9,547 matches
-
vecinătatea sud-estică a municipiului Ploiești, pe malul drept (de vest) al Teleajenului. Prin satul Moara Nouă trece șoseaua națională DN1A, drum-variantă de legătură între București, Ploiești și Brașov, în zona în care ea constituie centura de est a Ploieștiului. Lângă Moara Nouă, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ139, care leagă comuna spre nord-vest de Ploiești și spre sud de Râfov. Ea este traversată și de calea ferată Ploiești-Buzău, dar aceasta nu are nicio stație pe teritoriul comunei, cea mai
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
școală datând din 1893, în care învățau 100 de copii (dintre care 44 fete), și o biserică, construită în 1891. Locuitorii se ocupau cu agricultura, desfăcându-și produsele la Ploiești. Celelalte localități făceau parte din comune și plăși diferite. Astfel, Moara Nouă făcea parte din comuna Ploieștiori (plasa Târgușorul), iar satul Corlătești era reședința unei comune din plasa Crivina, comună ce avea 431 de locuitori și o biserică datând din 1792. În perioada interbelică, s-a regăsit în plasa Ploiești a
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
Corlătești, cu reședința în satul Berceni și având în compunere satele Berceni, Cătunu, Corlătești și Ghighiu (compoziție apropiată de cea actuală). Ea avea atunci 1986 de locuitori. În 1931, comunele Corlătești și Berceni s-au separat din nou, iar satul Moara Nouă a trecut și el la comuna Berceni. În 1950, comunele Berceni și Corlătești au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Berceni a devenit comună suburbană a municipiului
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
județul Harghita; ea se întinde la vest de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta nord-vestică
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
stație de carburanți, un dispensar veterinar, un punct de colectare a deșeurilor. Există un sistem centralizat de alimentare cu apă, la care locuințele din comună au parțial acces. Exisită două situri arheologice, unul lângă Școala generală Grințieș, și unul lângă moara din satul Bradu Ca monument se află „Biserica Tuturor Sfinților" din Grințieș, construită în anul 1793. Obiceiuri: Singurul obiectiv din comuna Grințieș inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este biserica de lemn „Duminica
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
trecut, a făcut parte din fostul județ Saac (Săcuieni). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bertea făcea parte din plaiul Vărbilău din județul Prahova, și era formată doar din satul de reședință, cu 1303 locuitori. În comună funcționau 8 mori de apă pe pârâul Bertea și două biserici ortodoxe una fondată în 1830 și alta în 1850. În 1925, comuna Bertea făcea parte din aceeași plasă Vărbilău și avea 2886 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Teleajen
Comuna Bertea, Prahova () [Corola-website/Science/301645_a_302974]
-
drum care duce către Boldești-Scăeni a avut în trecut statut de drum județean, fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de vedere hidrologic, Bucovul este străbătut de trei ape curgătoare: Teleajenul, Iazul Morilor și Bucovelul. Clima este de tip temperat continental, cu ierni de durată, reci, cu veri secetoase. Media anuală a precipitațiilor este de . Precipitațiile sunt frecvente, în general, primăvara și la începutul verii. Temperatura medie anuală, pe raza comunei, este de
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
Comsa, Cultura materială). Evoluția așezărilor dovedește că, spre sfarșitul perioadei lor de existență, ele se reuniseră în jurul unui punct fortificat, alcătuind o formațiune politică, punct amplasat în mod prezumtiv "undeva pe teritoriul satului Bucov, poate pe terasa înalta dintre Gârla Morii și Bucovel, din epoca feudalismului dezvoltat". Similititudinile "dintre modul de trai al dacilor și cel al locuitorilor din așezările de la Bucov", elementele de tradiție daco-romană din cultura materială și spirituală a băștinașilor, conjugate cu apropierea drumului roman ce lega Transilvania
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
