9,571 matches
-
remarcarcat este și scara ce duce la clopotniță amenajată în grosimea zidului nordic al pronaosului, ca la mai toate bisericile timpului, însă modul acesteia de desfășurare și lungimea acesteia o face inedită. Numele sugerează că, pe locul actualei clădiri de cărămidă, ar fi fost o altă biserică sau construcție religioasă de lemn construită de voievodul Vlad-Vintilă de la Slatina, probabil în amintirea unchiului și predecesorului său pe tron, cel înecat în Dâmbovița "[...]la Popești, den jos de București[...]" (Radu Popescu "Istoriile domniilor
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
și produse animale. Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică de bere, o fabrică de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, o fabrică de săpun, 12 mori, 1 carieră de calcar pentru fabricarea varului, 3 fabrici de cărămidă și un abator comunal. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate o agenție a Băncii Naționale a României, Banca "Basarabia", Banca Corpului Didactic, Banca "Cetatea", 2 bănci populare, Banca de împrumut și păstrare. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici Liceul
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
perioadă, ci încadrate direct în scheletul de ziduri. În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări: Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Cheresig este un sat în comuna Toboliu din județul Bihor, Crișana, România. În această localitate se găsesc ruinele unui donjon romanic din cărămidă, în plan hexagonal, din sec. al XIII-lea - construit în 1242, imediat după marea invazie tătara, ca punct întărit și turn de observație. Prima atestare documentara a turnului este datata 1289, pomenind de asediul regelui Ladislau Cumanul. În anul 1514
Cheresig, Bihor () [Corola-website/Science/300851_a_302180]
-
actualei biserici de către preotul Simion Augur, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril". Construirea bisericii a durat până în anul 1873, cu împrumuturi din bancă și cu sacrificii extraordinare din partea populației. Biserică este sub formă de corabie, construită din piatră și cărămidă, acoperită cu tablă zincata din anul 1986. Reparații capitale s-au făcut în anul 1912 de către preotul Valeriu P. Maior, care a refăcut și turnul bisericii. În anul 1976 preotul Augustin Pop a refăcut acoperișul distrus de un vânt mare
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
material care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit Logofătul Teodor Balș, stăpânul Darabanilor, Sfânta Evanghelie legată în alamă aurită și semnată de donator în anul 1857, care a fost apoi mutată în noua biserică de cărămidă, ctitorită în mijlocul satului. Legenda păstrată în sat spune că înainte de construcția bisericii noi, a fost măsurată umbra unui om bătrân pentru a fi amplasat altarul, persoană care la scurt timp a și murit, dar biserica a dăinuit. Până la construcția acestei
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
de case.“ În perioada anilor 1865-1870 s-a făcut drumul care leagă Șieul de Budacul de Sus, trecând prin Șoimuș. Văzând că biserica cea veche este șubredă, la inițiativa notarului Ioan Baciu, locuitorii satului au adunat piatră și au ars cărămidă pentru a construi o biserică nouă. Biserica veche a fost construită din lemn de stejar și de brad și se afla peste pârâu, pe parcela cu nr. topografic 107. A fost demolată în zilele de 21 și 22 iunie 1880
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
lemn a satului ar fi fost ctitoria să, ridicată în 1798. În locul ei, s-a ridicat actuala biserică cu același hram Sf.Dimitrie între 1921-1935 (în pisania de la intrarea în biserică se menționează anul 1909 începerii construcției ), din piatră și cărămidă cu contribuția enoriașilor și a altor credincioși din împrejurimi. Biserică a fost sfințită în 1935 în timpul preotului Gheorghe Popa. În timpul celui de-al doilea război mondial, armata sovietică a luptat și staționat și în aceste locuri, din primăvara anului 1944
