10,288 matches
-
minunile lumii în care trăim etc. Faptul că John Lubbock „iubea adînc plantele și animalele” îi prilejuiește autorului din „Viața Romînească” ocazia să citeze și alte cazuri celebre de acest gen la englezi: pe Byron, care ținea un cîine, un lup și un urs, moartea cîinelui pricinuindu-i „cea mai mare disperare”; apoi familia lui Walter Scott, care „a vărsat șiroaie de lacrimi fierbinți” la mormîntul cîinelui Camp al romancierului; în fine, pe Wordsworth, care avea slăbiciune pentru măgăruși; unuia îi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din benzile desenate, supereroilor. În primii ani de liceu aveam o antipatie instinctivă pentru Achile: era posibil să fie atît de inuman, să nu se teamă de nimic?” și mie mi-a fost frică, de numeroase ori, de șerpi, de lupi, de înălțime și de gol, de noapte, de trăsnet, de cutremur, de accidente etc. Nu mi-i rușine să vorbesc despre asta, în schimb mi-i rușine să dau fricii o formă patetică. *„în mod schematic, omul a trecut prin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
județean. La Fălticeni mai merg vinerea În legătură cu Monografia școlii normale pentru care s-a cerut și sprijinul competent al tov. M. Iacobescu. Ieri n-am putut merge din cauza vremii care s-a zborșit, dovedind că iarna nu-i mâncată de lup. În ce condiții se află la noi volumul I știința În Bucovina? Sub formă de Împrumut? În acest caz, Îl voi aduce În luna martie, când urmează 211 Fălticenii făcând parte din actualul județ Suceava, a fost inclus În știința
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la calomnie și denunț. Altfel spus, după opinia mea, a-i da mandat ori a-i îngădui tocmai lui Eugen Barbu să se arate, vezi Doamne, atât de revoltat de posibila lezare a intereselor noastre generale e ca și cum ai pune lupul cioban la stână în final, mărturisesc a considera imposibil un dialog cu Eugen Barbu. Unde minciuna, calomnia, denunțul, amenințarea înlocuiesc argumentele, nu e loc de dialog. De ani și ani, Eugen Barbu monologhează. De dialogat, Eugen Barbu n-ar putea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
anonim evită persoana Întâi, exprimându-se indirect, prin ceea ce se vede, se istorisește și se inventă, ca și prin tipul relatării. Este, spunea autorul, ca și cum ar fi folosit ca laitmotiv povestirea lui Jack London În care lupta dintre haita de lupi și elan (cerbul nordic) este reconstituită doar prin urmele pe zăpadă ale etapelor Înfruntării. Povestitorul se separă de poveste, În finalul acesteia, prin moarte. După comoția care, brusc, Îl năruie, popasul său oniric, În biserică, nu este decât delirul muribundului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să plece din Berlin oriunde în altă parte. Bineînțeles că el nu știa nimic de planul de plecare în țară, pentru răsturnarea regimului lui Carol al II lea, adică intenția Comandantului de a-și risca viața aruncându-se în gura lupului, pornind la această luptă decisivă, cu foarte puțini sorți de izbândă. Regele făcea tatonări peste tot în afară, prin oamenii lui de încredere. Astfel, Teofil Sidorovici, care era șeful „Strajei Țării” a fost primit de Mussolini într-un decor neașteptat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aibă linie liberă de tragere. Ei fugeau spre pădure, frânți de oboseală. în acel moment apare Dumitriu, care învârtea sticla de apă și striga din spatele jandarmului „ich bin der Spion”. Acesta fiind sigur de Dumitriu, care se arunca în gura lupului, pentru a-i salva pe cei doi, își face socoteala că îl prinde pe acesta și după ce îl va duce la post, se va întoarce și cu alți jandarmi să-i prindă și pe cei doi. Timpul mort care se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
chiar dirijat, de metresa sa de origine evreică și sprijinit din exterior de puterile masonice: Anglia, Franța și Rusia. Muntele suferinței a fost învins și din înălțimea lui, Căpitanul, cu mâna streșinită pe bolta frunții, vedea de jur-împrejur, colți de lup, lupi prădalnici și flămânzi și mai departe dincolo de munți, spre soareapune, vedea steaguri multe, cete multe care se luptau cu fiarele pădurilor. Teascul pieptului Căpitanului se umflă năpraznic și apoi presând asupra goarnei gâtlejului începu să hăue spre asfințit un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dirijat, de metresa sa de origine evreică și sprijinit din exterior de puterile masonice: Anglia, Franța și Rusia. Muntele suferinței a fost învins și din înălțimea lui, Căpitanul, cu mâna streșinită pe bolta frunții, vedea de jur-împrejur, colți de lup, lupi prădalnici și flămânzi și mai departe dincolo de munți, spre soareapune, vedea steaguri multe, cete multe care se luptau cu fiarele pădurilor. Teascul pieptului Căpitanului se umflă năpraznic și apoi presând asupra goarnei gâtlejului începu să hăue spre asfințit un chiot
