12,241 matches
-
poezia populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 398-399; Bârlea, Ist. folc., 573-574; Eugen Simion, Frumosul românesc, LCF, 1978, 16
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
panoramă a relațiilor culturale franco-române, documentată impecabil, continuând cu o analiză filologică riguroasă a traducerilor românești din opera lui Racine și a contextului istoric și cultural al selecțiilor operate de traducătorii români. De mare succes s-au bucurat în epocă antologiile de literatură franceză alcătuite de Ș., mai cu seamă de poezii, precum și manualele de gramatică franceză pentru învățământul preuniversitar, republicate până în 1946. Ultima sa lucrare este un Dicționar de rime (1948), care cuprinde în anexă textul inedit al Dicționarului de
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
transfigurează spectacular convulsiile imanenței și le transferă în autocrația cerebralului. În versul eliptic, concentrând cuvinte menținute într-o subtilă stare de vibrație, se întrevede o replică dată literaturii osificate din epocă. Traseul poetic al lui S. poate fi observat în antologia Cumpăna vieții (1979), unde poeziei „spiritual-naturaliste” (Ion Cristofor) i se opune alternativa imaginară a întâlnirii dintre imobilismul materiei și contorsiunile dezmărginite ale spiritului: „Eu vin de undeva departe și am trecut prin câmpul gol, / Pe mânjii mei azurul șade și
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Novalis, Leopardi, Baudelaire și Ezra Pound. Din pricina conjuncturii culturale nefavorabile, multe scrieri i-au rămas în manuscris. Printre ele se află și pagini care ar putea fi oricând luate ca model pentru arta traducerii: Spațiul intim al poeziei universale (o antologie) și Traducători români din lirica universală. SCRIERI: Solii către lumină, Timișoara, 1940; Echinox, Timișoara, [1941]; Afiș literar, Timișoara, 1945; Osmoze, Timișoara, 1947; 30 de poeme, București, 1973; Cumpăna vieții, Timișoara, 1979; Agora, Timișoara, 1985. Traduceri: Giuseppe Ungaretti, Poeme, Timișoara, 1943
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Solomon Marcus, Irina Mavrodin, Mihai Șora și Eugen Vasiliu. Prodigioasă replică la spiritul uniformizant, ideologizant, al regimului totalitar, S.20 urmărește, în primul rând prin traduceri din literaturile străine, punerea în circulație a marilor opere ale literaturii universale, „publicarea unor antologii de poezie, nuvele, fragmente de roman, piese de teatru, note și reportaje contemporane ale autorilor celor mai prețuiți astăzi de către opinia publică mondială” (Petru Dumitriu, Un început, 1/1957). Inițial S.20 este un receptacol de traduceri ce își propune
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
cultură”, a „îmbrățișa o întinsă arie culturală într-un chip coerent”, a realiza „sinteze fertile între domenii deosebite”, „a simultaneiza pentru cititor totalitatea spațiului literar, pe cât posibil pe decupaje sesizante, pe o idee, pe o problemă acută”, „a organiza adevărate antologii critice”. Rubrici: „Sinteze”, „Cronica literară”, „Arte”, „Cărți-idei-opinii”, „Cadran mondial”, „Cronica ideilor”, „Carnet”, „Imaginea prezentului în lume”, „Scriitori români în perspectivă universală”, „Cronica traducerilor” ș.a. Manifestând preferință pentru tratarea subiectelor într-o manieră comparatistă, sincronică, fiecare număr are în vedere și
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
în vederea realizării unei perspective de morfologie și axiologie culturală. Sunt traduse opere fundamentale ale marilor scriitori moderni și contemporani, laureați ai premiilor internaționale pentru literatură, dar și texte de referință din literatura clasică, adesea în cadrul unor numere omagiale. Sunt inserate antologii de poezie franceză, italiană, engleză, germană, spaniolă, belgiană, norvegiană, versuri de Shakespeare, Dante, Goethe, Hölderlin, E. A. Poe, Rainer Maria Rilke, Paul Valéry, Stéphane Mallarmé, Guillaume Apollinaire, T. S. Eliot, Ezra Pound, Jorge Luis Borges, Lautréamont, Jacques Prévert, Antonio Machado, Salvatore
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
în Transilvania (în contextul ceremonialului nupțial românesc), București, 2000; Dincoace de sacru, dincolo de profan, Târgu Mureș, 1994; „Pururea întineritor”, izvorul, București, 2001. Ediții: Ioan Slavici, Opere, I, pref. D. Vatamaniuc, București, 1967 (în colaborare cu Dumitru Pop și Octavian Șchiau). Antologii: Cântecul de cătănie, I-II, Cluj-Napoca, 1997-2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Ion Cuceu, „Poezia populară de nuntă”, ST, 1985, 2; Ion Taloș, „Poezia populară de nuntă”, TR, 1985, 37; Pavel Ruxăndoiu, „Poezia populară de nuntă”, REF, 1986, 1; Mihai Coman
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
cu Alain Păruit și Ilie Constantin) -, florilegiile Une Anthologie de la poésie moldave (1996, în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua), Romanian Poets of the 80’s and 90’s (1999, în colaborare cu Alain Păruit pentru partea franceză a antologiei) și Comme dans un dessin de Escher. Huit poètes roumains (2002, în colaborare), precum și românul Composition aux parallèles inégales al lui Gheorghe Crăciun (2001; Premiul „Pierre-François Caillé”, acordat de Société Française des Traducteurs). La apropierea traducătoarei de poezia lui B.
