9,631 matches
-
a versurilor. Reluarea atributelor sugerează alteori o cerință anterioară ce a fost îndeplinită: „De frumoasă - e frumoasă,/ Dembrăcată - e-mbrăcată”. Apartenența imanentă la cosmos este revelată de reluarea participiului cu valoare de adjectiv: „Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna”. În mentalitatea populară, a scrie, cu sensul și de a picta, are puterea unei legi nestrămutate ce afectează toate etapele vieții omenești. Reluarea verbului de percepție la perfect compus induce o condiție astrală definitivă în descântec: „Pe mine ce-am văzut?/ Pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a societăților feminine N(d)yembe din Gabon, care extrăgeau cu mâna goală șerpi dintre roci și îi aduceau în sat înfășurați pe mână. Infuzarea comu¬nității cu puterile sălbatice și cu puterea magică a legării este comună celor două mentalități arhaice, care au resimțit la nivel spiritual capacitatea de regenerare latentă a fiarelor și au făcut din „domesticirea” lor o modalitate de reiterare a lumii. Insăși prezența leului în spațiul românesc constituie o dovadă a capacității însemnate de memorare a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la comunism, a cinci decenii de totalitarism și În prezent la o nouă tranziție de la comunism la democrație. Fiecare etapă și-a avut particularitățile ei care s-au reflectat În modul de viață al cetățenilor și care le-a influențat mentalitatea... Am ajuns student la medicina veterinară, profesie care n-a figurat nicodată Între opțiunile mele, dar pe care, cunoscând-o prin marii maeștrii Vasile Gheție, Radu Vlădescu, Gheorghe Nichita, Mihail Mihăilescu, Octavian Vlăduțiu, Nicolae Stamatin, Ion Adameșteanu, Viorel Ciurea și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
convingerea că alții-ca-ei-nu-mai-există, ceea ce, evident, reprezintă o stupizenie și un sentiment negativ, e de fapt o infirmitate sufletească. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic, oricum nu relaționez după criterii de zonalitate, nu sunt ca mentalitate un regional și nu mă poziționez în acest sistem de referință regional, cu priorități ori cu ierarhii, cu însușiri repartizate pe provincii. Eu nu mă consider deasupra nimănui (maximum, în cazul unor oameni pe care-i admir, mi-aș dori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Euphorion, la care am fost numit redactor-șef de către conducerea interimară alcătuită din Blandiana, Doinaș și Dinescu. Cred că destinul m-a chemat acasă. De ce nu pleci (de atâta amar de vreme) din Sibiu? Deși am momente de revoltă față de mentalitatea lui de "mărginime", Sibiul rămâne locul unde mă simt eu însumi și nu cred că-l voi părăsi vreodată. Nu sunt sibian prin naștere, ci prin adopție. Am copilărit în Sângătin, un sat din județ care, ca toate satele peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de când se tot acordă, și un "obscur" scriitor român. Ar sparge gheața, atrăgând atenția asupra valorii literaturii române, și poate ar urma și alții. Ne-ar vindeca de un complex cultural de inferioritate față de alte literaturi, dar n-ar schimba mentalitatea breslei scriitoricești, sfâșiată permanent de orgolii și invidii. Nimic nu te desparte/ izolează mai mult de breasla scriitoricească decât câștigarea unui premiu. Un Nobel al fi motiv de linșaj psihologic. Confrații l-ar ocoli ca pe un ciumat, iar jurnaliștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reevaluare "la sânge"... Cine o va scrie? Sau tot timpul (săracul!) va rezolva și acest lucru? Nu știu dacă poate fi vorba de o istorie strict "morală", asta vorbește cu criterii non-literare. Ar fi, mai degrabă, operă de multiculturalism, de mentalități. Dar de o revizuire care să țină cont și de acest aspect va putea fi probabil vorba. Și o va face cineva "detașat" de epocă. Cred că o "istorie a compromisurilor" ar fi mai interesantă decât un justițiarism condiționat, tentat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și noi am pierdut și această șansă. Dar, cine știe...? Și totuși, nu cumva e vorba (și) de o atitudine tipic românească, de belferi care se mulțumesc cu ierarhizările locale? Ana Blandiana vorbea cu năduf, cândva, înainte de '89, de păguboasa mentalitate românească care se reduce de prea multe ori la originalul "merge și așa"... E posibil ca și în literatură să se regăsească și să se aplice această păguboasă sintagmă? Eu cred că înainte de a ne gândi să pătrundem pe piața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o imagine bună în alte reviste din țară și străinătate. S-ar putea ca tinerii să fie într-adevăr mult mai sinceri cu ei înșiși și cu cei din preajma lor. Ei trăiesc într-o lume oarecum liberă. Ar putea schimba mentalitatea generațiilor care au cunoscut comunismul. Ei știu ce și cum să aleagă. Nu-i putem ignora. Sper ca "noua sinceritate", de care vorbești, să nu fie o simplă sintagmă. În ce mă privește, m-ar interesa mai mult noua sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
