9,091 matches
-
autoevaluare. Cuprinde 21 de itemi fiecare conține 5 afirmații aranjate în ordinea severității. Pacientul este instruit să aleagă afirmația cea mai apropiată de starea lui actuală. La fel ca și chestionarul Hamilton, nu este utilizat pentru a pune diagnosticul de depresie ci pentru a evalua severitatea depresiei. Scala de evaluare a depresiei a lui Hamilton (1967) Scala include măsuri ale componentelor cognitive și comportamentale ale depresiei dar insistă în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
conține 5 afirmații aranjate în ordinea severității. Pacientul este instruit să aleagă afirmația cea mai apropiată de starea lui actuală. La fel ca și chestionarul Hamilton, nu este utilizat pentru a pune diagnosticul de depresie ci pentru a evalua severitatea depresiei. Scala de evaluare a depresiei a lui Hamilton (1967) Scala include măsuri ale componentelor cognitive și comportamentale ale depresiei dar insistă în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ordinea severității. Pacientul este instruit să aleagă afirmația cea mai apropiată de starea lui actuală. La fel ca și chestionarul Hamilton, nu este utilizat pentru a pune diagnosticul de depresie ci pentru a evalua severitatea depresiei. Scala de evaluare a depresiei a lui Hamilton (1967) Scala include măsuri ale componentelor cognitive și comportamentale ale depresiei dar insistă în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4; respectiv: 0 absent 1 ușor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
actuală. La fel ca și chestionarul Hamilton, nu este utilizat pentru a pune diagnosticul de depresie ci pentru a evalua severitatea depresiei. Scala de evaluare a depresiei a lui Hamilton (1967) Scala include măsuri ale componentelor cognitive și comportamentale ale depresiei dar insistă în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4; respectiv: 0 absent 1 ușor 2 moderat 3 sever 4 foarte sever Scala nu poate fi utilizată pentru stabilirea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresie ci pentru a evalua severitatea depresiei. Scala de evaluare a depresiei a lui Hamilton (1967) Scala include măsuri ale componentelor cognitive și comportamentale ale depresiei dar insistă în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4; respectiv: 0 absent 1 ușor 2 moderat 3 sever 4 foarte sever Scala nu poate fi utilizată pentru stabilirea diagnosticului de depresie ci se utilizează pentru a evalua severitatea depresiei la pacienții deja diagnosticați
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4; respectiv: 0 absent 1 ușor 2 moderat 3 sever 4 foarte sever Scala nu poate fi utilizată pentru stabilirea diagnosticului de depresie ci se utilizează pentru a evalua severitatea depresiei la pacienții deja diagnosticați. Scorurile variază între 0 și 100. Scala (Inventarul) de anxietate: stare trăsătură (STAI-X1, STAI-X2) Inventarul de anxietate stare-trăsătură (STAI) este alcătuit din două scale de autoevaluare pentru măsurarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4; respectiv: 0 absent 1 ușor 2 moderat 3 sever 4 foarte sever Scala nu poate fi utilizată pentru stabilirea diagnosticului de depresie ci se utilizează pentru a evalua severitatea depresiei la pacienții deja diagnosticați. Scorurile variază între 0 și 100. Scala (Inventarul) de anxietate: stare trăsătură (STAI-X1, STAI-X2) Inventarul de anxietate stare-trăsătură (STAI) este alcătuit din două scale de autoevaluare pentru măsurarea a două concepte distincte privind anxietatea: starea de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
coeficienți de la .50 la .82 în populație neclinică. În primul rând, subscalele demonstrează o foarte bună consistență internă. Chestionarul s-a dovedit a avea o bună convergență și validitate discriminatorie în măsurarea distresului psihologic, stima de sine, vulnerabilitate cognitivă la depresie și simptomatologia tulburărilor de personalitate. De asemenea s-a demonstrat, pe baza unor studii, faptul că, Chestionarul Young pentru scheme posedă o foarte bună consistență internă și că este factor structurat de primul grad stabil de-a lungul probelor clinice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și în unele nevroze (exemplu, cea anxioasă). Hipoestezia este caracterizată prin diminuarea acuității perceptive. Stimulii externi sunt percepuți cu o oarecare dificultate, mai slab. Tulburarea poate fi determinată de factori endogeni, metabolici, externi, în special toxiinfecțioși, dar și psihici (în depresie, demențe etc.). Anestezia se traduce prin abolirea acuității senzoriale, care nu este determinată de leziuni neurologice. În psihiatrie apare în demențe, retardul mintal sever, dar și în nevroza isterică. 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepției A. Iluziile se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