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
Omul liber”, ,,Capitala”, ,,Curentul”. Mai trimite versuri la ,,Azi”, ,,Cetatea literară”, ,,Herald”, ,,Abecedar”, ,,Radical”, ,,Viața literară”, ,,Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Circumstanțe potrivnice au făcut ca un volum, Poeme, aflat în manuscris în 1940, să nu fie editat. Figurează, totuși, în antologia lui Emil Giurgiuca, Poeți tineri ardeleni, împreună cu Ștefan Baciu, Mihai Beniuc, N. Caranica, Ion Th. Ilea ș.a. Alături de N. Carandino, Oscar Lemnaru și alții, la „Facla” semnează - trei. În timpul inițierii sale lirice, Ș. scrie versuri pline de prospețime, dar marcate
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
În opinia lui Ș., pentru a fi cunoscută de străini, literatura română trebuie mai întâi tradusă. „Emoțiunea estetică” (Titu Maiorescu), pe care „bătrâna Europă” a trăit-o la aflarea veștii că românii au literatură, nu poate fi menținută numai prin antologiile încropite din când în când de la Unirea Principatelor încoace. Rolul istoricului literar e considerat simplu, modest: el sistematizează cunoștințele, evită generalitățile și simplificările, prevenind astfel schimbarea realității istorice, nu intervine niciodată „prin declarații lirice sau cascade de elocvență, atât de
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
Mais une ile ou peut-être un rivage (1947), Enfin, ces neuf poèmes (1948), Poèmes dûs (1950), Jour après jour (1951), D’ Une suite sans fin (1953), Avec leș mêmes mots (1930-1954) (1954), Fidèle infidèle (1955), Étapes (1956), Aurélia (1958) ș.a., antologia de autor Leș Pas recomptés (1962; Premiul ,,Antonin Artaud”), L’Étape suivante (1965; Premiul ,,René Laporte”). Traduce în franceză Primele poeme de Tristan Tzara (1965) și este distins cu ,,Mandat de poètes” (1966). Ultimul volum antum, premonitoriu, poartă titlul Ici
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Ciobanu și Nicolae Leahu, editează revista „Semn”, la care e redactor-șef adjunct. Colaborează cu versuri, studii, articole și cronici la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Timpul” (Chișinău), „Contrafort”, precum și la „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Poesis” ș.a. De asemenea, figurează în antologii de poezie (Ars amandi, 2002, Singular Destinies, 2003), precum și cu studii în volume colective (Limbaje și comunicare, 1997, Expresie și sens, 1999, Orientări artistice și stilistice în literatura contemporană, 2003). A fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
romanul Hero și Leandru de Musaios, texte din Lucian din Samosata, Dionisie Pseudo-Areopagitul ș.a. De asemenea, editează texte sanscrite în original, cu transcriere latină, versiune românească, și comentarii: sutre din Gramatica lui Pan.ini, originalele echivalentelor lui G. Coșbuc din Antologia sanscrită, sentințe și maxime din întreaga literatură indiană. Din sanscrită a tradus Panciatantra, Bhagavadgita, episoade din Upanișade și Mahabharata, iar volumul postum Cultură și filosofie indiană în texte și studii (I, 1978) mai include imnuri vedice, un fragment din Anotimpurile
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
din românul Povestea Râmnicului. Două plachete îi reunesc creația poetica, inclusiv pe cea risipita de S.-B. în revistele exilului. Versurile din volumul Farmece, apărut în 1966 la Fundația Regală Universitară „Carol I” din Paris (reluat, în 1979, într-o antologie în care intră și alte cicluri - Cântec de frunză, Uși, Interplanetarii, precum și poezii din periodice), o situează în imediata apropiere a lui Ștefan Baciu. Caracteristice sunt prospețimea dicției, cu imagini exuberante și autentic lirice, portretizând o lume și decoruri străbătute
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
fructuoasă decât insistența în etalarea cu orice preț a talentului literar. A fost distins în 1994 cu Premiul „Pamfil Șeicaru” pentru întreaga activitate în presă. Ș. a debutat în 1949 cu o povestire publicată în revista „Albina”, iar prima carte, antologia de articole conjuncturale Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), i-a apărut în 1956. Reportajul este specia de relatare profesată cu predilecție. Editat în formă brută (Oameni și stânci, O cursă lungă, 1964) sau prelucrat
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
autorului publicate până în anul 1912. De-a dreptul impresionantă rămâne strădania lui S. de a realiza o ediție filologică de înaltă ținută științifică. Atât textul, cât și variantele integrale au fost definitivate prin colaționare cu zeci de volume, manuscrise, periodice, antologii ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de un bogat aparat de indici, cu referire la nume de persoane, personaje și locuri, dar și la elementele constitutive ale universului sadovenian