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și apoi am început să mănânc. Sandvișurile păreau cumpărate de la un restaurant obișnuit și să tot fi fost vreo cinci-șase porții. Am mâncat singur cam două treimi. Când lucrez mai mult la identificarea datelor, mi se face o foame de lup. Am hăpăit șuncă, brânză, castraveți și apoi am băut și cafea caldă. Până mâncam eu trei, bătrânul abia ciugulea unul. Am avut impresia că-i plăceau foarte mult castraveții. Lua câte o felie de pâine, presăra sare pe castraveți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
viața celor dispăruți și dă de propriul trup (Poșeta veche); evocarea se amestecă ambiguu cu retrăirea traumelor (pierderea părinților, a prietenilor), jocul devine realitate, călătoria în timp o nouă înmormântare, iar „povestea” capătă accente tragice, sfâșietoare (Cinematografele copilăriei, Peisaj cu lupi, Dia-bolein, Vita etc.). Multe dintre poemele care proiectează drama morților din familie (un fel de sacrificiu simbolic al părinților pentru nașterea și viața fiului) par generate de sugestiile prezente în Datoria, care deschidea volumul de debut. Poemele sunt scenarii alegorice
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
1994, desfășurate pe o paletă tematică diversă: societate, politică, sport. SCRIERI: Puterea sunetului, Craiova, 1977; Noaptea grâului nou, București, 1978; Vara din noi, vara, București, 1979; Inventarul speranței, București, 1981; Viața în limba română, I-II, București, 1982-1988; La bătrânețe, lupii tineri, București, 1983; Lumea, ziua și noaptea, București, 1983; Tiptil, în lumea copilăriei, București, 1983; Sud, până la capăt, București, 1985; Războiul mondial de catifea, București, 1995; Noul zid al Berlinului, București, f.a.; Expulzat din Trinidad-Tobago, București, 1999; Glonțul de calibrul
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
M.N. Rusu, „Vara din noi, vara”, VST, 1979, 41; Hristu Cândroveanu, O poezie a împlinirilor, RL, 1980, 17; H. Zalis, „Inventarul speranței”, „Scânteia tineretului”, 1983, 6; Artur Silvestri, „Viața în limba română”, FLC, 1983, 7; Valentin F. Mihăescu, „La bătrânețe, lupii tineri”, LCF, 1983, 51; Mariana Ionescu, Sud, până la capăt, ATN, 1985, 7; Alexandru Horia, „Sud, până la capăt”, ARG, 1987, 1; Teodor Vârgolici, Tradiționalism și modernitate, RL, 1989, 15; Popa, Ist. lit., II, 469-470. M.I.
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
trece apoi la „Viața românească” (în 1953 ajunge redactor-șef). Publică, în 1948, în „Viața românească” fragmentul Dușmănie care va intra, ulterior, în romanele sale, și Bedros din Bazargic (în „Contemporanul”), iar în 1949, nuvelele Bijuterii de familie, Vânătoare de lupi, Nopțile din iunie. Tot acum, tipărește broșura O sută de kilometri. În 1950, începe să publice în „Contemporanul” și în „Viața românească” fragmente din romanul Drum fără pulbere (apărut în volum în 1951), având ca temă construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
sub presiunea circumstanțelor - schemele „unicei metode de creație” (cum spun ideologii literari ai momentului), adică schemele realismului socialist. Faptul se vede limpede (și extrem de deprimant pentru spiritul critic) în nuvelele Dușmănie, O sută de kilometri, Nopțile din iunie, Vânătoare de lupi, Dreptate, Povești adevărate, Din tată în fiu, Focul nestins și, într-o formă și mai pregnantă, în romanele Drum fără pulbere și Pasărea furtunii. Se asociază la aceste scrieri, un număr mare de articole publicate în ziarele și revistele vremii
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
-și salveze părinții arestați, le ilustrează pe toate în narațiunile din această fază, scriind despre „lupta de clasă” din lumea satului, despre dușmanii puterii populare care uneltesc neîncetat, despre „bogătani”, care, în mod fatal, sunt „oameni cu păcat”, și despre „lupii” vânați de reprezentanții ordinii publice, în fine, despre „marile construcții ale socialismului”. Este greu de reținut ceva valabil din punct de vedere estetic din aceste texte dramatic conformiste: câteva pagini descriptive (peisajul dobrogean din povestirea Bedros din Bazargic) sau mesajul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
35; Al. Piru, „Euridice. 8 proze”, „Națiunea”, 1947, 354; I. Negoițescu, „Euridice”, „Fapta”, 1947, 832; G. Călinescu, Petru Dumitriu. Cronică literară, „Națiunea”, 1948, 560; J. Popper, Despre câteva nuvele noui, VR, 1949, 1-2; Mihail Petroveanu, Pe marginea nuvelei „Vânătoare de lupi” de Petru Dumitriu, FLC, 1949, 36; J. Popper, Petru Dumitriu, „Bijuterii de familie”, FLC, 1949, 41; Ion Vitner, Evoluția prozei lui Petru Dumitriu, CNT, 1949, 159, 160; Vera Călin, Petru Dumitriu, „Nopțile din iunie”, VR, 1950, 5; J. Popper, Primul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