habar n-aveau pe ce lume trăiau. Atunci mi se părea că acolo unde trăiesc este pământ ferm, pe care pot călca cu siguranță și convingere că pasul următor mă va duce mai departe. Însă atunci când mă lovesc de crunta mentalitate a celui care nu se poate îndoi de nimic și crede că în jurul lui se învârte lumea, că regulilor lui trebuie să te supui, când te împotmolești și vezi cât de zadarnice sunt toate eforturile tale, când totul se risipește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
University și americanii până la urmă mi-au aprobat viza de plecare în USA. Fascinantă parte a lumii America asta! Cu doi prieteni americani din Philadelphia am străbătut-o de la un cap la altul și am încercat să mă adaptez la mentalitatea americană dar mi-am dat seama că sunt prea "european" și m-am întors în Suedia unde mi-am terminat studiile de medicină și apoi am profesat până în anul 1993. Au urmat aproape trei ani de "séjour" în Arabia Saudită, numită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dacă prin imposibil ar dispărea România din lume, atunci nici măcar o filă întreagă din istoria culturii europene nu s-ar rupe". Suntem o cultură mimetică? Suntem o cultură inconsistentă? Sau producem cultură doar pentru propriul consum, ca țăranul român cu mentalitate medievală, care își evaluează cu mândrie boabele din hambar și slana din pod, singurele certitudini în fața viitorului de a doua zi...? Povestea e veche, cea cu originalitatea ori lipsa de originalitate a intelectualului român. Scepticismul acut al monomaniacului sublim întru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Să fim sinceri: o asemenea plivire sârguincioasă a criticii de factorii literari, de înstrăinare a ei în raport cu realul lecturii, ascunde o mefiență chiorâșă față de literatura însăși, o impotență, primitivă ori dobândită, nu importă, prin dorința de supunere la o anume mentalitate în vogă, a contactului "pe viu" cu aceasta. A se vedea cazul Marino, cel mai izbitor, dar îl putem iarăși aminti și pe Noica, mustrându-l pe un tânăr critic de bună calitate, Mircea Scarlat, că își pierde timpul scriind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să faci un "portret robot" al scriitorului român ieșit din comunism? Nu poc. Și cred că fauna scriitoricească posedă atâta varietate încât, înainte de a se apleca asupra ei Mihai Dinu Gheorghiu, sociologul bourdivin al bunurilor simbolice, antropologul societal ori istoricul mentalităților, mai degrabă ar pasiona pe vreun Teophrastos de ocaziu, iute în a alcătui galerii de caractere. Lui Sandu Mușina i-a ieșit un șir de epigrame (unde nu se iartă nici pe sine, darmite pe Blandiana, Mihăieș, Zaciu, Marino, Manolescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
proiect cultural. Am fost refuzat de fiecare dată. No comment! Și totuși, nu cumva e vorba (și) de o atitudine tipic românească, de belferi care se mulțumesc cu ierarhizările locale? Ana Blandiana vorbea cu năduf, cândva, înainte de '89, de păguboasa mentalitate românească care se reduce de prea multe ori la originalul "merge și așa"... E posibil ca și în literatură să se regăsească și să se aplice această păguboasă sintagmă? Din moment ce "merge și așa" are aplicabilitate mai peste tot în viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de sprijin și în afara granițelor a autorilor și a operelor valoroase. Cei care au sau au avut în mână pârghiile decizionale, cel puțin până acum, s-au promovat prioritar pe ei. Până nu vom avea parte de o schimbare a mentalităților e greu de crezut că îl vom îngropa pe "merge și așa". M-am străduit să fiu, în ce scriu, cât mai clar și direct... Zi-mi câteva mijloace prin care se ratează scriitorul român. "Vocația începuturilor", cu care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am reușit decât să fiu un nimeni în plan "material" (previzibil, am evitat cariera profesională; deși nu o dată m-am trezit forțat și "șef', de județ sau de revistă literară, fără să fi avut vreun merit). Culmea e că am mentalitate de sinucigaș (mi se părea normal să fi plecat "dincolo" de tânăr) și că mă simt un caraghios îmbătrânind când mă văd în oglindă, îl văd pe tata (a trăit 90 de ani!) și sunt dezamăgit. Câtă biografie e în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al timpului și o pasiune pentru frumos, în sine. Am vrut să scriu această istorie literară a vinului dintr-o triplă nemulțumire: față de istoria literară strict estetică (pe care am încercat să o înlocuiesc cu un discurs tematist, de istoria mentalităților și antropologic), față de definiția exclusiv scripturală a culturii în spațiul românesc (pe care am amendat-o evidențiind valențele culturale ale vinului) și față de teoriile aberante, mai vechi sau mai noi, cu privire la identitatea noastră culturală. Vinul poate, evident, să devină un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
