8,983 matches
-
Dosarul nr. 1.730D/2015 cu privire la încălcarea dreptului la moștenire, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu afectează sub niciun aspect dreptul la moștenire. 44. În ceea ce privește dispozițiile art. 20 privind egalitatea în fața legii și art. 21 privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea reține că prevederile din această cartă, de principiu, sunt aplicabile - prin prisma art. 148 din constituție - în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
că dispozițiile de lege criticate nu afectează sub niciun aspect dreptul la moștenire. 44. În ceea ce privește dispozițiile art. 20 privind egalitatea în fața legii și art. 21 privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea reține că prevederile din această cartă, de principiu, sunt aplicabile - prin prisma art. 148 din constituție - în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecție este cel puțin la nivelul normelor constituționale
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012. Astfel, în cauza de față, Curtea constată că prevederile invocate se referă la nediscriminare, iar considerentele reținute mai sus vizează aceste aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la dispozițiile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 45. Referitor la art. 41 alin. (1) din Cartă, Curtea reține că acesta vizează un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și, prin urmare, nu are
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
Curtea constată că prevederile invocate se referă la nediscriminare, iar considerentele reținute mai sus vizează aceste aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la dispozițiile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 45. Referitor la art. 41 alin. (1) din Cartă, Curtea reține că acesta vizează un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și, prin urmare, nu are incidență în cauza de față. Cât privește critica raportată la dispozițiile art. 53 din
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
activitățile statului în domeniul dreptului penal; - efectuate de către o persoană fizică în cursul unei activități exclusiv personale sau domestice." Așadar, directiva nu este aplicabilă profilelor genetice obținute în urma prelevării de orice probe dispuse de instanța de judecată. c) În ceea ce privește aplicabilitatea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... Potrivit art. 51 alin. 1 din cartă, "dispozițiile prezentei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
cursul unei activități exclusiv personale sau domestice." Așadar, directiva nu este aplicabilă profilelor genetice obținute în urma prelevării de orice probe dispuse de instanța de judecată. c) În ceea ce privește aplicabilitatea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... Potrivit art. 51 alin. 1 din cartă, "dispozițiile prezentei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii". Or, dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
exclusiv personale sau domestice." Așadar, directiva nu este aplicabilă profilelor genetice obținute în urma prelevării de orice probe dispuse de instanța de judecată. c) În ceea ce privește aplicabilitatea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... Potrivit art. 51 alin. 1 din cartă, "dispozițiile prezentei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii". Or, dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 , a căror interpretare
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
flexibilitate și securitate; - include în definiția "acquis-ului social" normele sociale existente în ordinea juridică a Uniunii Europene, care fac referire la obiectivele și competențele din domeniul social, prevăzute în legislația primară comunitară (Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale ale UE); - rezultatele acestei consultări vor contribui la finalizarea componentelor și mecanismelor care se vor constitui în pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), care va deveni cadrul de referință pentru evaluarea performanțelor economice și sociale, precum și a modului
HOTĂRÂRE nr. 57 din 22 iunie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale COM (2016) 127. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272895_a_274224]
-
Colegiul director este format dintr-un director general, 2 directori, având atribuții în domeniul formării profesionale, respectiv al furnizării de expertiză pentru Ministerul Afacerilor Externe, și alți 2 membri având atribuții de conducere în cadrul Institutului Diplomatic Român. Colegiul director adoptă Carta Institutului Diplomatic Român și asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor acesteia. ... (5) În lipsa președintelui, Institutul Diplomatic Român este reprezentat în raporturile cu terții de directorul general al Colegiului director. Directorul general al Colegiului director are calitatea de ordonator terțiar de
HOT��RÂRE nr. 880 din 28 iulie 2005 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271248_a_272577]