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
Tribuna” și „Steaua”, unde semnează mai ales traduceri din poezia maghiară, germană, americană, africană. Tălmăcirile din expresionistul Ernst Toller au apărut și în volum (Cartea rândunelelor, 1972). Mai mult decât prin propria operă, Ș. a intrat în atenția publică prin antologia Noua lirică ardeleană, editată în 1935. Cultivator al prozopoemului, Ș. a profesat, pe de altă parte, constant, verslibrismul și nu a recurs la rimă decât incidental. Modelele lui sunt Lucian Blaga, Aron Cotruș și Emil Isac, iar în lirica de peste
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
exclamării - / ești un mesaj mândru / al acestei câmpii îmbrăcate-n margarete”. SCRIERI: De vorbă cu mine, Cluj, 1924; Pe aripa sufletului, Cluj, 1926; În umbra lui Crist, Cluj, 1933; La pândă de lumină, îngr. și pref. V. Fanache, Cluj-Napoca, 1977. Antologii: Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, cu ilustrații de Ioan Țântaș, Cluj, 1935. Traduceri: Ernst Toller, Cartea rândunelelor, Cluj, 1972. Repere bibliografice: I. Măgură, „De vorbă cu mine”, „Cultura poporului”, 1924, 84; Izabela Sadoveanu, „Pe aripa sufletului”, ALA, 1929, 443
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
Noua lirică ardeleană”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1935, 8; V. Copilu-Cheatră, „Noua lirică ardeleană”, „Ogorul școalei”, 1936, 10; I. Valerian, „În umbra lui Crist”, VL, 1944, 144; Beke, Fără interpret, 81-90; Micu, „Gândirea”, 654-655; Fanache, Întâlniri, 143-149; Valentin Tașcu, Două antologii în fața timpului, T, 1978, 2; Adrian Popescu, Octavian Șireagu - 80, ST, 1981, 3; Ion Oarcăsu, Poetul Octavian Șireagu - 80, TR, 1981, 13; Ion Oarcăsu, Un destin literar, TR, 1987, 9; Vulturescu, Cultură, 228-230; Dicț. scriit. rom., IV, 453-454. D. Mc.
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
franceză. Din 1963 preda la Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București, unde e numită asistență suplinitoare la Catedră de limbă și literatura franceză în 1965 și titularizata în 1969, profesând, până în 1989, când se va pensiona. Debutează cu antologia Humor en français ... de tous leș coins ... de tous leș âges, apărută în 1963, e prezenta în „Secolul 20”, „Revue roumaine” ș.a. Pentru merite deosebite în promovarea limbii și culturii franceze, Guvernul Franței îi conferă în 1977 Leș Palmes Académiques
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
alimentate de-a lungul a doisprezece ani, îl vor împiedica să obțină cetățenia română. Îi apăruseră între timp mai multe lucrări. Printre ele erau numeroase cărți didactice: un dicționar român-german, german-român, o gramatică a limbii latine, volumul Mitologie clasică (1898), antologia comentată Autorii români moderni (1891), precum și Dicționar universal al limbii române, tipărit în 1896, care a avut până în 1947 zece ediții, în 1995-1996 fiind actualizat și redimensionat printr-o elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
asigurată o bază științifică studiilor filologice, prin editarea specializată a literaturii vechi, prin culegerea riguroasă a literaturii populare. În acest sens, Istoria filologiei române era un bilanț, dar și o deschidere spre cercetările viitoare. Expresia clară, echilibrată caracterizează comentariile din antologia, pentru uz didactic, Autorii români moderni, unde selecția este făcută cu spirit critic și gust literar. De altfel, istoricul literar dovedește o bună pătrundere a literaturii române, de la literatura religioasă și cronici până la Mihai Eminescu și Ion Creangă. În Încercare
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
d’après la poésie populaire de l’Europe Orientale, Paris, 1902; La Création métaphorique en français et en roman, Halle, I-II, 1905-1907; Histoire de mes ouvrages, Paris, 1930; Lettres de L. Sainéan, îngr. și pref. Constantin Șăineanu, București-Paris, 1936. Antologii: Autorii români moderni, București, 1891. Repere bibliografice: Gaston Paris, „Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice”, studiu comparativ de Lazăr Șăineanu, „Romania”, 1895; Lazăr Șăineanu, O carieră filologică (1885-1900
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Francisc de Assisi. Cărțile publicate de S. dau seamă prea puțin de dimensiunile activității sale literare. Din sutele de cronici dedicate fenomenului teatral românesc și universal de-a lungul a patru decenii el nu reușește să tipărească decât o mică antologie, Dramă și teatru (1926), cu care debutează editorial, pe când dintr-un vast proiect, Istoria universală a dramei și teatrului, conceput în treizeci (sau chiar patruzeci) de volume și materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]