caricaturizezi. Un țăran la oraș, e un subiect de banc. Ca și un orășan la țară. Asta a făcut comunismul: a dus forțat la oraș pe bieții oameni născuți să fie țărani. Oamenii aceia s-au transferat la oraș cu mentalitatea și gestica lor rurală. De asta orașele noastre sunt caricatura unor așezări urbane, cu mahalaua în centru, cu căruțe pe bulevarde, cu câini flenduroși în ușa hotelului "marcă europeană", cu cerșetori care indienizează strada, cu cetățeni guralivi care se comportă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a căzut chiar în grădină la el. Într-o dimineață un sergent a băgat pe toți trecătorii în prima pivniță deschisă, mama ședea pe scară și asculta la vorbele lor: toți încrezători în înfrângerea germanilor. Se întoarse acasă fericită de mentalitatea lor în aceste grele clipe. Trebuia însă luată o hotărâre. Cine să plece la Iași, cine să rămână, căci toată familia nu trebuia să părăsească populația Bucureștilor care nu se putea mișca. De cei mobilizați nu se discută, trebuiau să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
kg. Devenise diafan și foarte puțin comunicativ, nevoind să zdruncine optimismul nostru persistent. Mariuța îi era antiteza: nimic nu o demonta, vedea toate în bine, nu credea nici o știre rea, întemeia speranțele cele mai iluzorii pe toate cele bune. Această mentalitate s-a menținut până la sfârșit și i-a ajutat mult ca să îndure câte era să aibă de suferit. Lia, cu o încredere de copil, era convinsă că peste un an toți ai noștri vor fi reîntorși. Vintilă i-o spusese
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau la locurile lor. Când se văzu grupul german în jețurile suveranilor noștri, d-na Zoe Manu și d-ra Liseta Odobescu părăsiră sala cu ostentație. Dar, vai, numai ele! Bineînțeles, dintre noi nu intrase nimeni în Atheneu. Mare deosebire între mentalitatea occidentalilor și a orientalilor, după cum mare a fost în urmă diferența sancțiunilor aplicate celor care și-au uitat demnitatea față de vrăjmaș. prânzul lui tscheppe Bărbații nu erau mai conștienți. Tülff oferise un prânz la care asistă întreg ministerul ce trebuia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai rezervată, dar spiritul general bun. Pe aici, Stere cere prin jurnalul lui adresa senatorilor și deputaților ca să convoace parlamentul în teritoriul ocupat. S-a mirat că Iarca îl combătea, crezând că diferendul lui cu Ionel îl adusese în aceeași mentalitate ca pe dânsul. Beldiman și cu Stere au invitat pe toți acești parlamentari la masă pentru a discuta răsturnarea regelui. În afară de ei doi și Lupu Costache, ceilalți se muiaseră și chiar acești trei primeau zilnic protestări de la cei mai cuminți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dramatică a lui Tisza, împușcat de trei soldați răzvrătiți în salonul lui, între fii sa și nevastă-sa, care voind să-l apere a fost și ea rănită, îi făcea un sfârșit impresionant și mai simpatic decât merita, dar dezvelea mentalitatea armatei maghiare. Ungaria nu ne mai interesa, o știam pierdută, dar ne bucuram de intrarea trupelor noastre în Bucovina, proprio motu, se zicea. La Iași, reprezentanții Antantei au cerut retragerea guvernului Marghiloman, cu care nu admiteau să lucreze. Acesta fusese
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
patriotismul său îl urcase la Iași. Guvernul Vaida subscrise Tratatul de Pace pe care îl refuzase Ionel ca jignitor pentru demnitatea națională și prosperitatea Banatului. Războiul se terminase, reintram în așa-zisa stare normală, cu toate greutățile adaptării și cu mentalitatea întunecată a celor mai mulți zdruncinați de cataclism[ul] mondial și național. Să așteptăm cu încredere echilibrul mult dorit, triumful imanent al adevărului și binelui, luminarea conștiinței naționale prin școală și, mai ales, prin educație. Istoria va pune pe fiecare la locul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]