KorAP: Find »[drukola/base=costa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...327 328 329 ...540 >

13,488 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635

desprind ușor din îmbrățișarea mea și o silesc să mă privească în ochi, să mă recunoască, Nu sunt acel Andrzej, Theo! Da, acesta-i numele meu, Theo! ea mi-l șoptește cu ultimele puteri, ca și cum rostirea celuilalt nume ar fi costat-o toată energia de care mai era capabilă, Cine-i Andrzej? Theo, écoute! îmi vorbește în franceză, și pentru prima oară de când vine aici se lasă în mereu evitatul balansoar, je voudrais te dire toute l’histoire mais pas en

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
deloc să câștig ceva bani dacă tot e dispus, Vopselele sunt foarte scumpe, într-adevăr, vreau să-i arăt că mă preocupă și pe mine problema, am rugat pe cineva să-mi aducă din Italia foiță de aur, mă va costa cel puțin cinci sute de mărci, Ei vezi, intervine el cu mărinimie, de aceea stărui să clarificăm și partea financiară a problemei, eu vreau ca totul să se desfășoare în bună orânduială, trebuie să mă gândesc și la podoabele ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

a trebuit să trăim toți din pensia lui. Dar banii nu sunt totul. Eram atât de fericiți. —Eu nu eram. Pauline a tăcut. Lisa îi auzea respirația prin telefon. —Mai bine închid, spuse Pauline într-un final. Cred că te costă mult. Îmi pare rău, mamă, oftă Lisa. Nu am vorbit serios. Ai primit pachetul acela pe care ți l-am trimis? A, da, spuse Pauline nervoasă. Cremele pentru față și rujurile. Foarte frumoase, mulțumesc. —Le-ai folosit? —Păăăăi... începu Pauline

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
urâcioasă. În camerele mici și prăfuite, ticsite cu piese ieftine de mobilier, Lisa se simțea strălucitoare și străină, cu unghiile ei false și cu pantofii ei strălucitori din piele, conștientă de faptul că poșeta pe care o ținea în mână costase probabil mai mult decât canapeaua pe care stătea. Dar, deși mama și tatăl ei erau copleșiți de strălucirea Lisei, erau totuși cuprinși de o nervozitate ciudată când erau în preajma ei. Ar fi trebuit să se îmbrace mai puțin extravagant când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
multe avantaje, aprobă Jack. Chiria e rezonabilă, zona e drăguță și poți merge pe jos până la serviciu. — Așa este, spuse Lisa cu o tristețe care îl nedumerea. Și aș putea economisi o liră și zece cenți pentru fiecare drum. —Atât costă? Nu am de unde să știu, pentru că eu sunt în fiecare zi cu mașina și.... — Adică două lire și douăzeci de cenți pe zi. — Cred că trebuie să fie... Unsprezece lire pe săptămână. Dacă faci socoteala pentru vreo două vieți, înseamnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
el. Dar când i-a spus ce dimensiuni dorea și ce fel de material, s-a schimbat la față, devenind mult mai palid. —Trei metri înălțime? spuse el, mărind ochii. Și cinci lățime? —Exact, aprobă Lisa. —Dar, domnișoară, protestă, va costa o avere. Nici o problemă, spuse Lisa. Dar ai idee cât va costa? —Spune-mi. După o serie de calcule rapide pe o bucată de hârtie de ambalaj, băiatul dădu din cap nervos. —Cât de mult? Dar el nu îi spunea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
de material, s-a schimbat la față, devenind mult mai palid. —Trei metri înălțime? spuse el, mărind ochii. Și cinci lățime? —Exact, aprobă Lisa. —Dar, domnișoară, protestă, va costa o avere. Nici o problemă, spuse Lisa. Dar ai idee cât va costa? —Spune-mi. După o serie de calcule rapide pe o bucată de hârtie de ambalaj, băiatul dădu din cap nervos. —Cât de mult? Dar el nu îi spunea. Oricât ar fi fost, el decisese că era prea mult. Stai așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
și să lămurim lucrurile o dată pentru totdeauna. Ești nebun! — Nu sunt nebun. Gândește-te așa: putem să mai scurtăm din cheltuielile cu avocații, dacă rezolvăm problemele - cum ar fi cea cu apartamentul - față-n față. Ai idee cât de mult costă de fiecare dată când avocatul meu scrie o scrisoare avocatului tău? Mult, Lisa, îți spun eu. Haide, iubita, insistă el. Putem face asta complet amiabil. Față-n față. Mano a mano. Hombre a hombre, continua el, când observă că ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pentru petrecerea în pijamale. Lisa avea spasme teribile. —A trecut pe aici doar ca să vadă cum arăți. S-au întors la hârțogăraie și au început să dea de tot felul de amintiri. —De unde Dumnezeu am cumpărat un radiator care să coste atât de mult? Patul nostru, replică Oliver. Tăcerea s-a lăsat peste un conglomerat de sentimente puternice. Un cec pentru Discovery Travel? întrebă Lisa. —Cipru. Acel cuvânt dezlănțui un val de emoții în ea. Căldură puternică, membre încurcate în așternuturi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270