distanța de 6,6 km față de gara Prahova și 7,6 km față de gara Ploiești Triaj, la o altitudine de 128,78 m deasupra nivelului mării. În 1890, în satul Popești, se construiește, de către un inginer străin ("Albert Paner") o moară de apă a cărui proprietar era boierul Emanoil Eahovan. În 1924 a luat ființă în satul Brazi de Sus o fabrică de sticlărie cu capital străin. Fabrica a funcționat până în 1948 când localul a fost achiziționat de înteprinderea "Drum Nou
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
sticlărie cu capital străin. Fabrica a funcționat până în 1948 când localul a fost achiziționat de înteprinderea "Drum Nou". La această fabrică lucrau circa 200 de muncitori din satele Brazi și Bătești- Popești. Aproximativ în același timp s-a contruit o moară în satul Bătești (de către inginerul german G. Weper), precum și una în satul Popești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitățile comunei actuale erau împărțite în mai multe comune. Comuna Brazi era formată din Brazii de Sus și Brazii de Jos
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
din Brazii de Sus și Brazii de Jos, având 600 de locuitori, o școală din 1889 și o biserică ortodoxă. Comuna era cunoscută pentru produsele de olărit, vândute în special la Ploiești. Comuna Bătești cuprindea satul Bătești și Moara-Cătunul (actualmente Moara, comuna Puchenii Mari), având împreună 767 de locuitori și o biserică datând dinainte de 1841. Aceste comune erau în plasa Crivina. În plasa Târgșorul se aflau comuna Negoești, cu satele Zahanaua (astăzi în comuna Târgșoru Vechi), Găvana (dispărut), Negoești și Stejaru
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
1890 și trei biserici, din care două pe teritoriul actual al comunei Brazi; și comuna Popești cu 448 de locuitori și o biserică fondată de Olimpia Lahovari. În 1925 comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, cu satele Moara, Brazii de Jos și Brazii de Sus și 2896 de locuitori. Altă unitate industrială infințată în satul Brazi a fost Atelierul de Teracotă. Tot în acelasi timp ia ființă și o fabrică de sifoane, proprietar fiind Constantin Spiridon. În aprilie
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
reședința unei comune formate din el, satul Cătina și satul Siliștea Dealului (ultimul aflat astăzi în comuna Filipeștii de Pădure. Comuna Călinești avea 605 locuitori, o biserică datând din timpul lui Matei Basarab și o capelă a Mariei Cantacuzino, două mori pe Prahova și o școală datând din 1970 în care învățau 52 de elevi (din care o singură fată). Ea a fost desființată în 1968, satele ei fiind împărțite între comunele Florești și Filipeștii de Pădure. La recensământul din 2002
Călinești, Prahova () [Corola-website/Science/301652_a_302981]
-
din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Pângărați, Stejaru, Tarcău, Brătești, Gheuca, Pângărăcioru, Petrica, Straja, Lunca-Strâmtura, Vădurele și Mănăstirea-Bisericani, având în total 2.191 de locuitori ce trăiau în 621 de case. Funcționau în comună 7 mori de apă, trei herăstraie, patru biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Muntele a aceluiași județ, având 1.740 de locuitori în satele Pângărăcior, Pângărați, Scăricica și Stejaru. În 1950, comuna a trecut la
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
se înrudea prin căsătorie cu Ștefan cel Mare, este promovat, în timpul domniei lui Bogdan al-III-lea. Acesta il trimite în anul 1507 ca sol la Veneția și pentru că și-a îndeplinit misiunea a fost răsplătit cu un sat (Brănișteni) și câteva mori pe Siret. La începutul domniei lui Ștefăniță Vodă, poziția lui este solida și apare pe listele divanului încă din 1517. Astfel el ridica în satul Brănișteni la 1520, probabil pe locul altei biserici din lemn, o frumoasa biserica din piatra
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Parepa și Inotești, toate trei fiind aflate în plasa Cricovul a județului Prahova. Comuna Parepa era formată din satele Parepa, Rușani și Degerați (toate astăzi contopite în satul Parepa-Rușani), avea 924 de locuitori, o școală frecventată de 17 elevi, 3 mori cu aburi și două biserici ortodoxe, una la Parepa (zidită de pitarul Ștefan Macovei) și una la Degerați (construită în 1892 și finanțată de Gheorghe Grigore Cantacuzino). Comuna Inotești avea 1000 de locuitori, o școală unde învățau 64 de elevi
