9,508 matches
-
filmului "Cei trei muschetari" (1921), un film mut conceput ca serial și produs de Pathé Frères. Tot rolul lui Richelieu va întruchipa și în cea de a treia parte a seriei Muschetarilor - Cinci ani mai târziu (1922). Numit Societar al Comediei Franceze alături de românii Elizabeth Nizan, Jean Yonnel și Maria Ventura la data de 1 ianuarie 1918. Eduard de Max a fost cel care a intermediat accesul marelui actor Tony Bulandra pe scenele teatrului francez. Arhiva Eduard de Max se află
Eduard de Max () [Corola-website/Science/318380_a_319709]
-
o monteze pînă în 1922. Un alt artist celebru a cărui carieră a fost lansată de către de Max a fost și Jean Cocteau. În 1908, un alt tînăr artist, Armory (pe numele său real Carle Lionel Dauriac), a scris o comedie intitulată " Le chrysanthèmes Monsieur" al cărei personaj principal era un amestec de Oscar Wilde, Jean Lorrain și Eduard de Max. Armory sperat că de Max însuși ar putea juca rolul principal, însă acesta a refuzat.
Eduard de Max () [Corola-website/Science/318380_a_319709]
-
(1990) (titlu original "Good Omens: The Nice and Accurate Prophecies of Agnes Nutter, Witch") este un roman nominalizat la premiul World Fantasy, scris în colaborare de scriitori englezi Terry Pratchett și Neil Gaiman. Cartea este o comedie și o parodie a filmului din 1976 "The Omen" (ca și a altor cărți și filme ale genului), urmărind nașterea fiului lui Satan, sosirea sfârșitului lumii și încercările îngerului Aziraphale și ale demonului Crowley de a le îndepărta, deoarece s-
Semne bune () [Corola-website/Science/320430_a_321759]
-
concepe să facă o carieră cu normă întreagă din ea. Silvstedt a lucrat de asemenea că actrița și a apărut în seria de televiziune, cum ar fi "Melrose Place". De atunci, Silvstedt a apărut într-o serie de filme de comedie de la Hollywood, inclusiv "BASEketball" (1998), "The Independent" (1998), "Ouț Cold" (2001) și "Boat Trip" (2002). Silvstedt a jucat în filme și seriale de televiziune în diferite țări europene, în special în Italia. Ea a jucat rolul principal în filme italiene
Victoria Silvstedt () [Corola-website/Science/320472_a_321801]
-
pentru rolul lui Sheldon Cooper din sitcomul "Teoria Big Bang", performanța sa fiind considerată de mai mulți motivul succesului acestui show. Pe 16 iulie 2009 a fost nominalizat pentru un premiu Emmy la categoria „Cel mai bun actor dintr-o comedie” pentru rolul din "Teoria Big Bang". În august 2009 el a câștigat premiul Television Critics Association pentru cele mai înalte realizări individuale în comedie. Născut și crescut în Houston, Texas, Parsons a început să joace încă din clasa întâi. El
Jim Parsons () [Corola-website/Science/317865_a_319194]
-
2009 a fost nominalizat pentru un premiu Emmy la categoria „Cel mai bun actor dintr-o comedie” pentru rolul din "Teoria Big Bang". În august 2009 el a câștigat premiul Television Critics Association pentru cele mai înalte realizări individuale în comedie. Născut și crescut în Houston, Texas, Parsons a început să joace încă din clasa întâi. El a frecventat liceul Klein Oak High School din Spring, Texas. În 1996 el a obținut o diplomă de licență în teatru de la Școala de
Jim Parsons () [Corola-website/Science/317865_a_319194]
-
și tranziția. A avut premiera absolută la teatrul radiofonic al Studioului teritorial de radio Tg. Mureș a piesei Mandache și Tranziția la 5 septembrie 2003 cu actori ai teatrului din Sibiu (director Constantin Chiriac), în regia lui Dan Glasu. Aceeași comedie în regia lui Dan Glasu este programată în stagiunea 2003-2004 la Teatrul Național din Tg. Mureș. Debutul editorial s-a produs în anul 1968 cu volumul de poezii Dincolo de umbre, tipărit la Editura pentru Literatură, București.
