51,240 matches
-
arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la variațiile normale între 85 și 115 mm Hg la diferențe sistolo-diastolice mai mult decât triple, între 50 și 160 mm Hg. Frecvența de descărcare a impulsurilor din baroreceptori este zero dacă presiunea este < 60 mm Hg și maximă la ~180 mm Hg, este afectată de modificările presionale rapide (posturale, sistolo-diastolice) și depinde de sensul și viteza de variație presională (fig. 45). Baroreceptorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
arteriale, la care se adaugă inhibarea secreției de ACTH și ADH. Diureza crescută ce rezultă permite reducerea distensiei venoase. Fenomenul Bainbridge Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ADH. Diureza crescută ce rezultă permite reducerea distensiei venoase. Fenomenul Bainbridge Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
distensiei venoase. Fenomenul Bainbridge Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe capilare “venoase” decât “arteriale”). In condiții bazale (repaus tisular; metabolism redus) capilarele se închid și se deschid ritmic, cu o frecvență mare (6-12/min). Umplerea diferită a capilarelor cu sânge a fost numită tonus capilar (stare de semidistensie permanentă a capilarului). Acesta suferă modificări pasive, în funcție de distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice se produce la intervale neregulate de timp (de câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic la complianța ansamblului toraco-pulmonar. Aceasta poate fi scăzută atât în boli pulmonare (fibroze pulmonare), cât și în unele anomalii ale peretelui toracic. 18.4. Ciclul respirator Ciclul respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este alcătuit din inspir, când aerul intră în plămân, și expir, când aerul iese din plămân. Ambele procese sunt datorate modificărilor presiunii intra alvelolare față de presiunea atmosferică. Inspirul se produce prin expansiunea cutiei toracice (datorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mecanic, cum este cazul în expir forțat, tahipnee, rezistență crescută a căilor respiratorii sau complianță toraco-pulmonară diminuată. 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat Ventilația totală și alveolară Presupunând că volumul de aer expirat este de ~500 ml, iar frecvența respiratorie este de 15 respirații/minut putem calcula volumul total de aer care părăsește plămânul în fiecare minut (7500 ml/minut). Acest volum este cunoscut sub numele de ventilație totală sau volum - minut. Volumul de aer care intră în plămân
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este umplut cu aer (prezintă o adaptare redusă). Impulsurile merg pe calea nervului vag prin fibre groase mielinizate. Principalul efect reflex al stimulării acestor receptori este reducerea frecvenței respiratorii ca urmare a unei creșteri a duratei expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor inspiratori și invers, golirea de aer a plămânului are tendința de a iniția activitatea mușchilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mușchilor inspiratori și invers, golirea de aer a plămânului are tendința de a iniția activitatea mușchilor inspiratori. Aceste reflexe au un mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ. Reflexul Hering-Breuer are un rol major în ventilație prin determinarea frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că acest reflex este mai important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că acest reflex este mai important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene Receptorii de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se întrerupe, iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tendința de a prelungi rampa descărcării de potențiale de acțiune. Centrul pneumotaxic se găsește în porțiunea superioară a punții. Această populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și secundar frecvența respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în cursul respirației verbale se face pe seama redistribuirii aerului între
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin care energia trece dintr’un corp în altul. Prelungirea unui corp la nivelul corpului inferior spiritual, în chakre, poate fi exemplificată prin “împrumutarea” unor calități deosebite corpului grosier de către corpul eteric în zona chakrelor. Astfel, la nivelul corpului grosier, frecvența undelor EEG, EMG și EKG sunt situate la nivelul chakrelor în domeniul 100...1.600 Hz, față de zonele indiferente (30, 225, respectiv 250 Hz) , deci incomparabil mai mari. Și, mai mult, modificările de frecvență a undelor menționate (caracteristici ale corpului
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