-
6 Resursele financiare Considerații finale " Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale." - Constituția României - Introducere Conform Legii privind planificarea apărării nr. 203/2015 , Carta albă a apărării, denumită în continuare Carta albă, este documentul de planificare a apărării la nivel departamental care are ca scop îndeplinirea prevederilor Strategiei naționale de apărare a țării și implementarea obiectivelor de apărare stabilite de Programul de guvernare. Carta
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale." - Constituția României - Introducere Conform Legii privind planificarea apărării nr. 203/2015 , Carta albă a apărării, denumită în continuare Carta albă, este documentul de planificare a apărării la nivel departamental care are ca scop îndeplinirea prevederilor Strategiei naționale de apărare a țării și implementarea obiectivelor de apărare stabilite de Programul de guvernare. Carta albă este elaborată de Ministerul Apărării Naționale
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
Carta albă a apărării, denumită în continuare Carta albă, este documentul de planificare a apărării la nivel departamental care are ca scop îndeplinirea prevederilor Strategiei naționale de apărare a țării și implementarea obiectivelor de apărare stabilite de Programul de guvernare. Carta albă este elaborată de Ministerul Apărării Naționale, însușită de Guvernul României, avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și aprobată de Parlament, conform legii, pentru un orizont de 4 ani (2015-2019). În mod concret, prezentul document a avut în
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
în vedere Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-2019, aprobată de Parlament la 23 iunie 2015, Programul de Guvernare 2013-2016, Programul de acțiuni al Guvernului pentru perioada 2014-2016 și documentele relevante la nivelul NATO și UE. La elaborarea Cartei albe s-a avut în vedere o serie de factori importanți, precum: evoluțiile mediului de securitate, lecțiile desprinse din operațiile militare curente, Conceptul strategic al NATO și alte documente politico-militare aliate, viziunea strategică asumată de Uniunea Europeană în cadrul Tratatului de la Lisabona
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
și alte documente politico-militare aliate, viziunea strategică asumată de Uniunea Europeană în cadrul Tratatului de la Lisabona și al altor documente programatice relevante ale UE, impactul situației economico-financiare asupra bugetului de stat, precum și revizuirea strategică a apărării prevăzută în Programul de guvernare. Actuala Cartă albă este primul document de planificare a apărării elaborat în baza noii legi care stabilește obiectivele politicii de apărare - politica sectorială în domeniul apărării naționale, măsurile și acțiunile pentru îndeplinirea acestor obiective, misiunile și cerințele specifice pentru Armata României, principalele
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
Reuniunii la nivel înalt din Țara Galilor din septembrie 2014 și Acordul politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, care prevede alocarea, începând cu 2017, pentru o perioadă de 10 ani, a minimum două procente din produsul intern brut pentru apărare. Carta albă are rolul de a evidenția schimbările semnificative la nivelul mediului internațional de securitate. Astfel, apartenența României la spațiul european și euroatlantic a impus transformarea continuă a societății românești, inclusiv a organismului militar. În acest sens a fost realizată revizuirea
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
estimate a fi alocate în perioada 2016-2026, în baza Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare și reflectate în Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2027 și în perspectivă, sunt prezentate în anexă. Considerații finale Carta albă a apărării prezintă perspectiva Ministerului Apărării Naționale cu privire la consolidarea capacității operaționale a Armatei României și dezvoltarea capabilităților necesare îndeplinirii misiunilor încredințate, rezultate în urma desfășurării procesului de revizuire strategică a apărării pe termen scurt, cuprinzând perioada 2015-2019, precum și orientările pe
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
1. Rolul și obiectivele auditului public intern, tipurile de audit public intern, atribuțiile și principiile aplicabile structurilor de audit public intern și auditorului public intern, precum și condițiile și regulile de derulare a misiunilor de audit public intern sunt definite în Carta auditului intern. 2.3.1.2. "Carta auditului intern a CNAS", prevăzută în anexa nr. 23, menționează poziția structurii de audit public intern în cadrul instituției publice, definește sfera de activitate a auditului public intern, drepturile și obligațiile auditorilor interni. 2
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