capacitatea de a se concentra suficient într-o anumită direcție. 2. Hipoprosexia reprezintă scăderea atenției adesea pe fundalul unei stări de oboseală sau surmenaj. Poate fi întâlnită în situații psihologice tensionate cu mare consum de energie psihică. Apare în nevroze, depresie și schizofrenie. 3. Aprosexia: este absența atenției și este întâlnită la oligofreni gradul 2 și 3, mai puțin la debilii mintali. În acest caz este vorba de afectarea atenției voluntare, ceea ce explică prezența ei la oligofreni și demenți. Deteriorarea sau
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se debaraseze de ea. Ideea este percepută ca fiind penibilă ș absurdă, având un caracter de constrângere și de impunere. În practica psihiatrică obsesiile se întâlnesc mai ales în nevroza obsesivă; obsesia apare și în schizofrenie, în psihoza delirantă și depresie. Obsesia trebuie diferențiată de ideea fixă, în acest caz subiectul nepercepând caracterul său patologic. Se deosebește și de mentism și de impulsiuni, care se referă la trecerea la act sau acțiune, fără posibilitatea stopării lui. Fobia este frecvent asociată cu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
apar sub mai multe forme: a) de inducere a somnului; b) de somn superficial cu treziri frecvente; c) de trezire în care bolnavul se trezește la aproximativ 2-3 h după adormire sau după ora 24 și nu readoarme. Apare în depresiile endogene; d) somnul lung și neodihnitor; e) convingerea lipsei de somn. f) coșmarurile reprezintă aspectul patologic al viselor. Se caracterizează prin gradul extrem de ridicat al trăirii anxietății, datorită scenelor terifiante pe care le induce. g) hipersomniile: aparțin complexului conștiinței. 4
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihice. 4. Dislogiile: sunt tulburări de limbaj ce apar în contextul unei boli psihice și aparent în absența oricărei cauze organice. Schizofrenia este una din bolile în care apare. 5. Mutismul: este mai des întâlnit și apare mai frecvent în depresie, catatonie, stări confuzionale, demențiale sau delirante. Trebuie diferențiat mutismul din naștere de cel voluntar. Ultimul poate fi isteric sau un refuz de a vorbi, de a comunica, având motive diferite. Poate fi și o formă de manifestare a unui protest
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
afectogenă, după unii autori) beneficiază pe lângă terapie farmacologică, de psihoterapie sub diferite forme, cu foarte bune rezultate. Agitația psihomotorie este destul de frecvent întâlnită în multe alte boli psihice, dintre care amintim: psihoze delirante acute, demențe (presenilă, senilă, vasculară, posttraumatică, alcoolică), depresia de involuție, tulburarea organică de personalitate, atacul de panică. Hipobulia constă în diminuarea activității voluntare. Intensitatea hipobuliei este variabilă, de la forme ușoare până la stări profunde de inhibiție, nerăspunzând la stimulii verbali și fizici. Această stare se numește stupoare și se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
forme ușoare și modeste apare în stările nevrotice, în unele toxicomanii, oligofrenie, demențe etc. Abulia este de fapt o hipobulie extremă, în care capacitatea de a concepe și desfășura o activitate finalizată este aproape nulă. Apare în formele grave de depresie și schizofrenie în demențe (stadiul terminal), în oligofrenie gravă (idiotism). 4.1.9.2. Tulburările calitative ale voinței Predescu (1989)71, pe lângă parabulie, care constă: "într-o insuficiență volițională, însoțită sau determinată de anumite dorințe, pulsiuni și acte parazite" și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburările de personalitate, oligofrenie, alcoolismul cronic, schizofrenie. 2. Raptusurile sunt manifestări cu grad mare de potențial de periculozitate (auto și heteroagresivitate, sinucidere). Este cazul raptusului anxios și a celui melancolic. Ele apar brusc, în contextul simptomatologic al psihozelor delirant-halucinatorii, în depresia severă cu tulburări psihice, schizofrenie. 3. Sindromul catatonic cuprinde două categorii de tulburări: negativismul și pasivitate. Negativismul se referă la refuzul bolnavului de a răspunde solicitărilor din ambient. Există un negativism activ și unul pasiv. În primul caz, la o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vasculare și renale, dificultăți de învățare, tulburări de limbaj. > Sindromul Prader Willi Cauza o reprezintă microdeletia pe brațul lung al cromozomului 15 și se manifestă prin întârziere mentală ușoară, întârzieri în dezvoltarea motorie și a limbajului, tendințe obsesiv-complusive, comportamente repetitive, depresie, anxietate, impulsivitate, iritabilitate, agresivitate, instabilitate afectivă, stimă de sine scăzută, hiperfagie. A.2. Malformații congenitale, apar într-un procent de 7 până la 17% dintre cazuri și pot fi: anomalii ale tubului neural și malformații însoțitoare celorlalte anomalii genetice. A.3
