43,150 matches
-
Amenințările și vulnerabilitățile spațiului cibernetic american 280 8.5.1. De la caz la acțiune 280 8.5.2. O națiune dependentă total de spațiul cibernetic 280 8.5.3. Amenințări în spațiul cibernetic 281 8.5.4. Reducerea vulnerabilităților în absența cunoașterii amenințărilor 282 8.5.5. Amenințări și vulnerabilități: o problemă pe cinci niveluri 283 8.5.6. Noi vulnerabilități ce necesită un răspuns continuu 285 8.5.7. Securitatea spațiului cibernetic și costurile de oportunitate 285 8.5.8
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
compromiterea sau suspiciunea de compromitere a informațiilor speciale ale unității; 2. pierderea sau incapacitatea de a evidenția corect orice valoare patrimonială; 3. intervenția inexplicabilă a operatorului în execuția lucrărilor; 4. prezența sau suspiciunea prezenței în sistem a unui intrus; 5. absența inexplicabilă a persoanelor cu drept de acces la informațiile speciale; 6. apariția unor nume-capcană într-o listă de persoane; 7. creșterea inexplicabilă a gradului de utilizare a sistemului, îndeosebi după program sau în regimul normal de lucru, de către utilizatori sporadici
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
duce și la înregistrarea sunetelor foarte fine produse de aparatele ce efectuează înregistrări ilegale, fie și pentru perioade foarte scurte de timp. Înregistrarea pe banda de control se va lansa prin intermediul unui comutator automat, declanșat de zgomotele sesizate în linie. Absența tonului din aparatul telefonic este un semn de ascultare, dar profesioniștii în furturi evită o astfel de tehnică deconspiratoare. Un alt semn al interceptărilor neautorizate îl constituie sesizările repetate ale prietenilor că telefonul nostru este cam tot timpul ocupat, deși
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
serviciilor. Pe plan extern, rolul unui guvern pe linia securității cibernetice este acela al garantării cazurilor în care costurile tranzacțiilor sunt ridicate sau atunci când barierele legale conduc la probleme ce necesită o coordonare deosebită, cazurile în care guvernele operează în absența forțelor sectorului privat și creșterea conștientizării. Angajarea parteneriatului public-privat este componenta de bază a strategiei de securizare a spațiului cibernetic. Acesta este adevărul din câteva motive. Parteneriatul se confruntă cu problema coordonării. Partenerii pot îmbunătăți, în mod semnificativ, schimbul de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
responsabililor cu achizițiile, auditorilor, șefilor de servicii informatice, directorilor de firme și consiliilor de administrație. Vulnerabilitățile provocate de slaba conștientizare reprezintă un risc major pentru infrastructurile critice, indiferent că ele există sau nu în acestea. Slaba instruire a personalului și absența unanim acceptatelor programe de certificare multinivel a specialiștilor în securitatea spațiului cibernetic fac tot mai dificilă acțiunea de diminuare a vulnerabilităților spațiului cibernetic. Strategia Națională de Securizare a Spațiului Cibernetic identifică patru acțiuni și inițiative majore pentru conștientizare, educare și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
politice, etnice și religioase. Chiar infrastructura ce alcătuiește spațiul cibernetic - programe și echipamente - este globală în proiectare și dezvoltare, iar datorită naturii sale, vulnerabilitățile care există sunt la dispoziția întregii lumi, oricum și oriunde. 8.5.4.Reducerea vulnerabilităților în absența cunoașterii amenințărilortc "8.5.4. Reducerea vulnerabilitĂȚilor în absența cunoașterii ameninȚĂrilor" În timp ce infrastructura critică națională trebuie să facă față amenințărilor specifice, pe măsură ce acestea apar, a aștepta să se afle despre intenția declanșării unui atac iminent și apoi să se ia
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cibernetic - programe și echipamente - este globală în proiectare și dezvoltare, iar datorită naturii sale, vulnerabilitățile care există sunt la dispoziția întregii lumi, oricum și oriunde. 8.5.4.Reducerea vulnerabilităților în absența cunoașterii amenințărilortc "8.5.4. Reducerea vulnerabilitĂȚilor în absența cunoașterii ameninȚĂrilor" În timp ce infrastructura critică națională trebuie să facă față amenințărilor specifice, pe măsură ce acestea apar, a aștepta să se afle despre intenția declanșării unui atac iminent și apoi să se ia măsurile necesare privind vulnerabilitățile infrastructurii critice reprezintă o strategie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Legea privind accesul liber la informații. În Letonia, Legea libertății informației a fost adoptată în octombrie 1998, garantând accesul public la toate informațiile „sub orice formă posibilă”, cu excepția celor care sunt secrete prin lege. Informația nu poate fi limitată în absența unei prevederi legale, cum ar fi: informația este pentru uzul intern al unei instituții, se referă la secrete comerciale, se referă la viața privată a unei persoane sau la unele proceduri care țin de licitații. Lituania a promulgat, în 1996
