8,957 matches
-
de intenții. Ei i s-ar putea alătura, în aceeași direcție programatică, și „gândurile” adresate Aceluia care poartă 35 la inimă. Semnează versuri Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Femur sintetic, Solstițiu echivoc). Poezia Gând are drept semnătură doar o amprentă. Publică proză Mihai Hubert, Sesto Pals, Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Divagații în gol) ș.a. E foarte greu de reținut vreun text ilustrativ în această joacă voit nonconformistă, iconoclastă și absurdă pe care o reprezintă A. în domeniul literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
-și piardă din candoare. Dificultatea sarcinii sale constă tocmai în această misiune. Măgar, catârcă, catâr Măgarul are mai mult o semnificație negativă, de prostie și ignoranță. Faimoasa bonetă cu urechi de măgar, teroarea elevilor neatenți sau leneși, și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv. În plus, la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de pertinență sau atitudinea îndărătnică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu fi orgolios. Îl invită să rămână cu picioarele pe pământ, funcție pe care o asigură călcâiul. Pasul este simbolul măsurii sacre. În religiile monoteiste, pasul este strâns legat de păcat (de la peccare, a face un pas greșit). Ca atare, amprenta piciorului este semnul greșelii morale. Din această perspectivă, imaginea lui Iisus care spală picioarele discipolilor săi poate fi văzută într-o lumină nouă. Nu este vorba numai de un act de umilință, ci și de un rit de purificare: le
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
indica faptul că subiectul traversează o perioadă importantă, că este într-o fază inițiatică. Albul, la fel ca negrul, sugerează necunoscutul, evoluția de la o dimensiune la alta. Pagina albă este încă goală, neutră. Ea nu conține încă nici un semn, nici o amprentă. Prin urmare, albul, care este prin excelență expresia neutralității (drapelul alb, gloanțele albe, cecul în alb, poate dezvălui inocența celui ce visează, dar și lipsa de implicare personală. Pune accentul pe imaturitatea afectivă sau intelectuală, pe refuzul de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
zilele, idee exprimată de celebra frază a lui Sartre: «Infernul sunt ceilalți». A înregistra Aparatele de înregistrare (magnetofon, video, robot telefonic etc.) simbolizează integrarea (voluntară sau suportată) a datelor. Ele însoțesc munca intelectuală (perioada de studii sau examene) sau precizează amprenta de neșters pe care o lasă anumite evenimente trăite în prezent de către subiect. În acest sens, ele precizează că ceea ce se petrece în realitate este important. A auzi, a asculta Simbolistica ascultării a fost în mare parte tratată la Ureche
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
baza exagerat pe eventualitatea interpretării. e) În fine, unii comentatori au asociat termenul „cort”, în ebraică ’ōhel, căruia Os 12,10 îi dă un sens escatologic, cu celebrarea sărbătorii în chestiune; însă, în acest text de orientare escatologică ce poartă amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește aluzia la această sărbătoare prin evocarea reîntoarcerii la origini, adică la pustiu și la timpurile primordiale; în afară de aceasta demonstrează mai curând că în epoca redactării textului era clară deosebirea dintre „corturi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
forma luată de acest siliciu, pe care n-o putem înțelege dacă nu cunoaștem buretele viu care i-a imprimat exact această formă. Așa se face că vechile noțiuni intuitive ale înaintașilor noștri, chiar dacă le-am abandonat, își păstrează încă amprenta asupra eșafodajelor logice cu care le-am înlocuit. Inventatorului îi este necesară o asemenea privire de ansamblu; de asemenea, ea îi este necesară și celui care vrea să-l înțeleagă cu adevărat pe inventator; poate logica să ne ofere această
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mozaicilor. În timpul exilului în imperiul babilonian și apoi persan continuînd cu perioada macedoneană, ivriții și-au modificat total pro-pria religie, proces ce a continuat pînă în secolul ll al erei noastre, religia filisteni- lor, egiptenilor, geților și parsismul lăsînd o amprentă distinctă asupra mozaismului în faza sa de formare și de conceptualizare. Zoroastrismul a avut un rol determinant în transformarea mozaismului dintr-un cult agrar-pastoral cu caracter idolatric într-un cult rigid, mort în ritual, înțepenit în dogme scoase din pălărie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-fața posterioară (Fiaura 34) este mai rotunjită superior unde este acoperită de mușchiul scurt supinator și mai plană în zona inferioară unde se inseră mușchii luna abductor și scurt extensor al policelui; -fața externă rotunjită prezintă în porțiunea mijlocie a amprentă ruaoasă pentru inserția tendonului inferior al mușchiului rotund; -pronator, iar porțiunea inferioară vine în raport cu tendoanele celor doi mușchi radiali externi; -marainea anterioară denumită și rădăcina inferioară a tuberozității bicipitale are inițial traiect oblic în jos, în afară după care devine