tipurile de audit public intern, atribuțiile și principiile aplicabile structurilor de audit public intern și auditorului public intern, precum și condițiile și regulile de derulare a misiunilor de audit public intern sunt definite în Carta auditului intern. 2.3.1.2. "Carta auditului intern a CNAS", prevăzută în anexa nr. 23, menționează poziția structurii de audit public intern în cadrul instituției publice, definește sfera de activitate a auditului public intern, drepturile și obligațiile auditorilor interni. 2.3.1.3. CAS în care este
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
nr. 23, menționează poziția structurii de audit public intern în cadrul instituției publice, definește sfera de activitate a auditului public intern, drepturile și obligațiile auditorilor interni. 2.3.1.3. CAS în care este organizată activitatea de audit public intern elaborează Carta auditului intern proprie după modelul cartei din anexa nr. 23. Acest document este aprobat de conducătorul CAS. 2.3.2. Independență și obiectivitate 2.3.2.1. Independența organizatorică. Structura de audit public intern funcționează în subordinea directă a conducătorului
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
audit public intern în cadrul instituției publice, definește sfera de activitate a auditului public intern, drepturile și obligațiile auditorilor interni. 2.3.1.3. CAS în care este organizată activitatea de audit public intern elaborează Carta auditului intern proprie după modelul cartei din anexa nr. 23. Acest document este aprobat de conducătorul CAS. 2.3.2. Independență și obiectivitate 2.3.2.1. Independența organizatorică. Structura de audit public intern funcționează în subordinea directă a conducătorului instituției publice, exercitând o funcție distinctă
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
2.3.6.1.2. Evaluarea calității activității de audit public intern se bazează, în principal, pe: a) respectarea Normelor privind exercitarea activității de audit public intern și a Codului privind conduita etică a auditorului intern; ... b) caracterul adecvat al Cartei auditului intern, al regulilor și procedurilor de audit intern, al obiectivelor, indicatorilor de performanță și sistemului de informații; ... c) contribuția auditului intern la procesele de management al riscurilor, de control și de guvernanță. ... d) contribuția auditului intern la crearea unui
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
supervizorului, după caz; ... b) prezentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern; ... c) comunicarea termenelor de desfășurare a misiunii de audit public intern; ... d) stabilirea persoanelor responsabile din partea structurii auditate în vederea desfășurării misiunii de audit public intern; ... e) prezentarea Cartei auditului intern; ... f) asigurarea condițiilor de lucru necesare derulării misiunii de audit public intern. ... 3.1.6.2.3. Minuta ședinței de deschidere, prevăzută în anexa nr. 7, cuprinde în prima parte informații generale referitoare la organizarea ședinței și la
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
de consiliere, precum și forma acestora se propun de către șeful structurii de audit public intern și se aprobă de către conducerea instituției publice, numai în condițiile în care acestea nu generează conflicte de interese și nu sunt incompatibile cu îndatoririle auditorilor interni. Carta auditului intern trebuie să definească și modalitățile de organizare și desfășurare a activității de consiliere. 4.1.5. Auditorii interni informează șeful structurii de audit public intern asupra oricărei situații care le poate afecta independența sau obiectivitatea, indiferent dacă această
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
public intern asupra oricărei situații care le poate afecta independența sau obiectivitatea, indiferent dacă această situație este anterioară începerii misiunii sau survine în timpul desfășurării misiunii de consiliere. 4.1.6. Realizarea misiunilor de consiliere formalizate presupune următoarele: a) respectarea dispozițiilor Cartei auditului intern și celorlalte prevederi care reglementează efectuarea misiunilor de consiliere; ... b) prezentarea în scris a cerințelor generale, precum și a elementelor referitoare la modul de organizare și desfășurare a misiunii de consiliere; ... c) stabilirea sferei activităților necesare atingerii obiectivelor misiunii
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]
-
dosarului de audit. ... c) raportarea rezultatelor: elaborarea raportului de audit și difuzarea acestuia, fără elaborarea și a unei sinteze a constatărilor și recomandărilor. ... d) urmărirea recomandărilor. ... 5.4.4. Misiunile ad-hoc se raportează prin rapoartele periodice de activitate. Capitolul VI Carta auditului intern 6.1. Elaborarea Cartei auditului intern 6.1.1. Carta auditului intern se elaborează de structurile de audit public intern în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 672/2002 , normele metodologice specifice privind exercitarea activității de
ORDIN nr. 288 din 5 mai 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261831_a_263160]