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cefaleea 4. Tulburările anxioase: * anxietatea de separare * tulburarea evitantă a copilăriei * anxietatea excesivă * fobiile * panica * tulburarea obsesiv-compulsivă * stresul post-traumatic. C. Dezvoltări prevalente de personalitate (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)80. 5.4.3.Tulburările endogene A. Psihoze endogene: 1. Depresia 2. Schizofrenia infantilă: * Schizofrenia sugarului * Autismul infantil tipic * Autismul atipic * Sindromul Rett * Demența Heller * Schizofrenia simbiotică hiperkinetică * Forma perioadei de latență * Schizofrenia infantilă (Bleuler) între 7 și 14-15 ani. 1. Depresia. În 1980, în DSM-III, APA statuează ideea că este
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
5.4.3.Tulburările endogene A. Psihoze endogene: 1. Depresia 2. Schizofrenia infantilă: * Schizofrenia sugarului * Autismul infantil tipic * Autismul atipic * Sindromul Rett * Demența Heller * Schizofrenia simbiotică hiperkinetică * Forma perioadei de latență * Schizofrenia infantilă (Bleuler) între 7 și 14-15 ani. 1. Depresia. În 1980, în DSM-III, APA statuează ideea că este corect să se vorbească de depresie la vârsta copilăriei și ideea că simptomatologia este aproape identică cu cea a depresiei adultului, dar apar și alte simptome ce pot fi specifice copilului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Autismul infantil tipic * Autismul atipic * Sindromul Rett * Demența Heller * Schizofrenia simbiotică hiperkinetică * Forma perioadei de latență * Schizofrenia infantilă (Bleuler) între 7 și 14-15 ani. 1. Depresia. În 1980, în DSM-III, APA statuează ideea că este corect să se vorbească de depresie la vârsta copilăriei și ideea că simptomatologia este aproape identică cu cea a depresiei adultului, dar apar și alte simptome ce pot fi specifice copilului de o anumită vârstă. Episodul depresiv major presupune existența pe parcursul a două săptămâni a dispoziției
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de latență * Schizofrenia infantilă (Bleuler) între 7 și 14-15 ani. 1. Depresia. În 1980, în DSM-III, APA statuează ideea că este corect să se vorbească de depresie la vârsta copilăriei și ideea că simptomatologia este aproape identică cu cea a depresiei adultului, dar apar și alte simptome ce pot fi specifice copilului de o anumită vârstă. Episodul depresiv major presupune existența pe parcursul a două săptămâni a dispoziției depresive, pierderea interesului pentru mediu și/sau iritabilitate, în plus apar încă patru din
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în demență, delir și amnezie poate fi prezentă și în cazul altor tulburări psihologice. (Currin, J.B., Hayslip, B., Schneider, L.J. & Kooken, R.A., 1998)97. De exemplu, oamenii care suferă de schizofrenie au dificultăți de exprimare și de percepție. Oamenii cu depresie pot avea probleme de concentrare și de memorie. Demența, delirul și amnezia sunt diagnosticate când tulburarea la nivelul cogniției apare ca și rezultat al bolilor non-psihiatrice, intoxicării cu substanțe dar nu și când acestea apar ca simptome ale altor tulburări
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și de memorie. Demența, delirul și amnezia sunt diagnosticate când tulburarea la nivelul cogniției apare ca și rezultat al bolilor non-psihiatrice, intoxicării cu substanțe dar nu și când acestea apar ca simptome ale altor tulburări psihice ca și schizofrenia sau depresia. Demența este o tulburare care implică pierderea ireversibilă a funcționării intelectuale și care poate distruge viețile celor care suferă de demență. 7.2. Tipuri de tulburări cognitive Demența * Demența Alzheimer * Demența vasculară * Demența datorată unui traumatism cranio-cerebral * Demența provocată de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau soția pacientului. Aceasta persoana își va crește în același timp și copiii și va încerca să-și păstreze slujba. Aceasta este generația de femei care trebuie să-și îngrijească și copiii și părinții. Această persoană va prezenta stări de depresie, anxietate și boli fizice. Unii dintre ei devin atât de frustrați față de cei bolnavi din familie încât recurg la violență și abuz a membrilor familiei. (Boczkowski, J. & Zeichner, A., 1985)99. De exemplu: grupurile de sprijin pentru cei care îngrijesc
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
influențată. 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici Psihoterapia dirijată pentru distresul emoțional care apare la vârstnici implică adesea intervenție pe vârstnicii care au boli cronice sau instabilitate psihică, și care se luptă cu aceste probleme în timp ce suferă de depresie (Zeiss, Lewinsohn, Rohde & Seeley, 1996)109. Estimările prevalenței privind persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și care suferă de o boala cronică se ridică de la 50 % până la 86% (Boczkowski &Zeichner, 1985)110. O importanță deosebită în munca cu vârstnici
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]