13,876 matches
-
ziarul este un document oficial, tipărit și distribuit din banii impozitelor plătite de cetățenii britanici. Am citit numai numărul 12. Acesta conținea cele mai instigatoare cu putință rînduri. Printre acestea, pentru a stimula, probabil, soldații și polițiștii din Irlanda să abandoneze disciplină, se află și proclamația unuia dintre cei mai sîngeroși generali ai Armatei Federale Americane din timpul războiului civil. Acest general nordist cantonat în statul Kentucky, unde a avut grijă să semene teroarea, anunță prin acel text că în cazul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
forțele Statului Liber. La 23 aprilie 1923, Eamon de Valera și-a impus punctul de vedere, anunțînd încetarea unilaterală a operațiunilor militare îndreptate împotriva noilor autorități de la Dublin. De Valera a recunoscut implicit victoria forțelor Statului Liber, însă nu a abandonat ideea de a stabili o republică, complet independența de Marea Britanie. Guvernul de la Dublin a ignorat armistițiul unilateral decretat de către de Valera și a continuat acțiunile împotriva rebelilor. Marea majoritate a acestora au fost luați prizonieri și încarcerați în închisorile moștenite
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
civil a costat viața multor lideri, dar și a multor irlandezi obișnuiți. Între 700 și 2 000 de persoane au fost ucise în timpul conflictului. Cifră este aproximativa, deoarece nu a fost stabilit în mod oficial un bilanț. ÎRA nu a abandonat idealul sau republican, și nici arsenalul pe care îl deținea. Armele au fost păstrate în cantități considerabile de-a lungul anilor 1920 și 1930 de rămășițele Armatei Republicane, cît și de micile grupuri care s-au desprins din acestea. Alegerile
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
o poziție de forță, astfel încît zone considerabile cu populație majoritar catolică din comitatele Tyrone și Fermanagh, precum și regiuni mai restrînse din comitatul Derry și din sudul comitatelor Down și Armagh care doreau să se alăture Statului Liber au fost abandonate protestanților. Comisia a decis totuși unele rectificări minore de frontieră. Nu numai că Statului Liber nu i s-au dat teritoriile locuite de catolici, dar i s-a și luat o zonă din comitatul Donegal. Este greu de imaginat cum
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
erau înțesate cu spioni ai Axei și încercarea britanicilor de a impune înrolările obligatorii în Ulster, o situație care mai fusese întîlnită în Irlanda în anul 1918 și care a inflamat din nou comunitatea catolică din Nord. Măsură a fost abandonată la intervențiile americanilor. Eamon de Valera 114 s-a născut în America, dintr-un tata spaniol și o mamă irlandeză. La vîrsta de doi ani a fost trimis acasă în Irlanda de către mama sa, rămasă văduva. Eamon de Valera a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
partid politic, Fianna Fail, care, la scurt timp după acest act fondator, a devenit cea mai profesionistă mașinărie politică cunoscută pînă atunci în mediul politic irlandez. Preluînd puterea în urma unor alegeri libere în anul 1932, de Valera nu a mai abandonat-o pînă în 1959 decît pentru două scurte perioade, petrecute în opoziție (1948-1951 și 1954-1957). Concepțiile lui politice au fost puse în evidență de o întîmplare relevanță. De Valera l-ar fi sfătuit în 1919 pe Dick Mulcahy, care dorea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a fost astfel penalizata pentru atitudinea de neutralitate (chiar dacă binevoitoare) pe care a avut-o de-a lungul perioadei 1939-1945 și pentru politica lui de Valera.116 Abia la vîrsta de 77 de ani, Eamon de Valera a decis să abandoneze frîiele guvernării directe, unul dintre motivele care au stat la baza acestei decizii fiind problemele sale cu vederea. Însă nu a abandonat cu totul viața politică, decizînd să candideze din partea partidului pe care il crease, Fianna Fail, la alegerile prezidențiale
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
politica lui de Valera.116 Abia la vîrsta de 77 de ani, Eamon de Valera a decis să abandoneze frîiele guvernării directe, unul dintre motivele care au stat la baza acestei decizii fiind problemele sale cu vederea. Însă nu a abandonat cu totul viața politică, decizînd să candideze din partea partidului pe care il crease, Fianna Fail, la alegerile prezidențiale din 1959, avîndu-l drept contracandidat din partea Fine Gael pe Sean Mac Eoin. Acesta din urmă a avut o viață la fel de tumultoasa că
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
politic irlandez. Dacă la începutul vieții politice sud-irlandeze Fine Gael se considera, așa cum se va considera în anii 1940-1950 Fianna Fail, drept un partid à la vocation majoritaire, eșecurile repetate din anii 1930 și 1940 au determinat conducerea partidului să abandoneze această atitudine și să accepte o abordare mai realistă. Inițial partidul a fost sprijinit de marea burghezie irlandeză, de fermierii prosperi, ambele categorii fiind interesate de menținerea unor legături comerciale și economice strînse cu Marea Britanie, principala piață de desfacere a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
