9,551 matches
-
clopot mare turnat în 1853 la Brașov de un meșter sas, după cum arată următoarea inscripție: ""Gegossen von Albert Gottschling in Kronstadt 1853"". În spatele altarului se află mormântul căminăresei Safta Anastasiu (1817-1846), pe care se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: În semn de recunoștință față de donatorul Tache Anastasiu, Academia Română a construit în curtea bisericii, în partea de nord, un cavou din marmură albă și o cruce neagră din marmură neagră de Carrara cu o
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
donatorul Tache Anastasiu, Academia Română a construit în curtea bisericii, în partea de nord, un cavou din marmură albă și o cruce neagră din marmură neagră de Carrara cu o înălțime de 4,50 m. Pe crucea neagră se află o inscripție simplă: ""TACHE P. ANASTASSIV 1836-1900"".
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
a fost reparată în anii 1927-1928. Lângă peretele sudic al bisericii se află mormântul a patru membri ai familiei boierești Conachi, printre care și marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849). Pe mormânt se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Pe partea vestică a crucii se află o altă inscripție în limba română cu caractere chirilice, din care se pot descifra următoarele: ""Pomineștimă și pre mine Doamne întru împără[ția Ta]"".
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
membri ai familiei boierești Conachi, printre care și marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849). Pe mormânt se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Pe partea vestică a crucii se află o altă inscripție în limba română cu caractere chirilice, din care se pot descifra următoarele: ""Pomineștimă și pre mine Doamne întru împără[ția Ta]"".
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
băștinați de 1,8 - 2 m înălțime, cu piele albă și păr blond și ochi albaștri. Motivele decorative de pe ceramica din Canare este tot discul solar cu 16 raze care apare în Japonia și Mexic. În insule (Canare) au descoperit inscripții vechi asemănătoare scrierii maiașe și morți mumificați după rețete egiptene, mumii puse în grote sau mici piramide tetraedice. Numai în Insula De Hierro s-au găsit zeci de asemenea piramide și mii de astfel de mumii, toate aparținând rasei europide
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
unui "demon" (δαιμων: "daimon"), adică unei voci interioare (și nu demon în sensul malefic al cuvântului), o putere superioară, imagine a propriei conștiințe. Deviza sa era ""Știu că nu știu nimic"" ("Εν οιδα οτι ουδεν οιδα") și recomandă elevilor săi inscripția de pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi: "Cunoaște-te pe tine însuți" (Гνωθι σεαυτον: "gnothi seautón"), care nu trebuie interpretată în sensul introspecției moderne, ci al necesității omului de a-și cunoaște locul său în cetate și în natură, cu
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
este comandat electronic printr-un decodificator de caractere numerice și alfabetice. Este folosit frecvent în construcția ceasurilor digitale (ceasuri care au în locul acelor arătătoare un afișor de tip LCD), la afișările de date la mașini CNC, mașini de uz casnic, inscripții și semnalizări electronice. Cristalele lichide sunt, în cazul de față, combinații chimice de natură organică aflate în stare lichidă. Ele au proprietatea de a putea fi comandate de o corespunzătoare tensiune electrică, astfel încât își ordonează moleculele trecând de la stare „transparentă
Afișaj cu cristale lichide () [Corola-website/Science/319433_a_320762]
-
timp. Biserica a fost înscrisă în vechea listă a monumentelor istorice, din 1955, cu numărul 39B0278. Ea a fost înscrisă și pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: , deși dispăruse între timp. Momentul ridicării bisericii este cunoscut dintr-o inscripție culeasă înainte de al doilea război mondial de neobositul cercetător al satelor Olteniei, Ioan Popescu-Cilieni, înainte ca biserica de lemn să dispară definitiv. Din inscripție aflăm următoarele: "„Această sfântă și dumnezăiască biserică, ce se prăznuiește hramul Sfântului Nicolaie s-au făcut
