8,779 matches
-
nou termen care să desemneze „gospodărirea locuinței” în sensul haeckelian de „gospodărire a planetei noastre și a biosferei”. Biologul român Grigore Antipa, unul dintre elevii lui Ernst Haeckel, a avut ideea, într-o conferință ținută la București, la Societatea de Geografie, în 1909, să descrie sistemul de gestionare rațională pe care-l concepuse pentru lunca și delta Dunării, prin cuvântul geonomie. Era prima oară când acest termen a fost folosit în sensul acesta ; mai înainte, el exista deja în limba română
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
fizice, care prezidă schimbările operate în forma superficială a Pamântului". În 1947 Maurice-François Rouge de la Institutul de Urbanism din Paris, în lucrarea sa "Geonomia sau organizarea teritoriului", definește astfel geonomia: „"o nouă știință pentru acțiune, distinctă de urbanism și de geografie: știința organizării teritoriilor, știința care studiază structura și echilibrul ocupării spațiilor naturale de către om, sub triplul aspect al geografiei, al ecologiei și al socio-economiei"” (citat în M-C.Robic, 1996). În anii 1970-2000 geonomia este total dată uitării în România
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
Paris, în lucrarea sa "Geonomia sau organizarea teritoriului", definește astfel geonomia: „"o nouă știință pentru acțiune, distinctă de urbanism și de geografie: știința organizării teritoriilor, știința care studiază structura și echilibrul ocupării spațiilor naturale de către om, sub triplul aspect al geografiei, al ecologiei și al socio-economiei"” (citat în M-C.Robic, 1996). În anii 1970-2000 geonomia este total dată uitării în România unde, atât sub regimul comunist cât și în cel post-comunist, domnește ideologia "luptei omului împotriva naturii". În schimb, în
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
care locuim, și ce primejdii pot amenința viitorul nostru. Încă din 1953, în cadrul cursului său de la „École Pratique des Hautes Etudes” (Școala Înaltelor Studii Practice), Maurice-François Rouge spunea despre această disciplină : „"Este un ansemblu de cunoștințe până astăzi risipite prin geografia fizică și umană, prin geologie, pedologie, agronomie, climatologie, ecologie, demografie, sociologie, economie, urbanistică, inginerie... care astăzi sunt adunate într-un corpus coerent pentru a descrie realitatea spațiilor, precum și legile și condițiile în care se pot modifica; combinând aceste cunoștințe, inclusiv
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
amintește de peisajul selenar. Pentru a face mai ușoară transportarea materiilor extrase către port, a fost construită o linie de cale ferată îngustă. În zona solurilor calcaroase, învelișul pedologic practic lipsește, deoarece apa de ploaie se infiltrează imediat între pietre. Geografii, geomorfologii și geologii au studiat amănunțit relieful, solul și structura geologică a insulei și, bazându-se pe rezultatele obținute, au dedus istoria geologică a Naurului. Atolul Nauru este foarte „bătrân” în comparație cu altele de tipul lui. Reciful de corali ce înconjoară
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
aceleași idei: arheologul Dinu Adameșteanu (Italia), pictorul George Demetrescu Mirea (Franța), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulcănescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul Ion C. Chițimia. Acțiunea să culturală devine deja proeminenta în acei ani. La revista “Luceafărul” inițiază proiectul “Noii geografii literare” în vederea stimulării creației locale și regionale, respingând centralizarea culturală. Efectele acestei idei au fost puternice și durabile și s-au resimțit ulterior întrucât au creat o ipoteză de mediu cultural ideal, sustrasa gândirii monopoliste prin înlăturarea acelei presiuni cu
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
Efectele acestei idei au fost puternice și durabile și s-au resimțit ulterior întrucât au creat o ipoteză de mediu cultural ideal, sustrasa gândirii monopoliste prin înlăturarea acelei presiuni cu caracter de dogmă denumită astăzi “corectitudine politică”. Ca rezultat, ” Nouă geografie a literaturii” s-a putut fructifică prin apariția hotărâtă a mai multor grupări și publicații regionale având idei și inițiative doctrinare cu conținut specific. Scriitorul a păstrat această concepție până astăzi, îndemnând creația să se manifeste potrivit cu materia proprie a
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
La momentul cuceririi Balcanilor de către Romă, Naissos a fost folosit ca bază pentru operațiuni. Naissus a fost menționat pentru prima dată în documente române la începutul secolului al II-lea, si a fost considerat un loc demn de reținut în Geografia lui Ptolemeu din Alexandria. Românii au ocupat orașul în perioada "Războiului Dardanian" (75-73 î.Hr.), iar orașul s-a dezvoltat că o răscruce de drumuri strategice, garnizoana și piața din provincia Moesia Superior. În anul 268, în timpul "Crizei din secolul al
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