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
puține efecte secundare decât barbituricele: nu inducea obișnuință, iar limita letală era imposibil de atins, dar în 1960 apar cazuri de focomelie și atrezii, pentru că, din păcate, avea și potențial teratogen ce nu fusese evidențiat. Factorii de mediu își pun amprenta asupra stării de sănătate a organismului uman printr-o poluare tot mai intensă. În prezent nivelul de iradiere provenind atât din surse naturale cât și din activitățile umane a crescut considerabil față de momentul anterior anului 1945. Creșterea gradului general de
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
-lea componenta socială dominantă din Principatele Române o constituia lumea satului, iar agricultura era considerată cea mai însemnată sursă de venituri, raportul dintre factorul demografic și evoluția problemei agrare, în deplin consens cu ideologia și mentalitatea epocii, și-a pus amprenta asupra procesului de modernizare a societății românești.
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
că antieroină (termen mai pertinent la feminin decât la masculin). Destinul altădată elevat și romantic regresează. Flaubert este cel care preia poetica bipolarității, care structura viziunea romantică, sensibil la frumusețe și la grotesc totodată. Iată de ce eroinele lui, care poartă amprenta căutării de ideal și infinit, sunt înghițite de banalitatea cotidianului. Această combinare de romantism și scientism duce la omniprezentă confuziei și a paradoxului, prin prezentarea părții inverse a valorilor. Emma Bovary este singura figură feminină în opera lui Flaubert care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
casa ei, izolată de lume, cum este Pauline Quenu, care devine tiranul întregii case în La Joie de vivre de Zola. Talentele ei intelectuale înăbușite și slab ghidate sunt otrăvite prin lipsa de stimulări externe. Instalarea la Paris lasă o amprentă inegalabila asupra ființelor, dându-le posibilitate să se afirme în toate sensurile: "la femme est cent fois plus femme à Paris qu'en aucune autre cité de l'univers" [Uzanne 1910, p.18, subl.n.]. În sensul acesta, rolul Parisului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a componentelor acestei formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de son caractère ironique, a une profonde signification. C'est une réponse à la question sur le sens de la vie, une contribution à la métaphysique de l'amour" [Hasenclever, p.129, subl.n.]136. Personalitatea acestui personaj și-a lăsat amprenta asupra structurii operei literare și asupra configurației epicului. Se observă o filiație a acestui personaj de la scriitor la scriitor. Registrul reprezentării Parizienei este de la cel romantic la cel ironic. Imaginea Parizienei cultivata de autori a contribuit la mitizarea/demitizarea personajului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et textes, L'Ame française ou le national-libéralisme de E.M.Lipianscky [1979], L'identité française, Colloque [1985]; La personnalité collective des nations, théories anglo-saxones et conceptions françaises du caractère național de Philippe Claret [1998] ș.a. Multe din aceste lucrări poartă amprenta unui discurs mitic, având un caracter asertiv, fondat mai mult pe evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vechi, o modalitate a fiecărei generații de a o renega pe cea precedentă și de a se deosebi de ea" [Fernand Braudel, Structurile cotidianului, vol.II, p. 73]. La începutul secolului al XIX-lea tot ce este la modă poartă amprenta Londrei: elegantă, seratele, dandysmul, confortul, trăsăturile, caii de rasă și de vânătoare. Treptat însă, anglomania este înlocuită cu modă franceză. Dacă modă engleză i-a afectat pe bărbați, modă feminină s-a localizat la Paris. 