate acestea, nu putem conferi un sens propoziției ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns legată de activități cum ar fi mângâierea, alinarea, încurajarea, tratamentul medical și altele, care nu pot fi aplicate unei sobe sau unei pietre. Când spunem că propoziția „Soba simte dureri.“ nu are sens, spunem că ea nu are un rol, o folosire în limbajul nostru. Cu referire la asemenea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ușor spre umăr (gest ce exprimă interes, plăcere, admirație), exact ca și pisica ce observă un șoricel sau un ghem mișcător. Ulterior, femeia ,,mustrată de conștiință" începe să transmită bărbatului mesaje ambivalente formate din gesturi de apropiere și distanțare, de încurajare (privire provocatoare, zâmbet ușor) și respingere (evitarea privirii, colțurile gurii întoarse în jos). În concluzie, gesturile joacă un rol esențial în transmiterea și recepționarea mesajelor de seducere, în activarea și dezactivarea flirtului. Cu privire la exprimarea atitudinii de amenințare și dominare, Irinäus
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea spiritului interogativ al elevilor și implicarea acestora în alegerea metodelor de predare-învățare și în stabilirea regulilor clasei. Profesorul utilizează uneori texte neprelucrate și stimulează discuțiile pe baza lor, manifestă el însuși conduitele pe care le așteaptă de la elevi, cere elevilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să roșească, În ochii părinților săi, asta e de-ajuns”. * „Cine nu poate face mai bine un lucru, Îl face măcar Într-un alt fel.” (J.W. Goethe) Poate că acest „Într-un alt fel” va reprezenta pentru cineva o Încurajare de a face la rîndu-i Într-un alt fel...și tot așa mai departe. * „Ceea ce-l deosebește pe Napoleon de un sacagiu nu este observat decît de societate; naturii puțin Îi pasă de așa ceva.” (H.de Balzac) „Natura” nu face
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ludovic al XIV-lea aștepta o soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit la rege, care avea un alt punct de vedere privind depășirea crizei financiare. Astfel, Ludovic era interesat să controleze factorii de decizie de la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ales formală. Climatul democratic participativ Climatul democratic participativ se caracterizează prin descentralizare decizională. Managerii au mare încredere în subordonați. Comunicarea se realizează foarte bine atât pe orizontală, cât și pe verticală. Este un climat de cooperare, de deschidere, motivant, de încurajare. În cartea sa Școala o abordare sociopedagogică (1999), E. Păun definește și descrie următoarele tipuri de climat organizațional (pp. 132-133). Climatul deschis Este acel climat în care predomină cooperarea și respectul. Managerul este deschis și dispus să asculte oricând propunerile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iar B manifestă indiferență față de A; • A manifestă indiferență față de B, iar B manifestă respingere față de A; • A manifestă respingere față de B, iar B manifestă indiferență față de A. O serie de comportamente, precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
contestarea, minimalizarea de către una dintre părți a succeselor, realizărilor, priceperilor și competențelor celeilalte părți; • critica sistematică (sau periodică) a modului de îndeplinire a sarcinilor, a derulării activităților; sau, pur și simplu, menținerea tăcerii în contexte când s-ar preta laudele, încurajările, entuziasmul. Este vorba de faptul că aceste atitudini le întâlnim la oameni, la persoane care au semnificație (afectivă sau în domeniul competenței) pentru noi. De asemenea, constrângerea sau persuadarea unei persoane-partener de a acționa contrar conștiinței sale constituie un alt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
al colectivului/al echipei să știe clar ce rezultate i se cer, în ce constau obligațiile lui, răspunderea și limitele atribuțiilor lui, etapele muncii). Este necesară delimitarea clară a criteriilor de evaluare, a urmărilor îndeplinirii/neîndeplinirii sarcinilor (avansări, concedieri, premieri, încurajări etc.). • stabilirea unei ierarhii a atribuțiilor; conceperea unor sisteme de transmitere a comenzilor și a unor repere temporare (rezonabile). • punerea la punct a unui sistem de recompense. Este important scriu I. Oglev și Vl. Russev (2005) "ca sistemul de recompense
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