la. Municipiul are o frontieră cu Albania și Macedonia. Zona din valea Prizren a fost locuită de iliri înca din antichitate. Orașul exista de pe vremea Imperiului Roman, iar în secolul al II-lea D.H. este menționat sub numele Theranda în Geografia lui Ptolemeu. În secolul al V-lea, este menționat sub numele Petrizên de Procopius din Cezarea în De aedificiis ("Cartea IV, capitolul 4"). Uneori este menționat și în raport cu Justiniana Prima. Se presupune că numele său provine de la un cuvânt antologic
Prizren () [Corola-website/Science/314394_a_315723]
-
în orașul Peć. Orașul este situat într-o poziție strategică pe râul Pećka Bistrica, un afluent al râului Drinul Alb la est de Alpii de Nord ai Albaniei. În timpul dominației Imperiului Român orașul se numea "Pescium"; sau "Siparantum", după cum relatează "Geografia" lui Ptolomeu. Orașul a devenit un important centru religios al Șerbiei medievale, în timpul domniei lui Ștefan Dusan,tarul Șerbiei, stabilind centrul Bisericii Ortodoxe Sârbe în 1346. Și-a păstrat statutul până în 1766, cănd Patriarhia de la Peć a fost desființată. Peć
Peć () [Corola-website/Science/314405_a_315734]
-
în Parlamentul regiunii separatiste. El îndeplinește în prezent funcția de președinte al Partidului "Obnovlenie" (Reînnoirea). s-a născut la data de 22 noiembrie 1957, în satul Mejdurechie (Ciudei) din raionul Storojineț, regiunea Cernăuți (RSS Ucraineană). A urmat cursurile Facultății de Geografie din cadrul Institutului Pedagogic de Stat "Taras G. Șevcenko" din Tiraspol (1974-1979), obținând calificarea de profesor de geografie și biologie. După absolvirea facultății, a lucrat ca asistent de laborator la Departamentul de Geografie Economică al Institutului Pedagogic de Stat "T.G. Șevcenko
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
născut la data de 22 noiembrie 1957, în satul Mejdurechie (Ciudei) din raionul Storojineț, regiunea Cernăuți (RSS Ucraineană). A urmat cursurile Facultății de Geografie din cadrul Institutului Pedagogic de Stat "Taras G. Șevcenko" din Tiraspol (1974-1979), obținând calificarea de profesor de geografie și biologie. După absolvirea facultății, a lucrat ca asistent de laborator la Departamentul de Geografie Economică al Institutului Pedagogic de Stat "T.G. Șevcenko" din Tiraspol. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu în Armata Sovietică (noiembrie 1979 - mai 1981), a lucrat ca
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
Cernăuți (RSS Ucraineană). A urmat cursurile Facultății de Geografie din cadrul Institutului Pedagogic de Stat "Taras G. Șevcenko" din Tiraspol (1974-1979), obținând calificarea de profesor de geografie și biologie. După absolvirea facultății, a lucrat ca asistent de laborator la Departamentul de Geografie Economică al Institutului Pedagogic de Stat "T.G. Șevcenko" din Tiraspol. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu în Armata Sovietică (noiembrie 1979 - mai 1981), a lucrat ca asistent la Departamentul de Geografie Fizică al institutului sus-menționat. În anul 1982 s-a înscris
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
facultății, a lucrat ca asistent de laborator la Departamentul de Geografie Economică al Institutului Pedagogic de Stat "T.G. Șevcenko" din Tiraspol. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu în Armata Sovietică (noiembrie 1979 - mai 1981), a lucrat ca asistent la Departamentul de Geografie Fizică al institutului sus-menționat. În anul 1982 s-a înscris pentru a urma un curs post-universitar în domeniul geografiei economice, sociale și politice al Universității de Stat din Leningrad, absolvindu-l în 1985. În același an și-a susținut teza
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
din Tiraspol. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu în Armata Sovietică (noiembrie 1979 - mai 1981), a lucrat ca asistent la Departamentul de Geografie Fizică al institutului sus-menționat. În anul 1982 s-a înscris pentru a urma un curs post-universitar în domeniul geografiei economice, sociale și politice al Universității de Stat din Leningrad, absolvindu-l în 1985. În același an și-a susținut teza de candidat în științe geografice cu titlul: "Legături economice și de transport ale complexului agro-industrial al RSS Moldovenești și
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
teza de candidat în științe geografice cu titlul: "Legături economice și de transport ale complexului agro-industrial al RSS Moldovenești și căi de raționalizare". A obținut la 28 noiembrie 1985 titlul academic de candidat în științe geografice (specialitatea 11.00.02 “geografie economică, socială și politică”) din partea Consiliului Universității din Leningrad, fiind confirmat de către Comisia Superioară de Atestare a Consiliului de Miniștri al URSS la 2 aprilie 1986. În perioada 1982-1985, a luat parte la dezvoltarea proiectului "“Prognoza posibilelor schimbări ale mediului
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
