8,894 matches
-
ins] impulsurile erotice ca fiind în mod inerent rele. Predicând o lege a dragostei și cercetând oamenii pe baza motivelor și intențiilor lor interioare, Iisus consider] sexul și lumea material] ca fiind obstacole în calea mântuirii eterne doar atunci când și dac] acestea sunt transformate în idoli. Primul care a introdus idealul creștin al celibatului a fost Sfanțul Pavel („Este bine că omul s] nu se ating] de femeie... Eu aș vrea ca toți oamenii s] fie ca mine”, 1 Cor. 7
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ating] de femeie... Eu aș vrea ca toți oamenii s] fie ca mine”, 1 Cor. 7), sf]tuind în același timp împotriva perioadelor lungi de abstinent] sexual] în cazul c]s]toriei, a celor a c]ror pasiune excludea celibatul („Dac] nu se pot st]pani, s] se c]s]toreasc], pentru c] este mai bine s] se c]s]toreasc] decât s] ard]”) (Cor. 7,9). A avertizat asupra faptului c] sexul, al]turi de celelalte lucruri ale acestei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pius al XI-lea (1930), Paul al VI-lea (1968) și în Declarația Vaticanului cu privire la anumite întreb]ri referitoare la etică sexual] (1975): sexul este permis din punct de vedere moral doar dac] apare în cadrul instituției c]s]toriei și dac] actul nu este realizat în mod deliberat în incompatibilitate cu reproducerea. Sub acest aspect, toate activit]țile sexuale care apar în afara instituției c]s]toriei (spre exemplu, adulterul, promiscuitatea) și toate expresiile sexuale care sunt în mod intenționat incompatibile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept „nenaturale” și, în acest fel, imorale. Diverse modific]ri pot fi f]cute asupra acestei poziții. Spre exemplu, s-ar putea obiectă c] sexul este permis din punct de vedere moral dac] apare în interiorul instituției c]s]toriei, chiar dac] este incompatibil cu reproducerea. Astfel, sexul oral și anal pot fi acceptate deoarece pl]cerea în cadrul c]s]toriei poate fi considerat] un scop legitim al sexului. 3) Critică poziției creștine De obicei, aceste obiecții sunt criticate din cauza presupozițiilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și intimitatea sunt aspecte importante ale personalit]ții umane, nu este clar c] acestea sunt întotdeauna fundamentale. Ne angaj]m în activit]ți care merit] efortul, dar care nu sunt însoțite de dragoste și intimitate. De ce ar fi sexul diferit? Dac] se pretinde c] sexul este diferit pentru c] este în mod necesar și profund conectat la personalitatea uman], r]mân totuși întrebări: este aceast] leg]tur] un fapt anistoric? Oare nu este posibil ca pl]cerea, f]r] dragoste și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de negociere radical inegale, diferențe puternice de vulnerabilitate, una dintre p]rți poate negocia sub constrângerea unor circumstanțe nefericite, sau contractul poate considera însușiri importante ale personalit]ții umane că simple produse supuse schimbului comercial. Asemenea distorsiuni necesit] investigarea faptului dac] un contract este acceptabil moral. Existența unui contract nu presupune autovalidarea moral] a acestuia. Această înseamn] c], odată ce stim c] exist] un contract acceptat prin consimt]mânt voluntar, se ridic] urm]toarea întrebare: sunt termenii acestuia acceptabili din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asigurare medical], pentru cei care îi vor permite s] le reteze degetul mijlociu de la mână dreapt]. Vito chiar dispune de o frumoas] colecție de diferite degete umane instalate cu gust pe peretele locuinței sale. Rocco îl abordeaz] și îl întreab] dac] oferta mai este valabil]. Vito îi propune suma de 5.000 de dolari și exclam], „S] facem afacerea!”. Dup] negocierea unor aspecte minore precum ce tip de secure se va folosi, dac] salonul de spitalizare ar trebui s] fie privat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