li se atribuie intenții negative, dubioase; • orientează atenția participanților către interesele personale, în detrimentul intereselor celuilalt/celorlalți; • încă de la începutul interacțiunilor, erorile percepției sociale au un rol important în alegerea strategiilor comportamentale, tinzând ulterior să se amplifice, să se consolideze; • prin încurajarea și amplificarea acestor fenomene pe parcursul interacției competitive/ concurențiale se deschide calea conflictului interpersonal. În planul comunicării, știm și recunoaștem faptul că actul comunicării afectează percepțiile, atitudinile, credințele, motivațiile și stările noastre afective. Comportamentele și relațiile concurențiale ce provoacă percepții ostile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
speranța" (Brillon, 2010, p. 42). Ea înseamnă mult mai mult decât un sentiment dulce, aerian, învăluitor și înălțător. Dragostea reprezintă "o angajare spre bunăcuviință și dorința de a-i elibera pe alții de situațiile care determină acceptarea". Ea "acordă prioritate încurajării în detrimentul criticilor și caută să găsească ceea ce este bun, chiar dacă această sarcină pare nenaturală. Dragostea refuză să rămână ancorată de ceea ce provoacă durere; în schimb, ea ne face să căutăm posibilități de "vindecare"", notează L. Carter (2007, p. 205, s.a.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a unei prietenii); c. de autoclarificare (de lămurire a propriilor gânduri, emoții, sentimente, atitudini); dispare starea de incertitudine și-o dată cu ea, în mare parte, cea de nesiguranță; d. de validare socială (autodezvăluirea generează un feedback din partea celuilalt: aprobări, confirmări, sfaturi, încurajări, avertizări), îl ajută să se poziționeze în lumea sa. 16 Despre ascultarea activă, cititorul mai poate afla și alte comentarii cu îngăduință și răbdare în Comunicarea interumană, Editura Institutul European din Iași, în anul 2008. 17 În multe cazuri, "soluționarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai largă, aceea de a trăi într-o comunitate de nevoi, preferințe și dorințe diferite. Oamenii modești punctează în continuare specialistul american sunt interesați să servească decât să impună altora servituți. Ei adoptă o comportare plină de considerație, bunătate și încurajare. Oamenii modești recunosc absurditatea de a insista ca alții să aibă grijă de ei și sunt suficient de inteligenți pentru a-și recunoaște limitele" (p. 128). 49 Osho (2003) consideră că nu putem fi și conștienți și mânioși în același
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Plecarea lui Saturn, sosirea lui Jupiter... exact ceea ce trebuia pentru ca situația lui Alain să se amelioreze! Trigon sau sextil: Faptul că individul se adaptează ușor și este ordonat la nivel social Îi poate aduce o promovare, oareșice noroc, sprijin sau Încurajări. Careu: Probleme legate de autoritate sau ierarhia la locul de muncă, neplăceri cauzate de lipsa de vigilență, de proasta estimare a situației sau de neglijența profesională. Jupiter - Descendent Conjuncție: Dacă Jupiter este armonios, tranzitul aduce o mai bună organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
informațiilor la nivel de universitate, guvern și întreaga economie. Obiective: • crearea unui centru de resurse internaționale pentru schimbul de informații privind educația și instruirea în securitatea informațiilor; • realizarea de modele de cursuri de securitate a informațiilor la nivel de universități; • încurajarea facultăților și universităților să includă modele de cursuri adecvate pe linia securității informațiilor, la nivel universitar și postuniversitar, prin disciplinele din sfera informaticii, sistemelor informaționale și serviciilor publice; • realizarea de module de securitate a informațiilor care să poată fi integrate
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pentru a susține realizarea unanim acceptatului „cod de conduită” pentru gestionarea rețelelor. O astfel de activitate presupune inventarierea documentației celor mai bune practici manageriale. Departamentul Securității Naționale, în colaborare cu Departamentul Comerțului și agențiile specializate, va coordona parteneriatul public-privat pentru încurajarea: • adoptării unor protocoale îmbunătățite de securitate; • realizării unor tehnologii noi pentru producerea routerelor mult mai sigure; • adoptării unui „cod al bunei conduite”, inclusiv al practicilor din spațiul cibernetic și al cooperărilor pe acest plan. 2.Promovarea utilizării sistemelor de control