Zeno Ghițulescu () [Corola-website/Science/317883_a_319212]
-
New York, atelier realizat de ICR New York cu sprijinul ICR București, în 2009. Marius Manole este angajat al TNB din 2002, unde a jucat în următoarele spectacole: Marius Manole colaborează cu diverse teatre din București: Teatrul Bulandra Teatrul Metropolis Teatrul de Comedie Teatrul LUNI de la Green Hours ArCuB Teatrul Odeon GODOT Cafe Teatru În țară, Marius Manole a jucat în următoarele spectacole: Teatrul Maria Filotti, Brăila Teatrul Municipal, Târgoviște Teatrul Național Timișoara Marius Manole a apărut în serialul „Martor fără voie” (2006
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
actor într-un rol secundar cu Bătrânica / Actorul din spectacolul Naționalului Bucureștean ” Între noi e totul bine” regia Radu Afrim Marius Marius Manole a obținut în 2009 premiul "FestCo", pentru rolul principal din spectacolul "Ioana și focul" de la Teatrul de Comedie ("ex aequo" Constantin Cojocaru pentru "Mansarda la Paris"). În 2007 i-a fost acordat, în cadrul aceleiași gale Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar - "Paul" - "Stă să plouă", Teatrul LUNI, Green Hours ("ex aequo" Silviu Biriș pentru Sânziana
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
deschizând o ușă spre iluminism. Teatrul religios Teatrul comic roman se pare că a continuat în Italia și în alte părți ale Europei, și cu toate că nu prea există documentație, există indicii că în Evul Mediu târziu se jucau pe scenă "comedia erudita" în seminarii religioase și școli. Aristocrații aveau obiceiul de a-i invita pe trubaduri, scamatori și actori să joace de exemplu la castele. Biserica organiza și ea spectacole înăuntrul bisericilor sau în piețele din fața lor, mai ales cu ocazia
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
în jurul unor figuri ca, de exemplu, îndrăgostiți, servitori și stăpâni etc. Epoca de aur a Spaniei Epoca de aur a teatrului spaniol a fost între 1500 și 1700. Trei tipuri au fost populare: piesele religioase într-un act, "autos sacramentales"; comediile sacrale, "comedias nuevas"; și un fel de musical, "zarzuelas". Femeilor li s-a dat voie să joace mai întâi în piesele religioase, iar mai apoi și în cele sacrale. Biserica catolică se opusese la început pieselor sacrale, și în special
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
fiind deschise din nou, femeilor fiindu-le permisă participarea.. Cel mai de seamă autor dramatic spaniol al acestei perioade este considerat a fi Lope de Vega (1562-1635). A scris în aproape toate genurile literare: epopei, romane, sonete (ca. 3.000), comedii (ca. 1800, din care s-au păstrat 426), ca. 400 de așa-numite "autos" (drame serioase)- din care s-au păstrat 42.. Se poate ca majoritatea lucrărilor lui să nu fi fost originale, ci rescrieri de calitate variabilă, ceea ce el
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
o scriere ironică a sa din 1609 intitulată " El arte nuevo de hacer comedias en este tiempo". Vega nu prea făcea distincție clară între genurile literare, el fiind aproape modern în acest sens, el fiind un reprezentant timpuriu al tragicomediei: comediile lui nu erau neapărat comice și nu aveau totdeauna un sfârșit fericit. El lăuda casa regală, dar în același timp se considera vocea poporului. În Italia, Gian Giorgio Trissino (1478-1550) a reînnoit idealul european al tragediei, lucru continuat în Franța
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
moartea lui Marlowe, și cel puțin 12 ani după prima înscenare a piesei. Sunt puțini scriitori care sunt la fel de bine cunoscuți ca Shakespeare, ceea ce are probabil de a face cu faptul că știa să scrie în majoritatea genurilor literare: poezie, comedii, tragedii, drame. Totodată, a fost el însuși la început actor, astfel că piesele lui sunt exemple de teatru organic, viu și în zilele noastre. Piesele pe care le-a scris, 33 la număr, plus unele ale căror autor este disputat
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
și înțelepciune. Shakespeare a scris drame pe teme istorice, precum Richard al II-lea (1595), Regele Ioan (1594-1596), Richard al III-lea (1592-1593); tragedii precum Romeo și Julieta (1595-1596), Iulius Caesar (1599), Hamlet (1601-1602), Regele Lear (1605) și Macbeth (1606); comedii precum Visul unei nopți de vară (1595-1596), Neguțătorul din Veneția (1596-1597), Mult zgomot pentru nimic (1598-1599) și Cum vă place (1599). Țările nordice aflându-se la marginea Europei, umanismul care începuse să-și facă apariția în restul Europei a fost
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
Petri (1499-1573) a fost primul arhiepiscop protestant. Olaus Petri este în primul rând cunoscut datorită faptului că a tradus Biblia, împreună cu fratele său, în limba suedeză. Totodată, el este cel care a scris prima dramă adevărată în Suedia, anume "Tobie Comedia" (1550). Acțiunea este inspirată din Biblie, dar o adevărată capodoperă literară nu este. Christiern Pedersen (1480-1554) a fost un editor (publicase printre altele operele lui Saxo Grammaticus), care înainte de a deveni protestant și traducător al Bibliei în limba daneză, a