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
a monumentelor istorice, LMI 2004: , deși dispăruse între timp. Momentul ridicării bisericii este cunoscut dintr-o inscripție culeasă înainte de al doilea război mondial de neobositul cercetător al satelor Olteniei, Ioan Popescu-Cilieni, înainte ca biserica de lemn să dispară definitiv. Din inscripție aflăm următoarele: "„Această sfântă și dumnezăiască biserică, ce se prăznuiește hramul Sfântului Nicolaie s-au făcut la l[ea]t 1787, de ceauși Duțu i de popa Barbu Mustăța; și s-au prenoit la l[ea]t 1815, de jupân
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
volum a fost publicat în 1877, după moartea autorului, fiind editat de către Johannes Franz, Ernst Curtius, Adolf Kirchhoff și Hermann Röhl. Deoarece în lucrările sale anterioare, Böckh obținuse o mare cantitate de informații în ceea ce privește impozitele și veniturile statului atenian din inscripțiile antice, era firesc ca atunci când Academia de Științe din Berlin hotărâse publicarea unei colecții complete a inscripțiilor din Grecia antică, Böckh să fie ales ca redactor principal. Activitatea științifică a lui Böckh a fost marcată de o continuă divagație prin
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
Kirchhoff și Hermann Röhl. Deoarece în lucrările sale anterioare, Böckh obținuse o mare cantitate de informații în ceea ce privește impozitele și veniturile statului atenian din inscripțiile antice, era firesc ca atunci când Academia de Științe din Berlin hotărâse publicarea unei colecții complete a inscripțiilor din Grecia antică, Böckh să fie ales ca redactor principal. Activitatea științifică a lui Böckh a fost marcată de o continuă divagație prin domenii foarte diferite. Astfel, el și-a câștigat o poziție de prim rang în rândul cercetătorilor cronologiei
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
lângă clopote, se aflau fete tinere îmbrăcate în alb, cu flori în mâini, iar feciorii însoțeau alaiul purtând steaguri tricolore românești. Preot era în acel an Ignatie Prge, iar sfințirea clopotelor a fost oficiată de către arhiereul Andrei Crișanul. Clopotele conțin inscripția: „Comuna bisericească ort(odoxă) rom(ână) Homorogul român. 1925 aprilie 8. Turnat F.Hönig, în Arad, 1925”. Biserica satului a mai fost reparată când era preot Miron Mărușca, în vara anului 1941, fiind sfințită de către Nicolae Popovici, Episcopul Oradiei. În
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
în secolul al IV-lea, precum și în cele următoare, pe reversurile monedelor bătute pentru aniversarea domniei. Și acolo se găsesc notații aditive pentru cifre: o monedă emisă la 30 de ani de domnie a lui Constanțiu al II-lea poartă inscripția VOT XXX MULTIS XXXX. Cel mai simplu mod de a scrie cifre romane se poate face prin divizarea numărului în mii, sute, zeci și unități: CXVI + XXIV = 140 Soluție: CXVI + XXIV = CXL CXVI − XXIV = 92 Soluție: CXVI − XXIV = XCII Cifrele
Cifre romane () [Corola-website/Science/319881_a_321210]
-
-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Pictorul a realizat tâmpla bisericii din Călinești-Căieni (1754), iconostasele de la Sârbi-Susani (1760) și Budești-Susani (1760), tâmpla bisericii din Ieud-Deal( 1765), cea de la Berbești( 1769) și din biserica de la Desești(1780). Inscripția de pe iconostasul de la Desești nu conține numele pictorului, dar prin analogie stilistică cu alte iconostase semnate de către Alexandru Ponehalschi, tâmpla acestei biserici se poate atribui aceluiași pictor. Programul iconografic al tâmplelor se aseamănă, identificându-se totuși câteva deosebiri. Primul registru
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În biserica din Desești se află patru icoane împărătești, a căror inscripții nu consemnează numele pictorului, însă prin analogie stilistică ele pot fi atribuite tot zugravului Alexandru Ponehalschi.