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
din localitate. Satul Miorcani a fost în 1864 proprietatea Beizadelei Alexandru Șuțu, iar din 1913 este cunoscut ca fiind în proprietatea familiei Pillat I.N. (curier judiciar 77, supliment, p. 11). Biserica Sf. Dimitrie din Miorcani e construită din piatră și cărămidă roșie de proprietarul Alexandru Șuțu la 1840 prin posesorul său Constantin Popovici. Pictura de pe catapeteasmă este aleasă, la fel și sculptura. Pe două icoane, a Mântuitorului și a Maicii Domnului, stă scris anul 1757. Sunt icoane vechi și pe toată
Miorcani, Botoșani () [Corola-website/Science/300918_a_302247]
-
strămutată în parohia Crăiniceni (Horodiștea) județul Botoșani, după cum arată inscripția de acolo. Construcția bisericii Biserica s-a construit în anul 1814 și s-a terminat în 1816. Sfântul locaș a înlocuit o altă biserică dinspre nord zidită din piatră și cărămidă, acoperită cu tablă, fără clopotniță. S-a sfințit de către Protoereul Atanasie. Cu ocazia strămutării bisericuței din Lișna la Crăiniceni, în 1822, o parte din icoane și alte obiecte de cult au fost aduse în noul locaș de cult. Noua biserică
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
Andrei”, în prezent în lucru. Biserica a fost ridicata prin truda preotului Ovidiu Cojocariu. Școala din Satul Nou a început activitatea din toamna anului 1956, când s-a dat în folosință localul propriu, cu două săli de clasă, construcție din cărămidă pe temelie de beton. Sat Nou este un sat ce aparține orașului Săveni din județul Botoșani, Moldova, România.
Sat Nou, Botoșani () [Corola-website/Science/300923_a_302252]
-
astăzi nu se cunoaște decât ca o urmă de șanțu părăsitu și se vorbește că acel locu ar fi servit de apărare contra păgânilor... Se zice că se găseau mai înainte bucăți de fier, hârburi și se vedea sfărâmături de cărămizi și altele, însă acuma s-au răspânditu toate acele semne...". După părerea noastră această „Cetățuie“ este o horodiște prefeudală care a servit ca loc de refugiu și de apărare împotriva popoarelor migratoare a populației din zonă. Această horodiște a fost
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
-și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie amintit doctorul Constantin Bucșinescu, care în perioada 1890 - 1920 , a construit aici un conac din piatră și cărămidă, trei beciuri ( pentru vinuri, murături și brânzeturi), o ghețărie, o fabrică de ulei și ateliere de preparare a brânzeturilor. În ciuda vechimii satului, dezvoltarea demografică a decurs destul de lent, înregistrându-se în 1816 - 50 de familii, în 1930 - 113 familii, în
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
Mihai Lăpușneanu din Parohia Cerchejeni, fiind sfințită la 4 decembrie 1892 cu hramul „Sf. M. Mc. Varvara”. Ea este menționată în volumul „Cultul ortodox din județul Botoșani în 1906”, pagina 139 : „ Biserica filială din Șoldănești, zidită de obștea satului din cărămidă și piatră în anul 1893, nu posedă nici o avere. De la construcția ei și până în prezent a avut preot pe Mihai Lăpușneanu ; a avut o singură reparație la clădire și până în prezent și astăzi se găsește în stare bună”. Trebuie remarcat
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
Ioan Grunzac a început împreună cu credincioșii să construiască casa parohială, care în prezent se află în stadiul finisajului exterior. De asemenea s-a ridicat și o casă praznicală în curtea bisericii. Asemenea străbunicilor lor care au ridicat o biserică din cărămidă și credincioșii de azi dovedesc că au dragoste de Dumnezeu și de Biserică ridicând în trei ani din forțe proprii o frumoasă casă parohială, în ciuda numărului redus de familii.