terminarea războiului avem un excedent de recruți, în timp ce o grămadă de polițiști cu experiență au ieșit la pensie. Două secții de poliție trebuie reorganizate complet și trebuie să oferim salarii mai mari, pentru a atrage oameni mai buni. Toate astea costă, iar în noiembrie alegătorii n-or să aprobe prevederea. Începeam să înțeleg. Malloy spuse: — A fost ideea dumneavoastră, domnule consilier. Puneți-l dumneavoastră în temă. — Pun pariu că putem ratifica propunerea la alegerile din ’47, spuse Loew. Dar pentru asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
în 1946. E. Short a locuit la următoarele adrese. (Numele care însoțesc adresele sunt ale apelanților sau ale locatarilor de la respectivele adrese. Toate, cu excepția Lindei Martin, au fost verificate prin Serviciul Circulație). N. Orange Dr. 1611, 13-A, Hollywood. (Harold Costa, Donald Leyes, Marjorie Graham) Carlos Ave., 6024, Hollywood. N. Cherokee,1842, Hollywood (Linda Martin, Sheryl Saddon) Lindenn 53, Long Beach. 14. Rezultatul cercetărilor efectuate de echipa de criminaliști pe terenurile virane din Leimert Park: nu s-au găsit haine de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Koenig încetă să se mai scobească visător în nas și-mi făcu semn spre doi bărbați care citeau ziarul pe treptele de la intrare. — Mă ocup eu de ei. Tu ocupă-te de muieri. Știi cum îi cheamă? — Cred că Harold Costa și Donald Leyes. Pari istovit, dom’ sergent. Nu vrei să rămâi în mașină? M-am plictisit. Ce-ar trebui să-i întreb pe tipii ăștia? — Am eu grijă de ei, dom’ sergent. — Vezi să nu îmbătrânești prea repede, Bleichert. Cam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
dat în lături , ca să-mi facă loc. Ușa de la intrare dădea într-o cameră de zi sărăcăcioasă, unde un grup de tineri fuma și citea reviste de cinema. M-am prezentat: — Poliția. Îi caut pe Linda Martin, Marjorie Graham, Harold Costa și Donald Leyes. O blondă cu părul de culoarea mierii, îmbrăcată într-un costum sport, puse un semn la revista Photoplay pe care o citea, îndoindu-i un colț. — Eu sunt Marjorie Graham, iar Hal și Don sunt afară. Celelalte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
pagină nouă „Nume“ și am subliniat cuvântul de trei ori. — Îmi puteți da vreun nume? Prieteni de-ai lui Betty, persoane în compania cărora ați văzut-o... — Păi, știu că a ieșit de câteva ori cu Don Leyes și Harold Costa și am văzut-o o dată cu un marinar și... Marjorie șovăi. Am prins o neliniștite în ochii ei. — Despre ce-i vorba? Mie-mi puteți spune. — Chiar înainte de a se muta, răspunse Marjorie cu vocea sugrumată, le-am văzut pe Betty

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
mai grabnică ieșire din depravata lume a filmului. Mi-am păstrat pentru mine urarea, i-am zâmbit la rândul meu, apoi am ieșit. Bill Koenig stătea în picioare pe verandă, cu mâinile încrucișate la spate, iar Donald Leyes și Harold Costa erau trântiți pe șezlonguri, cu privirea buimacă pe care o ai după câteva scatoalce. Nu ei au omorât-o, mă anunță Koenig. Nu zău, Sherlock! Nu mă cheamă Sherlock, replică el. — Nu zău?... — Ce? întrebă Koenig. • • • Întors la secția Hollywood

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
trecută? Lorna ridică din umeri. — Erau doar aventuri de o noapte. — Îți amintești vreun nume, Lorna? Fata începu să numere pe degete și se opri când ajunse la trei. Păi, în Orange Drive erau doi tipi, Don Leyes și Hal Costa, și un marinar pe care îl chema Chuck. — Nu știi ce nume de familie avea Chuck? — Nu, da’ știu că era ofițer de artilerie. Millard dădu să-i pună o altă întrebare, dar am ridicat mâna și l-am întrerupt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
și am închis. Ellis Loew îmi bătu în geam. — Treci la treabă, Bleichert. Te-ai fofilat toată dimineața și-ncepi să mă calci pe nervi. Când dai de partenerul tău fantomatic, spune-i că absența nemotivată de azi l-a costat salariul pe trei zile. Acum pune mâna pe-o mașină cu stație radio și dă-i bătaie. • • • I-am dat bătaie direct spre motelul Red Arrow. Packardul lui Madeleine era parcat pe aleea din spatele bungalow-urilor, iar ușa de la camera 11

