9,462 matches
-
de inspecție și certificare aprobat Numele organismului de inspecție și certificare: ................................ Codul organismului: 4. Tipul de activitate (se va completa partea A și/sau partea B) 5. Arealul de colectare - denumirea arealului/arealelor ............................................... - suprafața/suprafețele .................................................... Data Semnătura ............... ............. Partea A PROCESARE FLORĂ SPONTANĂ Denumirea procesatorului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............ ................ Partea B COMERCIALIZARE FLORĂ SPONTANĂ (INCLUSIV COMERȚ INTRACOMUNITAR) Denumirea comerciantului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
sau partea B) 5. Arealul de colectare - denumirea arealului/arealelor ............................................... - suprafața/suprafețele .................................................... Data Semnătura ............... ............. Partea A PROCESARE FLORĂ SPONTANĂ Denumirea procesatorului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............ ................ Partea B COMERCIALIZARE FLORĂ SPONTANĂ (INCLUSIV COMERȚ INTRACOMUNITAR) Denumirea comerciantului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............. ................. INSTRUCȚIUNI Grupa de produse I. Plante colectate din flora spontană, părți de plantă (exclusiv ciuperci) ● Părți de plantă
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............ ................ Partea B COMERCIALIZARE FLORĂ SPONTANĂ (INCLUSIV COMERȚ INTRACOMUNITAR) Denumirea comerciantului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............. ................. INSTRUCȚIUNI Grupa de produse I. Plante colectate din flora spontană, părți de plantă (exclusiv ciuperci) ● Părți de plantă - Abies pectinata (brad) - muguri - Acer campestre (arțar) - folia - Alium ursinum (leurda) - herba - Alnus glutinosa (arin negru) - muguri, frunze - Arctium lappa (brusture) - rizomi - Aristolochia (mărul lupului) -herba - Berberis vulgaris (dracila) - scoarță - Betula
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
afin) - Rubus hirtus (mure) - Vaccinium vitis idaea (merișor) - Rubus idaeus (zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci colectate din flora spontană - Boletus edulis (hribi) - Cantharellus cibarius (gălbiori) - Armillaria mellea (ghebe) - Armillaria mellea (crăițe) - Hydnum repandum (bureți țepoși) - Rhodophyllus clepeantus (bureți de prun) - Craterellus cornucopioides ---------- *) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București sau entitățile mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
București sau entitățile mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. **) Se vor declara toate punctele de lucru ale operatorului, indiferent de județ. ***) Produsul care iese din unitatea de procesare (de exemplu, suc de fructe de pădure, ciuperci colectate exclusiv din flora spontană). ****) Operații privind: - condiționarea fără procesare (se va nota cu CFP); - procesare cu condiționare (se va nota cu PCC); - procesare fără condiționare (se va nota cu PFC). -------------- Anexa 4 a fost modificată de pct. 9 al art. I din ORDINUL
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
dinspre est spre vest) și Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii. Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos. Flora Buzăului este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din Codrii Vlăsiei, pădure de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm. Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este prezența pădurilor, în care se întâlnesc frecvent stejarul pufos ("Quercus pubescens"), stejarul brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), teiul, ulmul. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în Vaslui. Sunt grupate
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
unor comunități pe pământul Dobrogei aparțin mousterianului (paleoliticului mijlociu, cca 100 000-35 000 î.Hr.). Perioada aceasta corespunde cu sfârșitul celei de-a treia interglaciații (Riess-Wurm) și cu prima parte a glaciațiunii următoare (Wurm), fenomene care au avut urmări importante asupra florei și faunei dobrogene, asupra vieții și activității oamenilor. În perioada feudala, pe ruinele romano-bizantine de la Cap Midia s-a dezvoltat cetatea "Zanauarda", fapt care vine să demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual al orașului Năvodari. Acest lucru indică și
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
2005; Ultima Cotă istorică (cm) / data = 792 / 23.04.2006; Debitul mediu multianual ale lunii aprilie (mc/s) = 7900; Debit istoric (mc/ s) / data = 12.700 / 06.04.2005; Ultimul Debit istoric (mc/s) / data = 15.700 / 23.04.2006. Flora din zona este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Galațiului. Este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri, crotoni, mușcate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, flora și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii - peste 3000 exemplare de speciile de arbori și arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot aici se găsește o replică a unei grădini japoneze. Ambele situate
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn. Prima atestare documentară a localității Rădăuți apare într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391-1394
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
al râului Țibou. Aici era la Începutul secolului XIX granița de est al marelui Imperiu Habsburgic) -Centrul de Vizitare, Promovare și Conștientizare a Parcului Național Munții Rodnei (este un obiectiv situat în Pasul Prislop, si care vă prezintă biodiversitatea de floră și fauna din Munții Rodnei) -Casă Muzeu (este o gospodărie țărăneasca tradițională din Borșa, veche de peste 100 de ani, care ne arată cum se trăia pe aceste meleaguri acum un secol. Adăpostește diverse obiecte casnice folosite în gospodăriile țărănești vum
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala a Munților Rodnei și protejează - intr-un perimetru de cca. 70 ha - formațiuni geologice spectaculoase, o floră rară și un peisaj alpin deosebit. De asemenea, sunt puse sub protecția legii o serie de specii de plante și animale declarate monumente ale naturii. Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Combinatul pentru producerea, industrializarea și comercializarea cărnii de porc, cu sediul în Slobozia, având numărul de înmatriculare J21/1/1991, cu capital de stat. Prima societate cu răspundere limitată (SRL) cu capital privat, sediul de asemenea în Slobozia, a fost "Flora SRL", înmatriculată sub numărul J21/15/1991. Aceasta a avut la înființare un capital social de 100.000 lei, iar ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul de mărfuri industriale și produse alimentare. Anul 1991 a fost marcat de o
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
local. Orașul Tîrgu Neamț beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse între 13,60 l/s și 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte bună calitate, cu gust plăcut și nepoluată. Flora actuală din zona Tîrgului Neamț este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile și versanții montani din jur), prin pajiști, prin vegetație de luncă și prin vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o temperatură medie de 19,6 °C și 129 de zile senine pe an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova și afluenții săi. Aici se află Colegiul Național Dimitrie Cantemir. O legendă despre proveniența numelui de "Breaza" este consemnată în "Marele Dicționar Geografic al României" de George Ioan Lahovari. Conform
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
aer uscat din est și sud-est. În felul acesta se explică cum, cu oarecare risc, se poate cultiva chiar și smochinul. Postul pluviometric (înființat în 1963), dar și stația meteorologică oferă informații climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate. Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: centaurea ("Centaurea jankae" aflată pe lista roșie a IUCN, "Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip ("Convolvulus persicus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale. Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
în jurul Curții Pătrate. Deschiderea sălilor din aripa Sackler, din cadrul departamentului Antichități Orientale, și deschiderea a două etaje complet renovate aparținând departamentului de Antichități Egiptene, dublează astfel suprafața de expoziție a acestui departament. În 1998, Școala Luvrului () este instalată în aripa Flore (5000 m), aripă în care se găseau vechile colecții de sculptură. Muzeul Luvru prezintă opere ale artei occidentale din Evul Mediu până la 1848, ale civilizațiilor antice care au precedat-o și influențat-o și ale artei islamice. Colecțiile sunt repartizate
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 °C. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]