388 "C'est de Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de extindere, căci principiul extins, finalitatea, este unul esențial pentru om: finaliatea practică definește omul ca ființă morală, ca "personalitate". De asemenea, avându-și originea într-o facultate a ființei raționale (a omului), finalitatea, chiar extinsă asupra naturii, va păstra amprenta antropologică, adică va avea structura condiționată de operațiile logice care o fac posibilă în ipostaza sa originară (aceea de finalitate practică). Însă nu trebuie să ne așteptăm la o identitate totală între acestea. Operația de care vorbim devine posibilă pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în favoarea unei ipoteze abia schițate anterior. Anume că mentalitatea occidentală este dominată, în ultimă instanță, de ideea de putere. Dincolo de modul specific în care Occidentul și-a conceput mijloacele ființării, gândirii sau creației, un principiu dominant al puterii își lasă amprenta asupra destinului unor concepte precum jocul, educația, reprezentarea, imitația, religia, conștiința, libertatea, necesitatea ș.a. Autorul caută și interpretează aceste urme în texte dintre cele mai diverse ale culturii grecești, de la Homer și Hesiod la Platon și Aristotel, de la presocratici la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Vechi (1964); Gaudeamus igitur, Pădurea spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei (1965) ; Duminică la ora 6, Șah la rege, Procesul alb, Vremea zăpezilor, Tunelul (1966) ; Diminețile unui băiat cuminte, Dacii, Un film cu o fată fermecătoare, Maiorul și moartea, Castelanii, Meandre, Amprenta, Subteranul (1967) ; Gioconda fără surâs, Columna (1968) ; Căldura (1969) ; Reconstituirea, Simpaticul domn R, Canarul și viscolul, B.D. intră în acțiune (1970) Evoluții cinematografice Începutul deceniului 7 înregistrează ultimele filme în care Armata Roșie și URSS sunt binefăcătorii României. În Soldați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film cu caracteristici romînești, ca o producție națională romînească, ci apare ca un efort de a face filme de mare succes și de altfel titlul cu care circulă la Paris [Les Guerriers - n.m.] explică aproape totul. Pe cînd „Cruciații” poartă amprenta că e polonez. Soluția pentru a pătrunde pe piața mondială cu specificul național românesc este, potrivit lui G. Ivașcu, nu „istorismul”, ci filmul de actualitate angajat politic : Marlon Brando s-a retras pentru cîtva timp din cinematografie, pentru 6 luni, și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
i‑am condamat pe toți la moarte, Sfânta Tereza și diavolii, Porțile albastre ale orașului, Stejar, extremă urgență, Pe aici nu se trece, Evadarea, Alexandra și infernul, Ultima frontieră a morții, Duios Anastasia trecea. Nefrecventat din 1967, după premiera milicierului Amprenta, universul fictiv al luptei organelor de Securitate și Miliție cu spioni și români fugiți din țară care revin cu gânduri rele este reluat în ianuarie 1970 cu Simpaticul domn R. Dacă în Amprenta banda de transfugi întorși în țară cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trecea. Nefrecventat din 1967, după premiera milicierului Amprenta, universul fictiv al luptei organelor de Securitate și Miliție cu spioni și români fugiți din țară care revin cu gânduri rele este reluat în ianuarie 1970 cu Simpaticul domn R. Dacă în Amprenta banda de transfugi întorși în țară cu pașapoarte străine vrea să treacă peste graniță un tablou de un milion de dolari din muzeul Brukenthal, în Simpaticul domn R e vorba de nici mai mult, nici mai puțin decât o formulă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
treilea salt mortal (1980) 192 Alarmă în munți (1955) 61, 68, 72, 91-92 Aleksandr Nevski (1938) 199 Alexandra și infernul (1975) 192-193 Alo?... ați greșit numărul! (1958) 72 Amintiri despre subdezvoltare (Memorias del Subdesarrollo) (1968) 186 Amor fatal (1911) 51 Amprenta (1967) 111, 193 Amurgul fântânilor (1984) 234, 247, 285 Ana și „hoțul” (1981) 234, 243, 245 Ancheta (1980) 192 Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială (Indagine su un cittadino al di sopra di ogni sospetto) (1970) 174
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
marea istorie a bolilor” Însuși voluminosul său „Traite d’Anatomie Patologique” conceput în trei volume, publicate între 1875 și 188, este structurat în două părți; anatomie patologică generală și anatomie patologică specială, împărțite pe sisteme și aparate cu o puternică amprentă nosologistă. „Convins că este imposibil să separi alterările țesuturilor și organelor, de cea a dezvoltării lor, am căutat să clasific aceste alterări potrivit datelor obținute privind evoluția organismului uman” spunea el în prefața cărții. Mai mult, s-a străduit să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]