din RSS Moldovenească influențate de activitatea economică a omului până în anul 2000”". Este autorul a 4 hărți evaluative și de perspectivă cu privire la efectul activității economice asupra mediului. În perioada 2 ianuarie 1986 - 30 noiembrie 2003, a lucrat la Catedra de Geografie economică și economie regională a Institutului Pedagogic de Stat "T.G. Șevcenko" din Tiraspol (din 1992 Universitatea de Stat a Transnistriei) pe următoarele posturi: asistent (până în aprilie 1988), lector (până în aprilie 1991), profesor asociat (până la 14 martie 2003) și șef de
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
de Stat a Transnistriei) pe următoarele posturi: asistent (până în aprilie 1988), lector (până în aprilie 1991), profesor asociat (până la 14 martie 2003) și șef de catedră (până la 14 martie 2003). Până în 1990 a predat cursuri și seminarii de Economie generală și geografie socială, Bazele producției industriale și agricole, Geografia economică și socială a RSS Moldovenești. Între anii 1991-2005 a predat cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
asistent (până în aprilie 1988), lector (până în aprilie 1991), profesor asociat (până la 14 martie 2003) și șef de catedră (până la 14 martie 2003). Până în 1990 a predat cursuri și seminarii de Economie generală și geografie socială, Bazele producției industriale și agricole, Geografia economică și socială a RSS Moldovenești. Între anii 1991-2005 a predat cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale, Geografie globală, Geografie aplicată, Organizarea teritorială a
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
și seminarii de Economie generală și geografie socială, Bazele producției industriale și agricole, Geografia economică și socială a RSS Moldovenești. Între anii 1991-2005 a predat cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale, Geografie globală, Geografie aplicată, Organizarea teritorială a sferei serviciilor (pentru studenții Facultății de Geografie, care se specializează în Geografie și Economie mondială); Relații economice internaționale, Economie mondială, Administrație publică și municipală, Economie guvernamentală, Teoria
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
socială, Bazele producției industriale și agricole, Geografia economică și socială a RSS Moldovenești. Între anii 1991-2005 a predat cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale, Geografie globală, Geografie aplicată, Organizarea teritorială a sferei serviciilor (pentru studenții Facultății de Geografie, care se specializează în Geografie și Economie mondială); Relații economice internaționale, Economie mondială, Administrație publică și municipală, Economie guvernamentală, Teoria afacerilor, Bazele antreprenoriatului (pentru studenții de la Facultatea
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
producției industriale și agricole, Geografia economică și socială a RSS Moldovenești. Între anii 1991-2005 a predat cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale, Geografie globală, Geografie aplicată, Organizarea teritorială a sferei serviciilor (pentru studenții Facultății de Geografie, care se specializează în Geografie și Economie mondială); Relații economice internaționale, Economie mondială, Administrație publică și municipală, Economie guvernamentală, Teoria afacerilor, Bazele antreprenoriatului (pentru studenții de la Facultatea de Istorie
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
Între anii 1991-2005 a predat cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale, Geografie globală, Geografie aplicată, Organizarea teritorială a sferei serviciilor (pentru studenții Facultății de Geografie, care se specializează în Geografie și Economie mondială); Relații economice internaționale, Economie mondială, Administrație publică și municipală, Economie guvernamentală, Teoria afacerilor, Bazele antreprenoriatului (pentru studenții de la Facultatea de Istorie și Drept, pentru cei de la filiala din Tiraspol al Institutului de
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale, Geografie globală, Geografie aplicată, Organizarea teritorială a sferei serviciilor (pentru studenții Facultății de Geografie, care se specializează în Geografie și Economie mondială); Relații economice internaționale, Economie mondială, Administrație publică și municipală, Economie guvernamentală, Teoria afacerilor, Bazele antreprenoriatului (pentru studenții de la Facultatea de Istorie și Drept, pentru cei de la filiala din Tiraspol al Institutului de Administrarea Afacerilor din Moscova și
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
pentru cei de la filiala din Tiraspol al Institutului de Administrarea Afacerilor din Moscova și pentru cei de la filiala din Tiraspol a Academiei Interregionale de Resurse Umane din Kiev). De asemenea, a predat mai multe cursuri de perfecționare a profesorilor de geografie și istorie (1986-2003). În perioada 1 septembrie 1999 - 1 septembrie 2004, a fost președinte al Consiliului științific și metodologic republican pe probleme de geografie. Este autorul "Concepției educației geografice pentru instituțiile de educație generală din RMN" și al unor programe
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]