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
dubă și apoi până acasă la Kay, fără scuze sau jurăminte de loialitate față de Lee. Așa se face că eu și Kay ne-am unit în chip oficial. CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI DOI Declanșarea alarmei a fost gestul care m-a costat cel mai mult la viața mea. Loew și Vogel au reușit să mușamalizeze totul. Am fost șutuit de la Arestări, mi-am reluat uniforma și m-am întors la Patrulă la Secția Centrală, acolo unde îmi începusem cariera. Locotenentul Jastrow, barosanul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
ce-i de făcut. Am ieșit pe scara de incendiu. M-am așezat acolo și mi-am bălăngănit picioarele pe marginea ei. Am urmărit mașinile de pe Wilcox care se îndreptau spre Hollywood și mi-am făcut socotelile: cât o să mă coste povestea asta și tot restul. Apoi am jucat blackjack cu plăcuțele de înmatriculare, mașinile care o luau spre sud contra celor în drum spre nord, cu cele din afara statului pe post de atu. Cele în drum spre sud eram eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
detalii. Apoi Bobby a fost arestat pentru spargerea unei bănci și totul s-a transformat în haos. Lee a plănuit jaful și a angajat trei oameni să-l ajute. Și-a răscumpărat contractul de la Ben Siegel și asta l-a costat și ultimul bănuț pe care l-a câștigat ca boxer. Doi dintre jefuitori au fost uciși în timpul jafului, unul a fugit în Canada, iar Lee era al patrulea. Lee i-a înscenat totul lui Bobby fiindcă îl ura pentru ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
renunțe. Am dat foc banilor în șemineul în Art Deco al lui Lee Blanchard, iar Kay nu m-a întrebat niciodată ce am făcut cu ei. Acel simplul gest mi-a redat latura întrucâtva înăbușită a eului meu, m-a costat cam tot ce aveam în comun cu soția mea și m-a făcut să revin la fantomele mele. Kay și cu mine făceam dragoste din ce în ce mai rar. Când o făceam, pentru ea actul nu însemna decât o confirmare automată, în timp ce pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
orbitoare, își frecă nasul micuț și obraznic și începu să deseneze opturi cu piciorul pe podea. I-am făcut semn barmanului. Se apropie de mine cu o sticlă, dar mi-am acoperit paharul cu palma. — Fata în roz. Cât mă costă s-o iau la mine acasă vreo oră? Barmanul oftă. — Domnule, avem trei camere aici. Fetelor nu le place... I-am închis gura cu o bancnotă de cincizeci nou-nouță. — Faci o excepție pentru mine. Fă-ți o favoare. Bancnota dispăru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
obiecte - și etichetele cu prețuri despre care Madeleine îmi povestise cu atâta mândrie. Picasso-ul de pe peretele din fund - o sută douăzeci de miare. Două vase din dinastia Ming, de pe măsuța de toaletă - șapteșpe mii bucata. Maestrul olandez de deasupra patului costase vreo două sute de miare, iar oribilul grifon precolumbian de pe noptieră vreo douășpe jumate’. Emmett îmi spuse zâmbitor: — Văd că ești sensibil la lucruri frumoase. Admir treaba asta. Iar niște lucruri așa de frumoase chiar acum pot fi ale tale. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
am cuplat cu Madeleine, ea a pomenit de faptul că-i lăsa bilete lui Betty Short prin diverse baruri: „Sosia ta ar vrea să te întâlnească“. I-am spus că la un moment dat imprudența asta ar putea s-o coste, la care ea mi-a răspuns: „O să mă ocup eu de problemă“. Cel mai potrivit să „se ocupe de problemă“ ar fi fost un polițist, iar eu am refuzat. Și, din punct de vedere cronologic, Madeleine a spus aceste cuvinte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
e mult prea rușine ca să-ți mărturisesc la ce număr total am ajuns. Îmi pare rău. Și admir ceea ce ai făcut cu Madeleine Sprague. N-am știut niciodată ce a însemnat pentru tine, dar știu cât de mult te-a costat arestarea ei. Chiar l-a ucis pe Lee? E și asta o minciună? Oare de ce nu-mi vine să cred? Am pus de o parte niște bani pe care mi i-a lăsat Lee (o minciună prin omisiune, știu) și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]