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al Legii Copyrightului și s-a creat, în 1984, Federația Împotriva Furtului de Software (Federation Against Software Theft - FAST), cu rol în educarea publicului, în general, și a utilizatorilor de calculatoare, în particular, în asigurarea protecției programelor prin lege și încurajarea respectării drepturilor legale ale producătorilor de soft. Se crede, totuși, că prin activitățile unor astfel de organisme nu se vor rezolva marile dificultăți care apar în acest domeniu. Problema protejării împotriva realizării copiilor neautorizate este doar una din fațetele generale
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nonverbale ale discursului, concretizate în ipostaze precum: "provocare (De unde știi că este adevărat?); sondare (Ce înseamnă asta pentru tine?); solicitarea unei explicații (Nu sunt sigur că am înțeles...); solicitarea dezvoltării ideii (Spune-mi mai multe despre cum vezi tu lucrurile.); încurajarea implicării (Pat, tu ce părere ai?); atenționare (Fiți atenți la...); oferire de informații (Iată un fapt sau o formulă...); presupunere (Iată o idee care s-ar putea să ne folosească...); directivă (Iată cum trebuie să procedăm...)" Krussel, Edwards, & Springer, 2004
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu e punctul meu forte... Poate că dacă aș ști că...; sau, nuanțând, contexte comunicative interpersonale, respectiv didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P. Newton & L. D. Newton, 2000, p. 609); "instrucțiuni adresate direct" interlocutorului, "încurajări (recompense/complimente)", "reamintirea" unor sarcini de lucru/reguli, "repetarea unor informații", "rezumări", "împărtășirea de experiențe personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel 9.2.); discurs interactiv etc.; * structura întrebare răspuns feedback, a unor "strategii participative", respectiv unele "strategii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aici... Locutorul îl invită pe interlocutor să-și asume rolul de vorbitor. Nu-i așa?, Nu credeți? + o afirmație Locutorul îl invită pe interlocutor să-și asume rolul de vorbitor. Sunt complet/perfect de acord. Locutorul 2 preia cuvântul prin încurajare. Prostii, nu sunt de acord... Locutorul 2 preia cuvântul prin ripostă. Nu cred./ Până acum nu am făcut niciodată așa.34 Locutorul 2 respinge mesajul locutorului 1. Nu știu/chiar nu știu... Locutorul dorește să cedeze cuvântul. De asemenea/și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ghiga, 1999, pp. 154-170; Birkenbihl, 1998, pp. 169-174; Popescu, 1998, pp. 129-132; Grant & Grant Hennings, 1977, p. 58 etc. 67 Borg (2010, p. 116) diferențiază cinci mișcări ale capului ca tipuri de aprobări: mișcarea aprobatoare a capului ca semn de încurajare (Da, e fascinant!), de confirmare (Da, continui să ascult!), de înțelegere ( Da, înțeleg ce vrei să spui), ca semn factual ( Da, e corect!), ca semn al acordului ( Da, așa voi face!). 68 A se vedea, în acest sens, "inconștientul degetelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a plecat urechea la tânguirile noastre jalnice. Ceilalți? Ne-au amenințat, batjocorit sau râs, nedând nici o importanță „bețivilor". Și dacă în locul prințului Moruzi ar fi venit vreun fruntaș liberal sau conservator și ar fi căutat să ne dea sfaturi și încurajări pentru un viitor mai bun, am fi avut aceleași cuvinte de laudă, căci n-am fi văzut în ei politicieni, ci oameni de bine, oameni ce știu a simți durerile altora. Nu s-au găsit însă asemenea oameni"... Acum și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mărășești: „Am primit scrisoarea dumneavoastră și-mi fac o nețărmuită plăcere trimițându-vă aceste câteva rânduri pentru ziarul „Înainte” și o strângere de mână.” Într-un alt mesaj, venit de la comuna Tălpigi, se spune cu aceeași simpatie și vorbe de încurajare: 84 „În revărsatul zorilor, a unui nou an (1935) gândul unui mănunchi de dascăli inimoși și altruiști... se îmbină pentru o operă comună, modestă, dar intensă. . . Vă urez ÎNAINTE!" „În lupta cu asperitățile vremii, ziarul cade, suprimat de acestea" încheie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe Cezar Stegaru. Apare în ianuarie 1993. În editorial se apreciază că ea va fi „o revistă în care să palpite licoarea unui strop de frumos, de înalt, de poezie, de mângâiere.” Cu ambiție, publicația vizează „promovarea unei literaturi originale, încurajarea și afirmarea spiritului creator în domeniul culturii, artei, fără nici o barieră, ridiculizarea unor stări conflictuale în raportul individ - societate, în vederea corijării unor stări general‐umane: abuzul, corupția, de asemenea, întărirea spiritului civic, combatere a poluării morale, realizarea de traduceri din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]