chakrelor. Astfel, la nivelul corpului grosier, frecvența undelor EEG, EMG și EKG sunt situate la nivelul chakrelor în domeniul 100...1.600 Hz, față de zonele indiferente (30, 225, respectiv 250 Hz) , deci incomparabil mai mari. Și, mai mult, modificările de frecvență a undelor menționate (caracteristici ale corpului grosier) sunt corelate cu modificări coloristice (caracteristică a corpului eteric) . Și astfel, funcția de vitalizare a corpului grosier exercitată de chakrele eterice devine firească. În susținerea aceleiași aserțiuni - anume coferirea, în zonele chakrelor, a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
activitatea) intelectual. Memoria transferată corpului sufletesc ca rezultantă a activității intelectuale este incomparabil mai mare. Ca urmare, timpul de disipare în planele subtile, în special intelectual, crește și la fel nivelul pe care-l atinge corpul cauzal la fiecare eliberare. Frecvența reîncarnărilor scade în consecință și, pentru că germenii corpului cauzal devin mai complecși, rolul omului este mai important și viața fizică se lungește. În figura II.13 − B se arată aceasta prin mărirea timpului de evoluție în planul fizic și a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cele două exemple. Anume, în regnul animal inteligent se manifestă un corp cauzal de natură intelectuală. Ciclul vieții cuprinde ca atare, după moarte, trei procese disipative la nivelul corpurilor subtile: eteric, astral, intelectual, devenind astfel mai lung, cu consecința micșorării frecvenței reîncarnărilor. Producția și acumularea de fluide subtile se referă în principal la cel intelectual, dar este continuată și cea a fluidelor inferioare și începută cea a fluidului sufletesc. Ca și la celelalte regnuri, în final, adică atunci când corpul cauzal − care
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
operează fiecare în contextul unei anumite argumentări sau interogații. Comunitate "este un concept lipsit în mod cumplit de formă, altfel spus nu există și nu poate exista o specificare exhaustivă a condițiilor pentru utilizarea corectă a sa" (Taylor, 1989: 2). Frecvența utilizării termenului este îngrijorătoare. Andrew Mason (2000: 1) arată că: "Oamenii vorbesc despre comunitatea internațională, despre care unii cred că a fost făcută posibilă de sfârșitul Războiului Rece; despre comunitatea națională, pe care oamenii politici promit deseori să o reconstruiască
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mod individual "căutând pe cât se poate un aranjament prin stăruințe ori favoruri care trebuiesc să facă din el o excepție, un privilegiat" (Ralea, 1997: 77). După asta situația generală nu-l mai privește. Ideea apare și la Cioran când subliniază frecvența foarte mare a încercărilor de mântuire individuală, specifice destinului singuratic. Deși avem probleme similare, există practica identificării soluțiilor individuale (biografice), ceea ce conduce la o rată extrem de scăzută a ceea ce am putea numi "productivitate" socială. Spiritul tranzacțional ar fi și el
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
posibile datorită ieșirilor pe teren în cele două sate, în aprilie-martie 2003 cu operatori de teren, dar și ulterior pentru analize de teren de mai mică amploare. Prelucrarea datelor s-a făcut atât cantitativ utilizând analize simple ca cele de frecvență sau de corelare a variabilelor, dar și instrumente statistice mai complexe ca Anova, analiza de corespondență, analiza factorială. Datele de interviu au fost prelucrate prin analiză de conținut și adesea am procedat la redarea explicită a cuvintelor și opiniilor subiecților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Astfel, cel mai apropiat nod de cale ferată este la Apoldu de Jos, la 8 km. Singura legătură cu Sibiul este cursa Sibiu-Broșteni și retur, care pleacă vineri din Sibiu și duminica (o dată pe săptămână) din Ludoș spre Sibiu. Această frecvență este total nesatisfăcătoare pentru locuitorii Ludoșului. Există și o hotărâre a Consiliului Județean Sibiu, pentru intrarea în exploatare a unei curse Sibiu-Gusu, în zilele săptămânii, dar ea nu a fost pusă în aplicare (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
progresul în îngrijirea sănătății, în asigurarea hranei, scăderea ratei de mortalitate. De asemenea mobilitate a populației ridicată. Urbanizarea Creșterea numărului de orașe. În 1980, 70% din Europa continentală era urbanizată. Schimbări sociale Schimbări în natura muncii, în structura familiei, în frecvența și calitatea relațiilor umane. Schimbări în structura socială Universalizarea criteriului economic în stabilirea poziției indivizilor în ierarhia socială, toate celelalte criterii (educație, rasă, religie, etc.) sunt subordonate criteriului economic. Secularizare și raționalizare Impune ca unic mod de înțelegere a lumii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]