vis), Al. Lascarov-Moldovanu, Gh. Băgulescu (fragmente din romanul Antiquitas rediviva), George Acsinteanu (fragmente din romanul Poarta neagră), Iulian Predescu, G. Roiban (memorialistică de război), D. Motrișor, Const. Cehan-Racoviță, Petre Stâncă, Dimitrie Sandu, Mihail Gușiță, D. Bodin, V. Damaschin, Nicolae Al Lupului, Radu Dorna, N. Bogescu, George Panciul, Vasile Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V din piesa istorică în cinci acte intitulată 1330, de A. Stătescu. Eseul filosofic este bogat reprezentat prin C. Rădulescu-Motru
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
trei iezi se petrece nu numai un dublu asasinat fioros, ci și o nu mai puțin cumplită - deși binemeritată - pedepsire a asasinului. În plus, acesta își supralicitează cruzimea, expunându-și, așa-zicând, fărădelegea, aranjând într-un anumit fel rămășițele măcelului. Lupul din povestea lui C. „semnează” nu numai crimele, ci și regia crimelor sale. Răzbunarea caprei, care se ține de principiul „Nici o faptă fără plată”, nu este mai puțin teribilă. Apriga eroină (una dintre aprigele eroine ale literaturii române) chibzuiește un
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
crimelor sale. Răzbunarea caprei, care se ține de principiul „Nici o faptă fără plată”, nu este mai puțin teribilă. Apriga eroină (una dintre aprigele eroine ale literaturii române) chibzuiește un plan și trece decisă la acțiune, rămânând insensibilă la toate rugămințile lupului, ajuns victima ei neajutorată. Legea talionului triumfă în această poveste cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului Testament. În Dănilă Prepeleac cruzimea devine, s-ar spune, impersonală. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
e departe de a fi un soț exemplar. Ingratitudinea conjugală a eroului, ponegrindu-și soția, e crudă. Pe de altă parte, harabagiul o sperie pe îndelete pe Malca, pe care o transporta la Piatra, cu pericole imaginare: tâlharii din Grumăzești, lupul, balaurul din dealul Bălaurului (cruzimea glumețului e simbolizată în text de frecventa invocare a lupului). Când i se pare că a înfricoșat-o cum trebuie, eroul face pasul decisiv, prefăcându-se că vrea să o lase singură, în plină noapte
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
e crudă. Pe de altă parte, harabagiul o sperie pe îndelete pe Malca, pe care o transporta la Piatra, cu pericole imaginare: tâlharii din Grumăzești, lupul, balaurul din dealul Bălaurului (cruzimea glumețului e simbolizată în text de frecventa invocare a lupului). Când i se pare că a înfricoșat-o cum trebuie, eroul face pasul decisiv, prefăcându-se că vrea să o lase singură, în plină noapte, în pădure (s-ar repezi până acasă, ca să-și aducă „un capăt și securea”, să
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
lungă”, se răsfață îndeosebi în romanele lui istorice. Înțesate de tot felul de întâmplări, ele au o desfășurare alertă, pe alocuri captivantă, mizând pe neprevăzutul suitei de aventuri, ca și pe un limbaj cu sugestii de vechime (Cetatea, 1972, Vremea lupilor, 1980, Lăpușneanu și Patrupăcate, 1984). Evocările, cu un aer de poveste (Pădurea Molohului, în care se spune că ar pândi un monstru înfiorător, se mai numește „pădurea cu povești”), așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
E o fantezie năstrușnică, surâzătoare, cu sclipet alegoric, promovând printre lumini și umbre, ca și întreaga creație a lui D., valorile sufletești. SCRIERI: Vara cu trei nebuni, Iași, 1970; Cetatea, Iași, 1972; Insula cu amintiri de acasă, Iași, 1978; Vremea lupilor, Iași, 1980; Gura lumii, Iași, 1982; Lăpușneanu și Patrupăcate, Iași, 1984; Limpedele chip al dimineții, Iași, 1986; Justițiar din alte lumi, Iași, 1998; Biblioteca „Gh. Asachi” - 80. O istorie de suflet și de minte (în colaborare cu Nicolae Busuioc), Iași
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
Scânteia” (1980-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Ordinea”. A mai colaborat la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar în volum, cu Moartea calului troian (1968). În afară de poezii, a scris (în colaborare) romanul Drumeț în calea lupilor (1987), a realizat câteva scenarii de film și a publicat antologia L-am cunoscut pe Tudor Arghezi (1981). D. scrie o poezie de factură tradițională atât prin tematică, cât și prin modalități de expresie, fiind preocupat de conceptul figurat sau
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]