locuinței sale. Rocco îl abordeaz] și îl întreab] dac] oferta mai este valabil]. Vito îi propune suma de 5.000 de dolari și exclam], „S] facem afacerea!”. Dup] negocierea unor aspecte minore precum ce tip de secure se va folosi, dac] salonul de spitalizare ar trebui s] fie privat sau nu precum și partea de venituri care îi va reveni lui Rocco din câștigurile realizate de Vito în urmă taxelor de vizitare a colecției sale, contractul este încheiat și condițiile sale îndeplinite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reveni lui Rocco din câștigurile realizate de Vito în urmă taxelor de vizitare a colecției sale, contractul este încheiat și condițiile sale îndeplinite. Rocco este cu 5.000 de dolari mai bogat și cu un deget mai s]rac! Chiar dac] contractul imaginat s-a încheiat voluntar, în absența forței, a vicleniei sau a priv]rii de libertate, mulți ar considera c] un asemenea contract este imoral deoarece Vito a exploatat circumstanțele cumplite, vulnerabilitatea și disperarea crunt] care caracterizau situația lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
libertarienii pot evita un asemenea contraexemplu, deoarece Vito i-a produs o v]ț]mare lui Rocco: i-a ț]iat degetul. Dar aceast] obiecție nu este conving]toare, deoarece un libertarian pare s] îi permită lui Rocco s] judece dac] pierderea unui deget, plus un câștig de 5.000 de dolari, înseamn] v]ț]mare. Pentru libertarieni, consimt]mântul anuleaz] v]ț]marea și, de aceea, aceștia nu pot susține c] Vito a inc]lcat dreptul negativ al lui Rocco
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiu și baza să în etică kantian]). O astfel de abordare este realizat] de c]tre Raymond Belliotti în „A philosophical analysis of sexual ethics” [O analiz] filosofic] a eticii sexuale] (1979). Maximă lui Kant sugereaz] c] indivizii sunt culpabili dac] își obiectualizeaz] victimele: dac] îi trateaz] pe altii drept simple obiecte sau unelte care pot fi manipulate și folosite. Unul dintre cele mai rele acte pe care cineva le poate s]vârși asupra altcuiva este acela de a-l vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în etică kantian]). O astfel de abordare este realizat] de c]tre Raymond Belliotti în „A philosophical analysis of sexual ethics” [O analiz] filosofic] a eticii sexuale] (1979). Maximă lui Kant sugereaz] c] indivizii sunt culpabili dac] își obiectualizeaz] victimele: dac] îi trateaz] pe altii drept simple obiecte sau unelte care pot fi manipulate și folosite. Unul dintre cele mai rele acte pe care cineva le poate s]vârși asupra altcuiva este acela de a-l vedea și a-l trata
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tranzacționate pe piaț], reprezint] un exemplu de exploatare în acest sens larg. Aici întâlnim eroarea pe care au f]cut-o libertarienii: contractele nu sunt autovalidante din punct de vedere moral. În conformitate cu aceasta, o asemenea abordare susține c] sexul este imoral dac] și numai dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeilor și hr]nește falsă conștiinț] despre locul femeii în lume și în relația cu b]rbatul. Feministele precum MacKinnon pretind demascarea implicațiilor politice ale activit]ții sexuale și concluzioneaz] c] femeile vor r]mane pentru totdeauna subordonate b]rbaților dac] sexualitatea nu va fi reconceput] și ref]cut]. Deoarece relaționeaz] percepțiile tipurilor adecvate de activitate sexual] cu concepții mai largi despre forme politice adecvate, feministele radicaliste (cum ar fi separatistele lesbiene) au tendința de a fi suspicioase în leg]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea și puterea de a controla accesul și de a se defini pe șine însele. Ce evenimente pot asigura faptul c] asemenea condiții exist]? Aici, neînțelegerile interne se intensific
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea și puterea de a controla accesul și de a se defini pe șine însele. Ce evenimente pot asigura faptul c] asemenea condiții exist]? Aici, neînțelegerile interne se intensific]. Paletă de r]spunsuri include: separarea total] a femeilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt incapabile de a avea un consimt]mânt informat, deoarece acestea au fost persecutate prin condiționarea extins] a societ]ții dominate de b]rbați. Totuși, aceast] concesie, pare prea larg] și ar putea fi folosit] că o justificare pentru paternalism: dac] femeile sunt cu adev]rât incapabile de un consimt]mânt informat, atunci de ce nu ar fi supuse aceluiași tratament paternalist acordat altor grupuri, precum copiii, c]rora le lipsește aceast] capacitate? Mai mult decât atât, dac] o femeie recunoaște satisfacția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o justificare pentru paternalism: dac] femeile sunt cu adev]rât incapabile de un consimt]mânt informat, atunci de ce nu ar fi supuse aceluiași tratament paternalist acordat altor grupuri, precum