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în stil călinescian, la gruparea poeților pe afinități și caracteristici. Mai întâi fixează un fundal al poeziei după 1950 (după Nicolae Labiș, considerat o punte de trecere de la o „modalitate” la alta), exact definit: „În fond, în aceeași perioadă, exista «absența» fecundă a unor mari poeți, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Al. Philippide ș.a. Tinerii care debutează după 1960 vor evolua în bună parte sub influența catalitică a acestor naturi, vor redescoperi sursele reale ale lirismului sub prestigiul conștiinței
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
dar, în general, ele se explică prin particularități psihice, întâmplări nefericite, factori ostili din mediul familial sau social, toate supuse de personaje unei priviri insuficient distanțate. Cauze și relații dificil de lămurit produc derută și suferință continuă, nebunie, crimă, moarte. Absența lucidității, manifestările instinctuale, relativitatea reperelor, sărăcia, primejdiile și brutalitatea instaurării comunismului, condițiile din detenție, din armată sau din spitalele de psihiatrie macerează existența individului, uniformizând-o până la anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
regie proprie și în regim hors commerce. Autorul ei era ca și necunoscut, deși în 1983 Cezar Ivănescu atrăsese atenția asupra lui, intuindu-i câteva caracteristici - monotonia „până la exasperare”, dar și „senzația miracolului existențial”, „conștiința damnării”, „mizerabilismul de nuanță bacoviană”, „absența ostentației moderniste”. Volumul va fi promovat tot de „critica artiștilor”, și anume de poeți precum Angela Marinescu, Constantin Abăluță și Nora Iuga, sensibili la autenticitatea viziunii și la severitatea formală a versurilor ultimului venit în cercul solitarilor. Lucrurile se repetă
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
a negației. Nu mai versifică, nu mai utilizează limbajul declarativ. Se oprește asupra unor sintagme, încercându-le capacitatea sugestivă, forța de a ocroti enigma. Apar, prin urmare, negațiile, dar se forjează și un limbaj al pierderii, al retragerii și al absenței, se construiește un discurs secret. Grâul verde, umbrele, aripile ș.a. vor fi transferate în versurile din Kora. 1949 este anul rupturilor grave - despărțirea oficială a României de Iugoslavia se sincroniza cu înstăpânirea realismului socialist la București și cu excluderea din
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
la modele folclorice și mitologice, care îndulcesc pierderea prin percepția semnelor unei sacralități-punte între tărâmurile despărțite: „Te-au suit păsări în pom / ca să-ți pună verighetă... Ai atâtea frunze-n palmă / și un crin pe inelar”. Gesturile suprarealiste, evocatoare de absență (în Salut panglica pălăriei, fără cap, ocupă scena), accentele de umor negru („Tu mă credeai la bariere / trăgând cu pușca în jivine / dar dacă schimbi fusul orar / dă-mi cangea să mă prind de tine”) sunt, de asemenea, pregnante. Și
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Ion Pillat - tradiționalism și modernism, RL, 1990, 13; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 19-36; Ion Vlad, Ion Pillat și natura formelor literare, TR, 1991, 13; Nicolae Mecu, „Tradiție” și „spirit mediteranean”, VR, 1991, 3; Mircea Martin, Ion Pillat și „arhetipurile de absență”, VR, 1991, 3; Negoițescu, Ist. lit., I, 285-286; Pop, Recapitulări, 79-86; Popa, Estuar, 85-90; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 61-66; Dicț. analitic, I, 110-112, II, 374-376, III, 316-318, 367-370, IV, 117-118, 404-406, 459-462, 510-511; Dicț. esențial, 662-665; Sorescu
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
care confirmă premonițiile cronicarului. El are însă și știința ridiculizării subțiri (îi persiflează pe uneltitorii neperformanți, țesători ai unor „sfaturi vrednice de râs”, „deșarte” și „vrednice de batjocuri”), prin bagatelizare și minimalizare, dar îi este la îndemână și persiflarea în absența distilării ironiei, pe fondul unui râs gâlgâitor („dicretul” imperial prin care beizadea Gheorghe era numit nu domn sau guvernator, ci „ban Craiovei”, „l-au făcut” pe fiul lui Șerban Cantacuzino „din cal măgari”), sincopat de plasticizări paremiologice, căci P., un
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
în studiul literaturii vechi, câteva lecții de istorie a literaturii românești prezentate în fața studenților în anul universitar 1920-1921. Avea doi profesori față de care a nutrit o statornică admirație: Iorga și Pușcariu. Mai mult „manual îndrumător” decât carte savantă, Introducerea... (cu absențe semnalate de recenzenți) propune un unghi de analiză a fenomenului literar și cultural ce nu și-a pierdut valabilitatea. Sub semnul prețuirii valorilor literare și culturale românești, autorul caută să pună în lumină faptele ce au realizat coerența sistemului, au
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
o ipoteză ademenitoare privind personalitatea literaturii transilvane moderne. Tensiunea existențială și culturală din care se naște Școala Ardeleană, precum și stagiul clasic mai îndelungat al literaturii din această regiune ar conferi ab initio epicii ei moderne o trăsătură specifică, și anume absența lirismului: „romanul liric, în care epica era anulată de lirica plângătoare, nu putea prospera într-o atmosferă în care sufletele simțitoare nu erau în elementul lor. Iată pentru ce în Ardeal epica s-a păstrat într-o stare mai pură