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
Biserica de lemn din Moșteni, se află în localitatea Moșteni, comuna Frâncești, județul Vâlcea, este datată de o inscripție din anul 7284 al erei bizantine, anii 1775-76 ai erei noastre. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se remarcă prin structura bine păstrată, pictura iconostasului și câteva inscripții scobite în lemnele pereților. Dintre aceste inscripții se remarcă în mod excepțional, prin
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
se află în localitatea Moșteni, comuna Frâncești, județul Vâlcea, este datată de o inscripție din anul 7284 al erei bizantine, anii 1775-76 ai erei noastre. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se remarcă prin structura bine păstrată, pictura iconostasului și câteva inscripții scobite în lemnele pereților. Dintre aceste inscripții se remarcă în mod excepțional, prin raritatea ei și valoarea documentară, cea însemnată pe peretele de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecționat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
județul Vâlcea, este datată de o inscripție din anul 7284 al erei bizantine, anii 1775-76 ai erei noastre. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se remarcă prin structura bine păstrată, pictura iconostasului și câteva inscripții scobite în lemnele pereților. Dintre aceste inscripții se remarcă în mod excepțional, prin raritatea ei și valoarea documentară, cea însemnată pe peretele de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecționat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor de sat. Biserica se află pe noua
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
pe peretele de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecționat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor de sat. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Vechimea bisericii este stabilită de o inscripție de pe peretele de la intrare unde apare scobit anul erei bizantine 7284, care corespunde anilor 1775-76 ai erei noastre. Inscripția este hieratică și greu lizibilă: "„S[ă] [s]e știe că sau început acest dum[ne]z[ăe]sc lăcaș de
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
hotarelor de sat. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Vechimea bisericii este stabilită de o inscripție de pe peretele de la intrare unde apare scobit anul erei bizantine 7284, care corespunde anilor 1775-76 ai erei noastre. Inscripția este hieratică și greu lizibilă: "„S[ă] [s]e știe că sau început acest dum[ne]z[ăe]sc lăcaș de robii lui D[u]m[n]ez[eu] Gherghi, Dum[itru]; i-au încredințatu de au făcutu acestu dumnăză
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
început acest dum[ne]z[ăe]sc lăcaș de robii lui D[u]m[n]ez[eu] Gherghi, Dum[itru]; i-au încredințatu de au făcutu acestu dumnăză[esc] lăcaș, ca să le fie de pomenire în veci; leat 7284”". Această inscripție diferă de însemnarea atentă, într-o grafică frumoasă, a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
momentul pictării iconostaslui: "„Ivan ereu, Dumitrana ereița, ... Dobrița ereița, ... Manole ...”". Ivan ereu este menționat într-o catagrafie de la 1834 sub numele de Ivan Popescu, fiind antecesorul preotului Matei, care servea atunci în biserică. Pe clopotul bisericii a fost citit următoarea inscripție: "„Anul 1803. L-au făcut de pomenire Radu Venea, Ilinca, Radu, Alixandru Venea, Bucur”". Dacă aceste inscripții surprind în mod tradițional momentele și autorii actelor de ctitorie, rămâne de remarcat o inscripție pe peretele de miazăzi care păstrează însemnarea: "„Acesta
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
de la 1834 sub numele de Ivan Popescu, fiind antecesorul preotului Matei, care servea atunci în biserică. Pe clopotul bisericii a fost citit următoarea inscripție: "„Anul 1803. L-au făcut de pomenire Radu Venea, Ilinca, Radu, Alixandru Venea, Bucur”". Dacă aceste inscripții surprind în mod tradițional momentele și autorii actelor de ctitorie, rămâne de remarcat o inscripție pe peretele de miazăzi care păstrează însemnarea: "„Acesta este stă[n]jenu de la Craiova de opt palme, Bujorianu”". Semnificația ei este una documentară, surprinzând dimensiunea
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
biserică. Pe clopotul bisericii a fost citit următoarea inscripție: "„Anul 1803. L-au făcut de pomenire Radu Venea, Ilinca, Radu, Alixandru Venea, Bucur”". Dacă aceste inscripții surprind în mod tradițional momentele și autorii actelor de ctitorie, rămâne de remarcat o inscripție pe peretele de miazăzi care păstrează însemnarea: "„Acesta este stă[n]jenu de la Craiova de opt palme, Bujorianu”". Semnificația ei este una documentară, surprinzând dimensiunea palmei boierului Bujoreanu, după care s-a confecționat stânjenul de Craiova folosit la măsuratul hotarului
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
al familiilor sale, la mijlocul secolului al XVIII-lea, îi indică vechimea mult mai mare, originea fiindu-i oglindită în numele său. În timpul revoluției de la 1848, biserica, atestată de conscripțiile amintite din veacul al XVIII-lea, arde, fiind înlocuită, în 1852, conform inscripției de pe cadrul intrării, în naos, de pe latura de sud. Vechimea și rosturile culturale ale bisericii dispărute, sunt amintite prin cărțile de la sudul munților (Triod post 1730; Molitvelnic, Râmnic, 1747). Apostolul bucureștean din 1683, însemnările marginale îl atestă în folosința satelor
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]