10,921 matches
-
versului ultim al strofei finale, de fapt în jurul cuvântului cu care începe. Totuși este trist în lume" sau " Totul este trist în lume"? Criticul conchide că e vorba de tulburătorul totuși, căci logicul deși nu lipsește, fiind filigranat în structura intimă a poemei de la un capăt la celălalt. Tălmăcirea ideatică a Florii albastre în viziunea lui Vladimir Streinu este splendidă: "...deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a "stelelor", a "norilor" și a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște fără nicio legătură cu ideea de repaus și împietrire, criticul zilelor noastre a ajuns la tumultul reprezentărilor ideii de eternitate, la drama intim metafizică, în care se transferă până la urmă vigoarea biologică a poetului. Construit din aspirații proprii, Eminescu ne apare ca un neistovit arhitect de zări cosmice. Dar tumultul și viziunea lui "colosală" sunt de cercetat nu numai pe baza elementelor operei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu mai trebuie demonstrat: Vladimir Streinu este un mare critic de poezie, dacă nu cel mai mare al epocii sale. La finețea instrumentarului el adaugă un gust fără greș, nutrit prin lecturi esențiale din marea poezie românească și europeană. Cunoscător intim al marilor curente literare ale secolului XX, prețuitor lucid al marii poezii franceze, germane, engleze, criticul nostru etalează un larg referențial estetic, mișcându-se dezinvolt printre școli poetice, concepte, creații lirice fundamentale. Strategia demersului critic este aceea consacrată de marea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
larg referențial estetic, mișcându-se dezinvolt printre școli poetice, concepte, creații lirice fundamentale. Strategia demersului critic este aceea consacrată de marea școală lovinesciană și cristalizată de cea de-a treia generație postmaioresciană: instalarea înlăuntrul operei și examinarea atentă a structurii intime, scrutarea universului poetic al fiecărui autor cu "dioptrii" adecvate, dintr-o perspectivă declarat și consecvent estetică, stabilirea genului proxim și a diferenței specifice, analiza motivelor, temelor și ideilor poetice, stabilirea de filiații și influențe posibile și plauzibile, descifrarea originalității, analiza
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
romanelor din umbră, echivalează esteticește cu un mare roman izbutit; pentru că mai întâi plăcerea mijlocită de aspectul variat este de natura aceleia pe care ne-o dă contemplarea vieții înseși, iar apoi pentru că felurimea operelor ne conduce în aceeași structură intimă de autor, din care au ieșit romanele de primul ordin." În " ("Tomis", iunie, "Ă Vladimir Streinu revine asupra ideii de varietate romanescă, nuanțând-o: "...de la formula realistă la formula psihologică, de la aceasta la romanul filosofic, de aici la romanul social-țărănesc
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
reapar, luptându-se încolăcit și alcătuindu-se astfel într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. Asia fiind patria barocului, criticul acesta, care este și un poet, un romancier, un dramaturg, un moralist și un filozof, se înfățișează, în condiția lui intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o Acropole. Dar instinctul stilistic i se satisface de fapt pe frontoane dorice, pe care le copleșește decorativ cu salamandrele, cu caimanii și dragonii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
istorico-literare de referință. Fie că scrie despre Eminescu sau despre cel mai proaspăt Sorescu, despre Sadoveanu sau D.R.Popescu, Vladimir Streinu se plasează cu eleganță și firesc înlăuntrul esteticului, în nucleul vibrant și palpitând al operelor literare, descifrându-le structura intimă, reliefându-le frumusețile expresive, plasându-le cu rigurozitate în contextul istorico-literar cuvenit, în serii axiologice. Examenul critic se organizează în funcție de notele originale ale creațiilor comentate, subliniindu-li-se unicitatea și valoarea. La fel va proceda și în cazul literaturii universale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
merg în direcția unei vieți intelectuale sofisticate, ci au în vedere atingerea seninătății și a echilibrului clasic." Este apreciată cu deosebire adecvarea: "intervențiile sale critice se disting printr-o voită aplicare la obiect, prin pătrunderea faptelor literare până la infrastructura lor intimă, printr-un refuz net dat speculațiilor de orice fel." Și această frumoasă caracterizare finală: El este un împătimit peregrin, plăcându-i să rătăcească în universul cărților ce-l atrag, delectându-se (ca un degustător rafinată cu frumusețile pescuite, dar asta
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Esența creației nu poate fi surprinsă pe calea istoriei, psihologiei, biografiei sau sociologiei. "Duhul inanalizabil" al creației estetice nu poate fi captat în plasa unor considerații extranee." Criticul este dator să capteze unicitatea operei de artă, timbrul ei inconfundabil, substanța intimă. Streinu a dezvoltat în acest sens teoria originală a dubletelor artistice, care ar fi - în concepția sa - opozițiile tensionale inerente, care dau viață și originalitate operei de artă. Oricum, în orice creație mare rămâne o zonă obscură, misterioasă, inanalizabilă. Florin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
însă meritorie, având și ascendentul pe care îl conferă pionieratul în materie. Am reținut această succintă caracterizare sintetică asupra criticii lui Vladimir Streinu: "El are acea vocație de a se plasa în centrul operei discutate, de a-i demonta mecanismul intim, pentru ca apoi, privind-o de la înățime, s-o fixeze într-o imagine critică de o rară sugestivitate și într-o propoziție fundamentală memorabilă." Cea de-a doua lucrare monografică dedicată lui Vladimir Streinu poartă semnătura lui Emil Vasilescu: Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