considerat că doar acțiunile militare ale ÎRA, al cărui membru cu siguranță a fost, ar putea aduce rezultate favorabile pentru comunitatea catolică, spre deosebire de liderii Sinn Fein din Sud, care nu excludeau posibilitatea negocierilor cu Marea Britanie. În 1986, Sinn Fein a abandonat politică tradițională de nerecunoaștere a vieții politice din Republică Irlanda, începînd să participe la alegerile din Sud. Pînă în 1986, Sinn Fein nu recunoscuse decît autoritatea Consiliului Armatei ÎRA, investit cu autoritate de ultimii supraviețuitori ai membrilor Parlamentului din 1921
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
un partid de sine stătător, puternic integrat în viață a două state (Irlanda și Marea Britanie) și a unei provincii autonome (Irlanda de Nord). Și nu trebuie să neglijam influență pe care a avut-o conducerea Sinn Fein în decizia ÎRA de a abandona lupta armată și chiar și marile sale depozite de arme, muniții și explozibili. 2.3. Ulster Unionist Party Pînă de curînd, UUP a fost principalul partid politic al majorității protestante din Irlanda de Nord, fiind un alt mare partid irlandez cu puternice
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
na nGaedheal, partidul lui Cosgrave, care ulterior va deveni Fine Gael, a reușit să păstreze doar 57 de locuri. Eamon de Valera a revenit la putere după mai bine de zece ani de absență, putere pe care nu o va abandona decît în 1947. Liderii ÎRA au fost destul de repede dezamăgiți de guvernarea lui Eamon de Valera. E drept că ÎRA de-a lungul întregii perioade interbelice nu și-a încetat activitățile armate, de o mai mică amploare, dar destul de neplăcute
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
distrugerii acestui arsenal, surse britanice bănuiesc că nu întregul arsenal al ÎRA a fost suprimat. Recent, ÎRA a anunțat că renunță la lupta armată în favoarea politicii, insă rămîne de văzut cîți dintre aderenții radicali ai mișcării vor urma calea politică, abandonînd soluția militară. Există semnale că anumite grupări din ÎRA au început să desfășoare o activitate infracțională intensă. Interesantă ni s-ar părea o scurtă comparație între ÎRA, cea mai însemnată organizație teroristă, și rețeaua Al-Qaida. Diferențele dintre cele două sînt
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de evoluție în didactica limbii române, multe din ele regăsindu-se ca elemente de continuitate și în didacticile ulterioare. Când vorbim despre acest lucru avem însă în vedere și existența unor linii de discontinuitate, respectiv aspecte revolute, care vor fi abandonate, datorită pierderii caracterului de pertinent în raport cu didactica disciplinei sau aspecte latente, care se vor materializa mult mai târziu și fără legătură cu această primă didactică. Iată care sînt acestea, în terminologia actuală, care ne aparține: I. Scopul învățării limbii române
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
trebuie să „stimuleze spre desăvârșire aptitudinile rare” dar, lucru interesant și „să ridice pe elevii mai puțin înzestrați, dacă se poate, până la nivelul mediu al clasei” (Fl. Ilioasa, 1939: 24). XII. Exerciții de scriere Abordarea sistematică a subiectelor nu este abandonată nici privind acest subiect, Papadopol discutând inițial de „scopul exercițiilor scrise”, care sînt detaliate astfel: „învățarea ortografiei, a punctuației, formarea stilului, deprinderea cu ideea de compoziție, deprinderea cu ideea de sinteză, cu cea de analiză, prelucrarea materialelor și controlul lecțiunilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
conformitate cu politica educațională curriculară, autorul redă ample fragmente din programele școlare și exemple de planificări calendaristice, care conțin următoarele rubrici în ordine: unități de învățare, competențe, conținuturi, iar din nevoia de a comenta cât de sumar aceste excerpte, Derșidan abandonează denotația anterioară a unității de învățare, ca unitate subordonată lecției, în favoarea unității de învățare supraordonată acesteia, cf: „programele școlare din ultimii ani includ în aceeași unitate de învățare (I) conținuturi literare și lingvistice (10, de exemplu), ceea ce (ne) atrage atenția
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ivirea unui nou tip de personalitate, ce-și are centrul pe imagine (imaginea pe care o proiectează, imaginile cu care seamănă). Esența unei persoane se concentrează tot mai mult în ceea ce apare, proiectându-se în diferite instantanee. Caracterul a fost abandonat în favoarea look-ului. * Marele pericol care pândește postmodernitatea îl constituie mutarea accentului de pe economic pe altceva. Poate că acest altceva va da sensul istoriei următoarelor secole. Este nevoie doar de un nou criteriu de identitate socială, cu priză la cetățenii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