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
Ursului, totalizând 1161 de locuitori. În comună se aflau o școală deschisă în acea perioadă, cu 48 de elevi în 1892 (din care 5 fete), 2 biserici (una în Cosmina de Jos și una în Cosmina de Sus) și o moară de mălai. În 1925, este consemnată în aceeași plasă și cu aceeași compoziție, având o populație de 1654 de locuitori. Satul Podu Ursului a fost transferat comunei Livadea în 1931, iar comuna s-a numit temporar, începând de atunci, "Cosmina
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]
-
biserici, câte una în fiecare sat, cea mai veche fiind cea de la Mălăeștii de Jos, fondată în 1816 de locuitori; o școală în satul Plopeni, înființată la 1864 și frecventată de 120 de elevi (din care 9 fete); și 8 mori de apă — 3 pe Teleajen și 5 pe Vărbilău. Comuna avea reședința în satul Mălăești-de-Jos. La începutul secolului al XX-lea, satele Plopeni și Țipărești s-au separat și au format, împreună cu satul Găvănelu, comuna Plopeni, aceasta fiind arondată, ca
Comuna Dumbrăvești, Prahova () [Corola-website/Science/301670_a_302999]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Pipirig, Plutonu, Boboești, Agapieni, Cujbeni, Dolhești, Pițilăgeni și Tărățeni, având în total 2582 de locuitori. În comună funcționau șase mori de apă, trei biserici, o școală mixtă la Pipirig și o școală de cătun la Pluton, având împreună 58 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cetatea-Neamț a aceluiași județ, având 3868 de locuitori în satele Boboești
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
zonei. Vânătoarea în zonă se practica, pe de o parte pentru valoarea economică a vânatului - carne, piele, blană, păr, pene - pe de altă parte, pentru stârpirea animalelor dăunătoare. Morăritul, una din cele mai vechi meserii se mai păstrează, dar vechile mori sunt înlocuite cu altele moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este destul de complicată, meseria căpătând această denumire
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Mărginenii de Jos. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate aflate în satul Filipeștii de Târg. Unul dintre ele este monument de arhitectură ruinele unei mori vechi de apă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: piatra tombală a comisului Vintilă (secolul al XVI-lea) din incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, pisania bisericii vechi (1642) aflată în zidul
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, și era formată din satele Călugăreni, Gura Largului, Poiana Largului, Poiana Teiului, Roșeni, Dreptu, Frumosu, Bușumeni, Stejaru, Gălbăzeni, Brânzeni, Coroiu și Reșcani, având în total 2242 de locuitori. În comună existau 9 mori de apă, cinci biserici și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Galu, formată din satele Galu, Gura Dreptului, Pârâu Fagului, Pârâu-Galu, Poiana Răchiței, Ruseni, Săvinești, Topoliceni și Urși, cu
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
învățau 42 de elevi (din care 2 fete). Fiecare sat avea biserica lui, cea din Mazîli fiind fondată de frații Bozieni în 1786, iar cea din cătunul Ungureni, de Enuță și soția sa Ecaterina în 1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Cornul de Sus, Cornul de Jos, Câmpinița și Frăsinet, totalizând 899 de locuitori. În ultimul sfert al acelui secol a fost înființată școala, unde în 1892 învățau 74 de copii (din care 28 de fete). Pe teritoriul comunei funcționau două mori de apă: una cu piuă, pe Prahova și una fără, pe râul Câmpinița. În aceeași compoziție și în aceeași plasă, în 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec cu o populație de 2711 locuitori. În 1931, cătunul Frăsinet a fost
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Șerbești", făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Șerbești, Ghigoieni, Hârtopu, Broșteni și Trudești, având în total 2188 de locuitori. În comună existau o moară de apă, una cu aburi, trei biserici și două școli. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cârligi, formată din satele Cârligi, Soci, Dragomirești, Dudești, Vadu și Valea Albă, cu o populație
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]