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazănoapte. Curtea împrejmuită cu gard de ostrețe are în interior plantație de arbori. Tot în curte, la răsărit de biserică se află clopotnița. Corpul construcției este din zidărie de cărămidă,pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. Această clopotniță este fondată de către Ana Curt, născută Berneasa, în anul 1832. În rând cu clopotnița se află un monument cu caracter religios; pe un soclu de piatră
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
totul vânzând materialele de construcție și tot ce au putut și folosind pământul. Aceștia au devenit astfel chiaburi însă au pierdut totul la colectivizare că și ceilalți. La vremea scrierii monografiei, 1950, în satul Crihalma erau 213 case, toate din cărămidă, acoperite cu țigla, fiecare cu 2-3 încăperi și o tinda ( antreu) , cu podea de scândura, cu pivniță total sau parțial sub casă și pod pentru păstrat alimente, obiecte. Populația satului, la vremea respectivă era de cca. 1.000 locuitori, toți
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
construcția unei case pe care ""n-a prea folosit-o nimeni"". Între anii 1905 și 1907 în vremea păstoriri preotului greco-catolic Nicolae Receanu, cu mari eforturi, s-a ridicat actuala biserică, construită în stil de navă, cu ziduri viguroase din cărămidă, împărțită în pronaos, naos(despărțite prin zid) și altar(despărțit de naos prin tâmplă de zid), iar la miazănoapte lipit de corp un turn cu ceas având la bază un strâmt exonartex cu tavan boltit, pe pereții laterali ai căruia
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
2001, aceasta avea două camere ,o bucătărie, o cămară, două sobe aproape inutilizabile, o fântână în curte, o magazie împărțită în două si una fiind folosită ca garaj. Fațada era marcată de trecerea timpului iar între tencuială și zidul de cărămidă se instalase igrasia. Așadar erau necesare lucrări importante de îmbunătățire și reparație a casei parohiale. Încă din 2001 a fost introdusă apa în casă, s-au construit decantorul și canalizarea, s-a amenajat o baie cu dotările necesare, o cămară
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Purcăreni încep lucrările la actuala biseirca, nu se cunosc motivele, si la 13 august 1913 este terminată construcția. Cea de a treia biserică a fost construită, cu binecuvanratea Mitropolitului Ardealului Ioan Metianu, în vremea Pr. Toma Giurgiu din piatră și cărămidă. Biserică a fost pictată parțial de pictorul Gordaef. Icoanele de pe iconistas pictate de acesta se păstrează în altarul bisericii. Mai tarziu biserică a fost pictată, în tehnică frescă, de pictorul Gheorghe Dobrescu, când acesta avea vârstă de 80 de ani
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
singură culoare: albastru, încât la sărbători totul strălucea ca o imensă și fantastică grădină de albastrele. Gospodăria țăranească se compunea din: sușop, șop, grajd, felderă, cocină, șură si țarc pentru oi. În prezent satul se compune numai din case de cărămidă, cele din lemn au dispărut, spre paguba culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o mare frumusețe și varietate. Piesele portului tradițional pentru femei sunt: ia, pieptărelul, poalele, crătința, șurțul, betele, iar peste costum se purta frijura. Portul bărbătesc
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
un antreu și o prispă cu sau fără geamlâc. În partea din spate se găsea o poiată unde era instalată bucătăria. În curte mai erau de regulă un grajd și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă. Locuințele ridicate după 1950 sunt ridicate din aceleași materiale paiantă cu învelitori din țiglă sau tablă. Locuințele păstrează elemente de arhitectură țărănească: prispa cu cerdac, uneori apare si pridvorul, stâlpii din lemn, benzile din lemn decorate
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
rezultat al curenților reci de pe valea Tărlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial. Pe raza localității își desfășoară activitatea o singură instituție financiar-bancară, și anume, C.E.C.
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial. Pe raza localității își desfășoară activitatea o singură instituție financiar-bancară, și anume, C.E.C.-ul. Principalele materiale de construcții folosite sunt: cărămida, bolțarii și lemnul. Ca regim de înălțime marea majoritate a caselor sunt construite cu parter, iar cu un etaj, aproximativ 20. Ponderea locuințelor realizate din materiale durabile este de aproximativ 70%. Marea majoritate a caselor sunt construite înainte de 1970, iar
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]