stadiul de atunci al dezvoltării tehnice, poienele, luncile sau terenurile cu vegetație arboricolă mai rară erau cele mai căutate fiind mai ușor de defrișat. După o perioadă de folosire de circa șapte-zece ani, uneori poate mai mult, terenurile agricole erau abandonate pentru o vreme, timp în care solurile își refăceau în mod natural potențialul, apoi satul revenea pe vechea lui vatră, refolosind loturile de altă dată. Succesiunile de orizonturi culturale atestate arheologic în vatra aceluiași sat, pe parcursul chiar a mai multor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
plural). 2. Organizarea științifică a muncii Nu se poate separa abordarea organizațiilor de contextul ei de dezvoltare. OȘM (organizarea științifică a muncii) constituie un cadru de intervenție și analiză dezvoltat de Taylor la momentul apariției muncii de serie mare. Se abandonează producția utilitară, caracterizată prin acțiunea muncitorului calificat, capabil să se adapteze la sarcini variate, să-și organizeze munca, să-și aleagă gesturile și uneltele. Se trece la producția de masă, care presupune că întreprinderea este capabilă să prevadă un program
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizațională, motivație, socializare organizațională...). Această relectură va ocupa un loc important în cartea noastră. DE REȚINUT • Se pot opune două definiții diferite ale "organizațiilor". • Aceste definiții se bazează pe un model diferit al comportamentului uman. • Psihologia socială a organizațiilor a abandonat treptat concepția mecanicistă care a marcat primele ei lucrări. Capitolul 3 Structura organizațională În organizații, relațiile dintre salariați se dezvoltă în interiorul unui cadru structural. Structura participă astfel la regularizarea schimburilor între membrii unei organizații. Este prin urmare necesar, în psihologia
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o structură matricială. Exemplu: în coloană vom găsi funcțiile, iar la nivelul rândurilor produsele (produsul 1 sau produsul 2) sau zonele geografice. Figura 2. Exemplu de structură matricială simplă Structura matricială favorizează inovația și dezvoltarea unor activități noi. Dar ea abandonează principiul unității de comandă, introducând o dublă ierarhie (nivelul produsului și nivelul funcțiilor). Mărimea unităților este, de asemenea, un parametru care determină forma generală a organizației. O putem ilustra pornind de la un exemplu foarte simplificat, dar ilustrativ pentru efectele de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
hârtie". Aceste rezultate sunt atinse prin mai multe metode: debitul producției este pilotat de aval (kanban-ul), toți salariații sunt asociați la politica de calitate, polivalența și responsabilitatea salariaților sunt stimulate... Este totuși greu să considerăm că modelul fordian a fost abandonat, pentru a se trece la altul. În primul rând, modelul fordian rămâne prezent în anumite sectoare de activitate. În al doilea rând, el funcționează în unele țări sărace în cadrul subtratării. În fine, modelul "toyotist", chiar dacă duce la o consolidare a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
între Maslow și Alderfer (fără ca ele să se suprapună perfect totuși). Însă la nivelul dinamicii nevoilor acești doi autori se separă clar. Maslow avansa ideea unei progresii de la nivelurile inferioare spre nivelurile superioare. Pentru Alderfer, ideea unei priorități ierarhice este abandonată. Orice frustrare resimțită la nivelul unei nevoi va putea determina o deplasare spre alte nevoi. Această deplasare nu are loc într-un cadru de respect pentru o ierarhie ascendentă sau descendentă. 1.2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) Herzberg
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fi definită, cum face Lévy-Leboyer, drept "ceea ce declanșează activitatea, o dirijează spre anumite scopuri și o prelungește până când aceste scopuri sunt atinse". Modelele teoretice care explică motivația sunt multiple. Aceste modele pot fi organizate în jurul a trei orientări. • Lucrările actuale abandonează orientările universaliste (teoria nevoilor a lui Maslow, de exemplu) care au caracterizat primele cercetări. Ele încearcă în primul rând să integreze diferitele perspective. Capitolul 7 Implicarea în muncă și satisfacția Relația dintre individ și organizație se declină în termeni de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
satisfacția în muncă. În ciuda diversității lor, aceste lucrări se bazează pe o orientare identică, și anume izolarea sferei profesionale de sfera familială și socială. Astfel, implicarea și satisfacția sunt studiate ca și cum lumea întreprinderii ar fi una închisă. Barker (1993) a abandonat parțial această perspectivă, legând atitudinile de la locul de muncă de variabile care țin de viața din afara muncii. Această orientare va fi urmată de Rosa (2000), care-și înscrie cercetarea în cadrul modelului sistemului de activități. Poziționarea teoretică dă forță și coerență
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]