copiii, c]rora le lipsește aceast] capacitate? Mai mult decât atât, dac] o femeie recunoaște satisfacția și împlinirea rezultate din relațiile ei heterosexuale, ar trebui în mod automat, doar pentru c] difer] de doctrina feminist] fundamentalist], că recunoașterea s] s] fie considerat] un rezultat al falsei conștiințe? Mai departe, de ce ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tuiesc femeia. Dar este acest fapt o necesitate biologic] sau doar un artefact social al societ]ții dominate de b]rbați? Pe baza c]rui principiu putem distinge însușirile implicate în munca salariat] comun] de cele cuprinse în activitatea sexual]? Dac] nu putem, atunci poate c] marxiștii au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul trebuie golite de valoare economic]; sau poate c] anumiți contractualiști au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul pot fi produse de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rât c] întâlnirile sexuale nu sunt de obicei atât de explicite precum înțelegerile de afaceri, noțiunea de așteptare rezonabil], bazat] pe un context specific, ar trebui s] ne ghideze. Aceast] ghidare ar putea fi suplimentat] de un principiu de precauție: dac] exist] îndoial], nu supraestima ceea ce cealalt] parte a oferit și caut] o propunere mai adecvat] dac] se poate. Mai departe, în cazul acestei abordări, conceptele de „moralitate” și „fericire” nu sunt coextensive. Am presupune c], dac] am desf]sura numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de așteptare rezonabil], bazat] pe un context specific, ar trebui s] ne ghideze. Aceast] ghidare ar putea fi suplimentat] de un principiu de precauție: dac] exist] îndoial], nu supraestima ceea ce cealalt] parte a oferit și caut] o propunere mai adecvat] dac] se poate. Mai departe, în cazul acestei abordări, conceptele de „moralitate” și „fericire” nu sunt coextensive. Am presupune c], dac] am desf]sura numai acțiuni care sunt acceptabile din punct de vedere moral, atunci ar exista o anumit] fericire, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un principiu de precauție: dac] exist] îndoial], nu supraestima ceea ce cealalt] parte a oferit și caut] o propunere mai adecvat] dac] se poate. Mai departe, în cazul acestei abordări, conceptele de „moralitate” și „fericire” nu sunt coextensive. Am presupune c], dac] am desf]sura numai acțiuni care sunt acceptabile din punct de vedere moral, atunci ar exista o anumit] fericire, dar ea nu ar fi garantat]. Dobândirea fericirii este, printre altele, în relație cu o varietate de alte lucruri materiale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un consens prin folosirea unei inegalit]ți de putere; subminarea consensului voluntar și informat al celuilalt prin viclenie sau variate forme de constrângere fizic] său economic]. Ins] chiar și aceste explicații ale „exploat]rii” au nevoie de mai multe specificații. Dac] ei merg prea departe când explic] aceste noțiuni, preponenții acestei abord]ri se vor g]și în inconfortabila poziție marxist] de a manevră ilegitim cele mai de jos contracte salariu-munc], deoarece angajații au adesea alternative limitate și ei muncesc în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultiv]m relații personale. Din momentul în care acestea presupun p]rtinire, este absolut legitim] tratarea persoanelor cunoscute în mod preferențial. Acest r]spuns este destul de conving]tor, deși poate s] nu fie în întregime adecvat în acest caz. Chiar dac] aceast] manevr] rezolv] tensiunea aparent] dintre moral] și interesul propriu la acest nivel, o problem] paralel] apare la un alt nivel. Considerațiile precedente susțin faptul c] este legitim] tratarea diferit] a cunoscuților în raport cu a necunoscuților. Prin această, ele sugereaz] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ignor]m. Imparțialitatea este vital] înțelegerii moralei, „ceva extrem de important, la care nu ar trebui s] renunț]m prea ușor. Este util], de exemplu, în a explica de ce egoismul, rasismul și sexismul sunt condamnabile din punct de vedere moral, iar dac] abandon]m aceast] concepție ne pierdem mijloacele cele mai naturale și persuasive de combatere a acestor doctrine” (Rachels, 1988, p. 48). Mai mult decât atât, chiar dac] este atractiv s] poți acordă atenție celor de care îți pas], aceast] atenție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]