critic, acesta poate fi găsit, așa cum am demonstrat în cuprinsul eseului de față, în câmpul exegezei poetice. Comentând poezia clasică, modernă și contemporană, românească sau universală, Vladimir Streinu a dovedit că este acaparat definitiv de "himera poeziei", pătrunzându-i resorturile intime, reliefându-i dominantele, definind cu strălucire marile personalități. Poezia concentrează în structura-i internă nebănuite energii: Poezia potențează integral sufletul omenesc în complexitate și tărie, îl intensifică până la a-l confunda cu condiția sa ideală de existență în care n-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
copii nu trebuie trecută cu vederea nici „infinitatea― spațiului clasei pe verticală, fără Închidere În plan orizontal, clasa fiind un loc public, Însă fără intimitate. În schimb, cealaltă formă a fost concepută ca o calotă sferică, un cadru de ocrotire intimă a unor activități mai libere. Evident, formele nu au fost concepute Întâmplător: În realitate (ca și adulții), copiii nu sunt Întotdeauna conștienți de prezența planului orizontal al tavanului și Își manifestă interesul către Închiderile perimetrale. În egală măsură, pentru copii
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale lumii urmează logica convergenței către Termenul divin, în care se află înfășurată realitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aspiră la verticala lui completă, pe cînd cei care respectă morala curentă, colectivă se supun în fond legii generalului, se lasă determinați. Ceea ce sufismul, precum și alte tradiții numesc șlefuirea oglinzii inimii constituie esența efortului spiritual ; ea conduce la o cunoaștere intimă, efectivă a Principiului. în raport cu ea, cunoașterea teoretică e secundară, pregătitoare. Pentru a sublinia acest raport, se consideră că doctrina poate fi, în cazuri excepționale, scurtcircuitată. Au existat sufiți, spune Titus Burckhardt, care se mărgineau să predea șlefuirea oglinzii inimii și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o distanță între convingerile noastre religioase chiar cînd le exprimăm public și viața curentă, obștească sau particulară. Ni se pare firesc să ne comportăm, să gîndim chiar diferențiat, izolînd întrucîtva unele de altele diferitele dimensiuni ale ființei noastre sociale și intime. René Guénon observa, critic, că omul religios acordă astăzi credinței doar un sector strîmt din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru Guénon însemna neconduse de principii metafizice. Dar el critica fragmentarea, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
într-o primă etapă a demersului interior, ființa umană obține o perspectivă particulară, propria perspectivă spre divin. Iar, din perspectiva care îi este proprie, din perspectiva ei particulară, ființa se confruntă cu plenitudinea Privirii absolute. și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
divin care își manifestă mai mult ca oricînd, în spectacolul public, autorestrîngerea și omul tîrziu modern, definit prin autolimitare voluntară, nu există oare o simetrie care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o conștiință mai vie, mai subtilă și mai avizată în ce privește sensul spiritual al existenței decît este conștiința omului modern. Au existat dintotdeauna pasionați de Dumnezeu care au mers pe urmele acestui sens cu îndrăzneala și cu libertatea date de întîlnirea intimă cu Cel dorit. Unii au atins limita doctrinei profesate de Biserică și au rafinat-o astfel, alții au trecut dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
eventual abuz al suveranului în chestiunile religioase. El consideră că supușii au datoria de a se supune suveranului, dar vorbește despre "supunere pasivă". Această formă de supunere înseamnă adoptarea punctului de vedere al suveranului în "lucrurile indiferente". Dar în ceea ce privește convingerile intime, este clar că abandonarea sau îmbrățișarea lor nu poate fi comandată de nimeni și că ele rămân în sfera libertății neîngrădite. Singurul judecător al convingerilor rămâne Dumnezeu căruia magistratul nu i se poate substitui. Mai târziu, în timpul controversei Excluderii, această
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a participat în 1669 la redactarea Constituției Fundamentale pentru Guvernul din Carolina, care garanta libertatea religioasă. El a ocupat diverse poziții de secretar al unor consilii sau asociații în care contele Shaftesbury avea rolul central, fiind consilierul, aliatul și colaboratorul intim al contelui și al celor din anturajul său2. Astfel, în perioada în care Shaftesbury a devenit Cancelar, în 1672, Locke a deținut o funcție la Consiliul Comerțului, dar, o dată cu demiterea protectorului său, Locke s-a exilat în Franța în 1675
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sociabil nu schimbă nimic din logica utilitaristă a asocierii prin alegere rațională. Când oamenii sunt angajați într-o luptă radicală unii împotriva celorlalți, moralitatea trece într-un plan secundar: starea de război este cea mai bună dovadă că, în forul intim, voința omului se revoltă împotriva legii naturale. Deosebirea dintre cei doi filosofi vine din aceea că, în timp ce pentru Hobbes omul este în mod radical și natural dușmanul tuturor celorlalți oameni, pentru Locke el este capabil de rațiune și înclinat spre
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
la un nivel elementar al limbii ruse nu era condiționat de abandonarea identității naționale și culturale a minorităților implicate. O altă formă a deznaționalizării a fost cea prin folclor, prin care tradițiile românești să fie pierdute la un nivel mai intim. S-a încercat crearea unui folclor „moldovenesc”, de fapt unul de sinteză, prin introducerea de cântece ruse sau strofe traduse în rusește. În anii `50 și `60, între „istoricii” de la Chișinău a avut loc o dispută și în ce privește momentul constituirii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în ajunul alegerilor din 2004, de evenimentele sângeroase de pe Nistru, pe unii dintre liderii partidelor de opoziție. Mircea Snegur este condamnat că, în calitatea de președinte și comandant al forțelor armate și în cârdășie cu alți oameni din anturajul său intim (Costaș, Hadîrcă, Moșanu) „de trei ori au pus la cale asalturi sângeroase asupra Dubăsarilor și de două ori împotriva Benderului”. Apoi este întocmită o lungă listă a celor acuzați pentru izbucnirea războiului civil din 1991-1992, dar nu se face nici o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]