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
époque des Lumières, de data aceasta folosindu-se de Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui Călinescu (principalul reper de care se disociază), „lucrare atât de inegală și totuși atât de prețioasă”, căreia i se impută, între altele, absența periodizării. Obiecția țintea o carență încă mai profundă: autorul e interesat de individualitatea scriitorilor, nu și de ceea ce constituie „caracterele comune ale unui curent ori ale unei epoci”. Ce periodizare propune P. se poate vedea din introducerea la lucrarea în
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
cuprinzând informații adunate cu stăruință din cărți și periodice sau obținute, în scris, direct de la autori. Comentariile urmăresc cu precădere contribuția fiecărui autor la lupta pentru emanciparea națională, fără a se face distincție între activitatea literară și cea cultural-politică. Dincolo de absența unor criterii în alegerea textelor, antologia realizează o perspectivă amplă asupra culturii românești, de la traducătorii textelor religioase și cronicari până la autorii contemporani. Scriitorii din toate provinciile românești se întâlnesc pentru prima dată în paginile aceleiași lucrări. Incluzând peste o sută
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
fel de portret robot operațional, obținut prin adiționarea sau compilarea particularităților pregnante ale diferitelor p. În ce privește literatura, și în special proza literară, se admite că ar fi caracteristice trăsături și practici precum deconstrucția, intermitența vieții ficționale, descentrarea, eclectismul, scepticismul generalizat, absența oricărei pretenții de obiectivitate și adevăr, solipsismul și narcisismul auctorial, destructurarea deliberată și mereu surprinzătoare a formei, în general pluralitatea și mobilitatea infinită a formelor artistice și a procedeelor narative (de pildă, schimbarea frecventă a naratorului, a registrului stilistic, a
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
creației naționale, nelipsind aproape nici un nume important din poezia contemporană. În același timp, R. a căutat să impună o grupare oltenească, promovând forțe poetice locale și din zona învecinată. De-a lungul timpului s-au afirmat numeroase nume care, în absența acestei reviste, ar fi fost condamnate la un ecou provincial: Ion Potopin, Romulus Cojocaru, Valeriu Armeanu, Petre Ghelmez, Nadina Cordun, Mihai Duțescu, Dragoș Vrânceanu, Mariana Costescu, Ileana Roman, Ioana Dinulescu, Dumitru Velea, Ovidiu Hotinceanu, Ioana Proca, Gabriel Chifu, Dan Lupescu
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
limba engleză care, atunci, nu se studia nici în liceu, nici la universitate. La fel de neclară, din pricina lipsei informațiilor directe și a marii discreții a lui P., va fi perioada primei conflagrații mondiale. Probabil că a fost pe front, date fiind absența în acești ani din paginile publicațiilor și tonul unor poeme din anii ’20 (Poemele restriștei, 1920), în care se pot recunoaște impresii, amintiri, notații din război. În 1915 își susținuse licența cu o teză intitulată Stilul lui Dimitrie Cantemir, sub
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
amprentei lor eidetice, adică a semnificației lor în ordine absolută („substanțială”) - sau, în termenii specializați ai Doctrinei substanței, intuirea, în forma „prezenței”, a structurii axiale, orientate noosic, materialitate („necesitate”)/ spiritualitate („noos”). În proiecție estetică strict determinată, personaje substanțiale - excentrice prin absența eterogenității psihologice și supraumane prin cenzură esențialistă - sunt, într-o măsură infinit mai accentuată decât eroii romanelor, personajele pieselor de teatru ale lui P. După cum s-a observat, entitățile dramatice camilpetresciene „nu sunt caractere, adică previzibilități de comportament în funcție de o
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Cellino, din Act venețian, dintr-un personaj ușuratic și cinic, seducător cu sistem, într-un alt Nicola, supus credincios și plin de umilință, pregătit de orice sacrificiu pentru un stăpân a cărui autoritate copleșitoare se constituie în semnul paralizant al absenței oricărei dimensiuni umane. Verosimile ca personaje sunt Matei Boiu-Dorcani - boierul de viță veche, anacronic și demn precum reprezentările hieratice dintr-un tablou votiv, salutat la unison de cronicile interbelice drept unica reușită tipologică a Sufletelor tari - și mai cu seamă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1943), cultivă un lirism neosămănătorist, înveșmântat într-un stil „artificios și dulceag” (Dumitru Micu). Coleg de generație cu Francisc Păcurariu și Teohar Mihadaș, poetul se definește printr-o sensibilitate dominată de tristețe. Cel mai adesea trăirile sunt exprimate direct, în absența unei expresii poetice suficient cristalizate: „Zidarul de poeme, prin apele destinului/ Trece cu fruntea umbrită de minuni” (Destinul meșterului de poeme). În câteva poeme transpar vagi note argheziene: „În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]