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
Disney a fost întrerupt (pentru a ajuta ca postul să primească o nouă imagine). Ca rezultat premierele filmelor au fost micșorate la una pe seară de la două. Postul a sistat producerea dramelor și a reality-show-urilor, concentrându-se mai mult pe comedii cu acțiune reală și seriale animate, și Disney Channel a început să scoată cam două trei seriale noi pe an (de obicei două seriale animate și un serial cu acțiune reală). Logo-ul pe care îl are în prezent a
Disney Channel () [Corola-website/Science/317965_a_319294]
-
în secolul al XIII-lea în "saga Karlamagnús". În Italia, Roland, sub numele de Orlando, este eroul din "Orlando Innamorato" de Matteo Maria Boiardo. După moartea lui Boiardo, poemul a fost continuat cu "Orlando furioso" de Ludovico Ariosto. În "Divina Comedie", Dante vede sufletul lui Roland în raiul lui Marte împreună cu alți luptători pentru credință. În Germania, Roland a devenit treptat un simbol al independenței orașelor față de nobilimea locală. În Evul Mediu târziu, multe orașe au etalat în piața principală câte
Roland () [Corola-website/Science/323422_a_324751]
-
Rosenbush care au produs anterior primele trei filme High School Musical. În procesul de luare a anunțului, Gary Marsh, presedintele Disney Channels Worldwide, a declarat: "În" Sharpay, "Ashley Tisdale a adus la viață una dintre cele mai memorabile personaje de comedie care le-am văzut în ultimii ani. Acest film surprinde un capitol absolut perfect. În viața lui Sharpay, ea încearcă să cultive umanitatea îngropată, adânc, adânc în interiorul ei -.. un efort provocator și hilar " filmul a avut Sharpay's Fabulous Adventure
Minunata aventură a lui Sharpay () [Corola-website/Science/323465_a_324794]
-
piesă în care îl atacă. Țuțu este acuzat că nu face hip-hop adevărat: „Pentru urechea ta de cocalar, reține, tu nu faci hip-hop, el te face pe tine.” 1Q Sapro, l-a imitat pe Adrian Țuțu la "Serviciul Român de Comedie". Concurentul a interpretat „Iubesc România”, pe versurile compuse tot de el. Cântărețul a declarat la PRO FM că a început să asculte hip-hop atunci când a descoperit piesele interpretate de La Familia și Tupac Shakur. Deși a spus „Nu știu dacă ați
Adrian Țuțu () [Corola-website/Science/323493_a_324822]
-
unul din motivele pentru care a eșuat sinodul al doilea din Lyon din 1274. Teologii religiei evanghelice resping, de asemenea, teoria existenței purgatoriului. În evul mediu, purgatoriul apare în operele unor pictori sau graficieni, ca și în renumita operă Divina Comedie a lui Dante Alighieri. Cei care mor conform teologiei catolice în harul și prietenia lui Dumnezeu dar imperfect purificați, deși ar fi siguri de mântuirea veșnică, ar suferi după moarte o purificare ca să dobândească sfințenia necesară pentru a intra în
Purgatoriu () [Corola-website/Science/322923_a_324252]
-
de la Jacques Becker în filmul "Jugend von heute" („Tinerii de azi”). Au urmat o serie de roluri într-o serie de filme franceze și germane unde a jucat rolul unei tinere fermecătoare. În 1959 a jucat alături de Heinz Rühmann în comedia "Ein Mann geht durch die Wand" (Omul care trece prin zid). a jucat de asemenea multe roluri în diferite piese de teatru sau în seriale TV.
Nicole Courcel () [Corola-website/Science/322968_a_324297]
-
în Neapole. După 96, nu mai se cunosc informații în privința sa. Este plauzibil că a murit la Roma, ocupându-se, în ultimele sale zile de viață, de scrierea "Ahileidei" (în ) sale, epopee rămasă neterminată. Statius este un personaj din "Divina Comedie" de Dante. El apare în "Purgatoriu", pentru a-l ghida pe narator împreună cu Vergilius. Când Vergilius dispare, la sfârșitul "Purgatoriului", Statius rămâne cu naratorul și intră în "Paradis". Opera sa se rezumă la următoarele lucrări: Aceste lucrări s-au păstrat
Statius () [Corola-website/Science/323019_a_324348]
-
mai târziu, în 1992, "The Resurrected", bazat pe romanul scurt "The Case of Charles Dexter Ward". Începând cu anii 1980-1990, groaza lovecraftiană a devenit materie primă recunoscută într-o varietate de filme. În 1981, apare primul film al francizei de comedie și de groază "The Evil Dead", franciză creată de Sam Raimi după ce l-a studiat pe H. P. Lovecraft. Este formată din "The Evil Dead" (1981), "Evil Dead II" (1987) și"Army of Darkness" (1992). "Necronomicon Ex-Mortis", sau simplu "Cartea
Groază lovecraftiană () [Corola-website/Science/323983_a_325312]
-
lovecraftian") este în mod evident o reminiscență a stilului lui Lovecraft. Trei episoade ale serialului animat spin-off "The Real Ghostbusters" ("The Collect Call of Cathulhu", "The Hole in the Wall Gang" și "Russian About") sunt inspirate direct din mitologia Cthulhu. Comedia neagră "Re-Animator" (1985) s-a bazat pe povestirea lui Lovecraft "". "Re-Animator" a avut numeroase continuări. Filmul "From Beyond" din 1986 s-a bazat vag pe povestirea lui Lovecraft cu același titlu. Filmul "Blestemul" din 1987 a fost o adaptare eficientă
Groază lovecraftiană () [Corola-website/Science/323983_a_325312]